Connect with us

EVENIMENTE

VIDEO INTERVIU Extremismul politic din Europa, dezbătut la București: Am ales să organizăm acest proiect în cea mai pro-europeană țară din UE

Published

on

Asociaţia Română pentru Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din Bucureşti şi Fundaţia Republikon din Budapesta au organizat săptămâna trecută conferinţa „Exploring Solutions to Combat Rising Political Radicalism in Europe”.

Evenimentul a reunit experţi din România şi de peste hotare, funcţionari publici şi reprezentanţi ai presei şi societăţii civile, cu intenţia de a dezbate despre una dintre temele cele mai fierbinţi ale momentului: radicalismul politic din Europa. În cadrul conferinței vor fi dezbătuți factorii de radicalizare politică în contextul crizei refugiaților și riscurile generate de extremismul politic atât în interiorul Uniunii, cât și la granițele sale. Nu în cele din urmă, în cadrul conferinței au fost abordate posibile soluții pentru combatarea fenomenului.

La finalul evenimentului, reprezentanții Republikon Foundation au vorbit pentru CaleaEuropeana.ro despre pericolul radicalizării în Europa, despre influența euroscepticismului și rolul activ pe care societatea civilă din Uniunea Europeană îl poate avea în contracararea euroscepticismului și a radicalismului.

Robert Lupițu (R.L.): Participăm la un eveniment important pentru găsirea unor soluții politice sau a oricăror tip de soluții împotriva radicalizării politice în Europa. Vom discuta cu doamna Reka Csaba despre acest proiect, director de programe la Republikon Foundation din Ungaria.

Reka Csaba (R.C.): Republikon Foundation este o organizație din Ungaria, complet independentă de orice partid politic, dar este una liberală, și suntem devotați valorilor democratice, pe care le promovăm. Considerăm că întregul proces de radicalizare politică și de euroscepticism reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă acum Europa și, de aceea, implementăm acest proiect împreună cu partenerii noștri din Europa Centrală și de Est. Considerăm că numai împreună putem găsi soluții, prin împărtășirea cunoștințelor, viziunilor, experiențelor. Am ales România pentru a organiza acest eveniment deoarece este țara cea mai pro-europeană nu numai din regiune, dar și din UE. Așadar, am dorit să aflăm opiniile experților români, dar și ale cetățenilor români. Mai există un motiv pentru care am organizat aici conferința. Acum trei ani am întreprins aici un proiect similar, cu ajutorul Uniunii Europene, acela fiind unul dintre cele mai reușite proiecte ale noastre.

R.L.: Care este percepția Ungariei asupra euroscepticismului, a viitorului Uniunii Europene, dar, de asemenea, și asupra cadrului de securitate NATO?

R.C.: Dacă la nivel oficial, în ultimii ani, declarațiile guvernului nu sunt deloc pro-europene, în ceea ce privește cetățenii, deși există critici la adresa UE, dar și dezamăgire în rândul acestora, există, totuși, și un nivel ridicat de speranță și încredere în instuțiile europene. Așadar, cetățenii ungari ar dori că primească răspunsuri europene comune la problemele cu care ne confruntăm în prezent. Securitatea reprezintă una dintre cele mai mari provocări, iar această criză a refugiaților, care a devenit tot mai serioasă, a reprezentat un factor decisiv al guvernului ungar pentru a folosi evenimentele în favoarea promovării euroscepticismului, dorind să pună la îndoială abilitatea Uniunii Europene de a proteja cetățenii europeni.

R.L.: Care considerați că vor fi concluziile principale ale proiectului dumeneavoastră, din perspectiva radicalismului politic?

R.C.: Trebuie să subliniem că UE trebuie să se apropie de cetățeni doarece mulți nu cunosc ce ar trebui și ar putea să facă UE pentru ei. Așadar, prin intermediul proiectelor noastre, încercăm să aducem împreună actori diferiți, oameni din mediul academic, cu pregătire științifică, dar și persoane neinteresate de chestiuni europene, dar cu care se confruntă în fiecare zi, încercând să îi angajăm în discuții. Organizăm și evenimente culturale, și încercăm să îi convingem pe oameni că este în interesul acestora să cunoască mai multe despre Uniunea Europeană, și să le arătăm că sunt multe persoane care muncesc pentru Uniune și că aceasta ese o organizație care încearcă să se adreseze tuturor provocărilor pe care oamenii le înfruntă în fiecare zi.

