EVENIMENTE
VIDEO INTERVIU Extremismul politic din Europa, dezbătut la București: Am ales să organizăm acest proiect în cea mai pro-europeană țară din UE
Published
9 years agoon

Asociaţia Română pentru Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din Bucureşti şi Fundaţia Republikon din Budapesta au organizat săptămâna trecută conferinţa „Exploring Solutions to Combat Rising Political Radicalism in Europe”.
Evenimentul a reunit experţi din România şi de peste hotare, funcţionari publici şi reprezentanţi ai presei şi societăţii civile, cu intenţia de a dezbate despre una dintre temele cele mai fierbinţi ale momentului: radicalismul politic din Europa. În cadrul conferinței vor fi dezbătuți factorii de radicalizare politică în contextul crizei refugiaților și riscurile generate de extremismul politic atât în interiorul Uniunii, cât și la granițele sale. Nu în cele din urmă, în cadrul conferinței au fost abordate posibile soluții pentru combatarea fenomenului.
La finalul evenimentului, reprezentanții Republikon Foundation au vorbit pentru CaleaEuropeana.ro despre pericolul radicalizării în Europa, despre influența euroscepticismului și rolul activ pe care societatea civilă din Uniunea Europeană îl poate avea în contracararea euroscepticismului și a radicalismului.
Robert Lupițu (R.L.): Participăm la un eveniment important pentru găsirea unor soluții politice sau a oricăror tip de soluții împotriva radicalizării politice în Europa. Vom discuta cu doamna Reka Csaba despre acest proiect, director de programe la Republikon Foundation din Ungaria.
Reka Csaba (R.C.): Republikon Foundation este o organizație din Ungaria, complet independentă de orice partid politic, dar este una liberală, și suntem devotați valorilor democratice, pe care le promovăm. Considerăm că întregul proces de radicalizare politică și de euroscepticism reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă acum Europa și, de aceea, implementăm acest proiect împreună cu partenerii noștri din Europa Centrală și de Est. Considerăm că numai împreună putem găsi soluții, prin împărtășirea cunoștințelor, viziunilor, experiențelor. Am ales România pentru a organiza acest eveniment deoarece este țara cea mai pro-europeană nu numai din regiune, dar și din UE. Așadar, am dorit să aflăm opiniile experților români, dar și ale cetățenilor români. Mai există un motiv pentru care am organizat aici conferința. Acum trei ani am întreprins aici un proiect similar, cu ajutorul Uniunii Europene, acela fiind unul dintre cele mai reușite proiecte ale noastre.
R.L.: Care este percepția Ungariei asupra euroscepticismului, a viitorului Uniunii Europene, dar, de asemenea, și asupra cadrului de securitate NATO?
R.C.: Dacă la nivel oficial, în ultimii ani, declarațiile guvernului nu sunt deloc pro-europene, în ceea ce privește cetățenii, deși există critici la adresa UE, dar și dezamăgire în rândul acestora, există, totuși, și un nivel ridicat de speranță și încredere în instuțiile europene. Așadar, cetățenii ungari ar dori că primească răspunsuri europene comune la problemele cu care ne confruntăm în prezent. Securitatea reprezintă una dintre cele mai mari provocări, iar această criză a refugiaților, care a devenit tot mai serioasă, a reprezentat un factor decisiv al guvernului ungar pentru a folosi evenimentele în favoarea promovării euroscepticismului, dorind să pună la îndoială abilitatea Uniunii Europene de a proteja cetățenii europeni.
R.L.: Care considerați că vor fi concluziile principale ale proiectului dumeneavoastră, din perspectiva radicalismului politic?
R.C.: Trebuie să subliniem că UE trebuie să se apropie de cetățeni doarece mulți nu cunosc ce ar trebui și ar putea să facă UE pentru ei. Așadar, prin intermediul proiectelor noastre, încercăm să aducem împreună actori diferiți, oameni din mediul academic, cu pregătire științifică, dar și persoane neinteresate de chestiuni europene, dar cu care se confruntă în fiecare zi, încercând să îi angajăm în discuții. Organizăm și evenimente culturale, și încercăm să îi convingem pe oameni că este în interesul acestora să cunoască mai multe despre Uniunea Europeană, și să le arătăm că sunt multe persoane care muncesc pentru Uniune și că aceasta ese o organizație care încearcă să se adreseze tuturor provocărilor pe care oamenii le înfruntă în fiecare zi.
Robert Lupițu (R.L.): Suntem la Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București cu domnul Daniel Mikecz, care este cercetător la Republikon Foundation și care a vut o prezentare despre euroscepticism și despre scindarea care s-ar putea produce în Europa. Aș dori să vă întreb, domnule Mikecz, cum ar trebui să reacționeze societatea civilă pentru a opri evoluția euroscepticismului în Europa?