Robert Lupițu (R.L.): Suntem la Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București cu domnul Daniel Mikecz, care este cercetător la Republikon Foundation și care a vut o prezentare despre euroscepticism și despre scindarea care s-ar putea produce în Europa. Aș dori să vă întreb, domnule Mikecz, cum ar trebui să reacționeze societatea civilă pentru a opri evoluția euroscepticismului în Europa?

Daniel Mikecz (D.M.): Cred că o mică parte a cercetătorilor din spațiul academic, dar și a formatorilor de opinie sunt interesați de acest subiect deoarece, dacă vă gândiți la trecerea la democrație, tranziția începută din 1990 urcă pe un piedestal societatea civilă. Astfel, în lumina acestor aspecte, putem afirma că societatea civilă, care a determinat căderea regimurilor autoritare, poate face față și acestor tendințe. Eu sunt mai sceptic din acest punct de vedere, pentru că fără aliați în toată plenitudinea termeneului pe scena politicii la scară largă sau fără acțiuni reale cred că este imposilil să facă față acestor tendințe autoritate. Dacă vă gândiți la protestele care au avut loc în România împotriva clasei politice corupte,acestea nu au reușit de la un anumit nivel încolo să producă schimbare. În zona Europei Centrale și de Est nu avem modelele și aptitudinile necesare pentru a converti nemulțumirile societale în noi forme de politici.

R.L.: Ați făcut trimitere la democrația non-liberală iar acesta este unul dintre conceptele pe care prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, le-a utilizat în ultimii ani. Cum ar putea acest tip de democrație să influnțeze radicalizarea politicii în Europa?

D.M.: Este interesant pentru că partidul de dreapta care guvernează în Ungaria nu mai prezintă forme de radicalizare. Este interesant pentru că, într-un fel, partidul naționalist moderat s-a îndepărtat de aripa dreaptă radicalizată. Partidul aflat la conducere mobilizează poporul, lucru ce nu mai alimentează sfera dreaptă radicalizată. Putem afima că asistăm la o ascensiune a populismului de dreapta care îngrădește ridicarea dreptei extermiste. Pe de altă parte, nu este un aspect deloc de neglijat faptul că partidele de dreapta ar trebui să învațe de la partidele populiste. Ar trebui să nu lase partidele extremiste să utilizeze subiecte precum criza migranților.

R.L.: Pentru că ați adus acest subiect în discuție, România și Ungaria au avut o poziție comună, votând împotriva cotelor obligatorii. Ar fi fost mai bine, în opinia dumneavoastră, ca cele două state să nu adopte o astfel de poziție față de deciziile Uniunii Europene?

D.M.: Cred că în ambele cazuri discutăm despre un număr de refugiați care nu atinge cote alarmante. Desigur, nimeni nu poate fi sigur că acest număr nu va crește sau că cei relocați vor rămâne în statele în care au fost trimiși. Ceea ce este important este faptul că noile state membre preferă să aleagă o direcție diferită față de cea a statelor veterane în blocul european. Acesta ar putea fi un posibil clivaj între cele două tabere. Cred că în 2016 vom asista la o poziție diferită a statelor din Vișegrad față de cea a celor de la centru. Uniunea Europeană nu este doar un proiect, ci și un mijloc prin care să atigem pacea în Europa.

R.L.: Am văzut ce s-a întâmplat în Ungaria cu democrația, în România am avut parte de o criză în 2012, iar acum în această regiune precizată de dumneavoastră avem cazul Poloniei care ridică semne de întrebare în ceea e privește statul de drept. Cum pot România și Ungaria, în calitate de parteneri strategici ai Poloniei, să o ajute în această situație? Ar trebui să se implice sau nu? Vă adresez această întrebre pentru că prim-ministrul Ungariei a precizat săptămâna trecută că, dacă Polonia va fi sancționată de către Uniunea Europeană, va respinge această decizie.

D.M.: Cred că a fost o decizie pripită pentru că nimeni a menționat că Uniunea Europeană va suspenda dreptul de vot al Poloniei. Comisia a demarat discuțiile. Cred că este vorba, mai curând, de a avea aliați și de a arăta solidaritate. Nu există nu pericol momentan. Cred că este vorba de a avea această imagine pe care Orban deja a conturat-o, aceea de o nouă Europă. Nu mai avem timp să negociem fiecare problemă, motiv pentru care avem nevoie de lideri puternici, carismatici. Cred că Orban acționează sub umbrela acestei imagini.