Daniel Mikecz (D.M.): Cred că o mică parte a cercetătorilor din spațiul academic, dar și a formatorilor de opinie sunt interesați de acest subiect deoarece, dacă vă gândiți la trecerea la democrație, tranziția începută din 1990 urcă pe un piedestal societatea civilă. Astfel, în lumina acestor aspecte, putem afirma că societatea civilă, care a determinat căderea regimurilor autoritare, poate face față și acestor tendințe. Eu sunt mai sceptic din acest punct de vedere, pentru că fără aliați în toată plenitudinea termeneului pe scena politicii la scară largă sau fără acțiuni reale cred că este imposilil să facă față acestor tendințe autoritate. Dacă vă gândiți la protestele care au avut loc în România împotriva clasei politice corupte,acestea nu au reușit de la un anumit nivel încolo să producă schimbare. În zona Europei Centrale și de Est nu avem modelele și aptitudinile necesare pentru a converti nemulțumirile societale în noi forme de politici.
R.L.: Ați făcut trimitere la democrația non-liberală iar acesta este unul dintre conceptele pe care prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, le-a utilizat în ultimii ani. Cum ar putea acest tip de democrație să influnțeze radicalizarea politicii în Europa?
D.M.: Este interesant pentru că partidul de dreapta care guvernează în Ungaria nu mai prezintă forme de radicalizare. Este interesant pentru că, într-un fel, partidul naționalist moderat s-a îndepărtat de aripa dreaptă radicalizată. Partidul aflat la conducere mobilizează poporul, lucru ce nu mai alimentează sfera dreaptă radicalizată. Putem afima că asistăm la o ascensiune a populismului de dreapta care îngrădește ridicarea dreptei extermiste. Pe de altă parte, nu este un aspect deloc de neglijat faptul că partidele de dreapta ar trebui să învațe de la partidele populiste. Ar trebui să nu lase partidele extremiste să utilizeze subiecte precum criza migranților.
R.L.: Pentru că ați adus acest subiect în discuție, România și Ungaria au avut o poziție comună, votând împotriva cotelor obligatorii. Ar fi fost mai bine, în opinia dumneavoastră, ca cele două state să nu adopte o astfel de poziție față de deciziile Uniunii Europene?
D.M.: Cred că în ambele cazuri discutăm despre un număr de refugiați care nu atinge cote alarmante. Desigur, nimeni nu poate fi sigur că acest număr nu va crește sau că cei relocați vor rămâne în statele în care au fost trimiși. Ceea ce este important este faptul că noile state membre preferă să aleagă o direcție diferită față de cea a statelor veterane în blocul european. Acesta ar putea fi un posibil clivaj între cele două tabere. Cred că în 2016 vom asista la o poziție diferită a statelor din Vișegrad față de cea a celor de la centru. Uniunea Europeană nu este doar un proiect, ci și un mijloc prin care să atigem pacea în Europa.
R.L.: Am văzut ce s-a întâmplat în Ungaria cu democrația, în România am avut parte de o criză în 2012, iar acum în această regiune precizată de dumneavoastră avem cazul Poloniei care ridică semne de întrebare în ceea e privește statul de drept. Cum pot România și Ungaria, în calitate de parteneri strategici ai Poloniei, să o ajute în această situație? Ar trebui să se implice sau nu? Vă adresez această întrebre pentru că prim-ministrul Ungariei a precizat săptămâna trecută că, dacă Polonia va fi sancționată de către Uniunea Europeană, va respinge această decizie.
D.M.: Cred că a fost o decizie pripită pentru că nimeni a menționat că Uniunea Europeană va suspenda dreptul de vot al Poloniei. Comisia a demarat discuțiile. Cred că este vorba, mai curând, de a avea aliați și de a arăta solidaritate. Nu există nu pericol momentan. Cred că este vorba de a avea această imagine pe care Orban deja a conturat-o, aceea de o nouă Europă. Nu mai avem timp să negociem fiecare problemă, motiv pentru care avem nevoie de lideri puternici, carismatici. Cred că Orban acționează sub umbrela acestei imagini.
R.L.: Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în proiectele viitoare!
D.M.: Vă mulțumesc!
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
IMM-urile și administrațiile publice din UE au la dispoziție peste 145 milioane de euro pentru întărirea securității cibernetice
Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE
Statele membre acordă echivalența UE pentru anumite importuri de semințe din Ucraina și Republica Moldova
Suedia face presiuni la vârful UE pentru sancționarea miniștrilor israelieni care incită la ură împotriva palestinienilor
UE consideră că nu are prerogativa de a decide interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, cerută de Macron, dar lasă libertatea statelor membre să ia o astfel de măsură la nivel național
„Un moment cu adevărat istoric”. UE și Regatul Unit au semnat un acord post-Brexit de liberă circulație între Spania și Gibraltar
EVENIMENTE
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
Published
1 month agoon
May 7, 2025By
Diana Zaim
Marea Lojă Națională din România (MLNR) marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne – „Aprinderea Luminilor”, realizată la 8/20 septembrie 1880, sub conducerea colonelului Constantin Moroiu, primul Mare Maestru și veteran al Războiului de Independență.
Cu această ocazie, în perioada 9–10 mai, Bucureștiul devine gazda unui eveniment aniversar de amploare, la care vor participa peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele. Evenimentul confirmă prestigiul și recunoașterea internațională a MLNR, care deține în prezent 212 recunoașteri oficiale la nivel mondial, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.
De-a lungul istoriei, frații masoni români au contribuit activ la momente definitorii ale devenirii