R.L.: Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în proiectele viitoare!

D.M.: Vă mulțumesc!

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

Gala celei de-a patra ediții a concursului național PatriotFest și-a decernat câștigătorii

Published

on

© Patriot Fest

Decernarea premiilor celei de a patra ediții a concursului național de inovare PatriotFest s-a desfășurat miercuri, 12 ianuarie, la Cercul Militar Național. PatriotFest este singurul concurs național de inovare, organizat de instituții din domeniul apărării și securității naționale.

Concursul urmărește să contribuie la procesul de inovare pentru a crește securitatea României într-o perioadă plină de provocări, când amenințările hibride devin tot mai variate și sofisticate, în special pe fondul pandemiei. Susținerea performanței românești înseamnă nu numai dezvoltarea unei platforme de sprijin și de recompense pentru inovare, dar și o curajoasă încercare de oprire a fenomenului de exod al creierelor, se arată în comunicatul oficial, remis www.caleaeuropeana.ro.

De-a lungul ultimelor ediții, inovatorii români și-au prezentat proiectele, printre care senzori revoluționari, tehnologii de inteligență artificială care transformă fișiere audio în text, securizarea documentelor și a comunicării electronice sau aplicații pe blockchain cu aplicare în securitatea fluxurilor de bunuri, sub formă de prototipuri funcționale. Tematicile sunt împărțite pe categorii largi, dar importante pentru viitor.

Ediția 2021 a PatriotFest a venit cu doua premiere: o tematică fixă, precum și participarea firmelor mici și mijlocii românești. Astfel, inovatorii cu preocupări în domeniul tehnologiilor emergente si disruptive, dornici să contribuie la întărirea securității naționale, au fost invitați să se înscrie, atenția organizatorilor fiind deschisă față de toate tipurile de sisteme autonome – aeriene, terestre și navale.

Ca recunoașterea a sprijinului acordat concursului PatriotFest și promovării cercetării românești, tiltul de Ambasador PatriotFest pentru anul 2021 a fost acordat domnului general maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul MApN.

Citiți și: PatriotFest: Compania Leviatan Design a premiat un proiect de sistem autonom de poziționare și urmărire solară în cadrul singurului concurs național de inovare în materie de apărare


„A patra ediție a concursului național de inovare PatriotFest ne arată cât de necesară este o astfel de inițiativă de a susține cercetarea românească. Aceasta sprijină și recompensează inovația, contribuind la păstrarea ideilor valoroase în țară. Cercetarea și educația reprezintă o componentă esențială a securității naționale, iar valoarea adăugată adusă de proiecte precum cele înscrise în acest concurs sporesc valoarea cercetării științifice la nivel național. Sunt încântat să observ cum colaborările încurajate de PatriotFest între cercetători, instituțiile academice, cele din sfera apărării și securității naționale și companiile private, au dat naștere unor proiecte valoroase ce pote aduce o mulțime de beneficii României”, a transmis ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la evenimentul de ieri. 


Căștigătorii ediției 2021 a concursului Patriotfest sunt:

Premiul ediției – Emilian Vlăsceanu – Sistem de operare pentru stațiile de comandă ale sistemelor aeriene fără pilot uman la bord

Premiul I – Cătălin Pârvulescu, pentru proiectul ”Sistem de celule solare fotovoltaice microtexturate pentru creșterea eficienței – integrat în aripa unui avion fără pilot (UAV)”

Premiul II – Alin Istrate, pentru proiectul ”AHRS (Attitude and Heading Referencing System) Sistem de Referențiere, Atitudine și Direcție”

Premiul III – Bogdan Belean, pentru proiectul ”Sistem autonom de poziționare și urmărire solară”

Premiul Cercetare pentru Apărare – Mihai Palade, pentru ”Sistem C4I cu capabilități de integrare, sincronizare și coordonare a sistemelor ISR de tip Uninhabited Aerial System (UAS)”

Premiul Speranța – Bogdan Fîrtat, pentru proiectul ”Platformă aeropurtată pentru detecția explozivilor în zone greu accesibile”

Premiul pentru Inovare – Marius Dima, pentru proiectul ”Sistem optic cu stabilizare mecanică ambarcat UAV”

Diplome de excelență: Ștefan Gergely, pentru ”Sistem de criptare asimetrică tip RSA pentru comunicația cu drone în domeniul Long-Range” și Florin Dumitru, pentru ”Sistem Lansator Automat aeronave fără pilot, H01-30”

Menționăm că ediția 2021 a PatriotFest a avut ca sponsori companiile Boeing din SUA și Leviatan Design din România. Organizațiilor partenere PatriotFest 2021 au fost Asociația UVS Romania, Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară ”PATROMIL” și Liga Studenților Români din Străinătate.

PatriotFest este inițiat de Asociația New Strategy Center și organizat cu sprijinul mai multor instituții din domeniul securității naționale, parteneri în acest proiect: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Gala PatriotFest s-a derulat cu respectarea tuturor măsurilor impuse de pandemie, inclusiv testarea cu teste rapide a tuturor participanților.

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center a încheiat seria de dezbateri online ”30 Years Since the Dissolution of the USSR”

Published

on

© NSC

Luni, 20 decembrie 2021, a avut loc dezbaterea finală din seria de evenimente online organizată de New Strategy Center pentru a marca 30 de ani de la disoluția URSS.

Ultimul eveniment a fost dedicat unei analize a modului în care republicile sovietice componente ale URSS și-au câștigat independența, precum și evoluției spațiului post-sovietic. Demisia lui Gorbaciov în Decembrie 1991 a fost finalul unor momente de mare dramatism în multe dintre republicile sovietice care își redescopereau limba, istoria și doreau să devină independente, intrând într-un conflict dur cu centrul unional.

Moderată de George Scutaru, Directorul General al New Strategy Center, discuția a beneficiat de contribuția lui Raivo Vare, fost ministru de stat în perioda 1990-1992, Estonia, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA și Alexander Iskandaryan, Director al Institutului Caucaz, din Armenia.

Fostele republici sovietice au avut un parcurs istoric diferit. Țările baltice au devenit parte a lumii euro-atlantice, fiind membre NATO și UE, alte state se luptă încă să iasă din sfera de influență a Moscovei, precum Ucraina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce altele, precum Belarus sau Armenia, fac parte din structurile politice, economice și militare aflate sub patronajul Rusiei.

Citiți și: New Strategy Center organizează seria de dezbateri online ”30 Years Since the Dissolution of the USSR”

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center, a patra dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la dispariția URSS. Discuția a abordat parcursul statelor către democrație și către spațiul euro-atlantic

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center a organizat vineri, 17 decembrie 2021, a patra dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la disoluția Uniunii Sovietice. Intitulată ”30 Years Since the Dissolution of the USSR. The Impact on the Former States of the Communist Camp”, discuția a abordat evaluările și percepția asupra evenimentelor din acel moment din statele fostului Tratat de la Varșovia.

Parcursul acestor state către democrație și către spațiul euro-atlantic după încheierea Războiului Rece a reprezentat un proces marcat de provocări, iar speakerii au prezentat desfășurarea evenimentelor de la acea dată, din perspectiva de martori și experți deopotrivă.

 

La discuția moderată de Ambasador (Ret.) Doru Costea, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, au luat parte ambasador Elena Poptodorova, vicepreședinte Atlantic Club Bulgaria, fost ambasador al Bulgariei în SUA, ambasador Sergiu Celac, președintele de onoare al New Strategy Center, și primul ministru de externe al României după căderea regimului comunist în decembrie 1989, și Dr. Przemysław Żurawski vel Grajewski, membru al Consiliului Consultativ al Centrului pentru Studii Estice, OSW, Polonia.

Citiți și:
30 de ani de la destrămarea URSS: New Strategy Center, dezbatere despre percepția Europei Occidentale asupra acestui eveniment istoric din decembrie 1991
New Strategy Center a organizat prima dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la dispariția URSS, având în vedere impactul acestui eveniment în SUA
30 de ani de la dispariția Uniunii Sovietice: New Strategy Center, dezbatere despre modul în care rușii au trăit întregul proces ce a dus la încetarea existenței URSS

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE8 mins ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI10 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL13 mins ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.1 hour ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA2 hours ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE2 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a fost numită membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

INTERVIURI10 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda18 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending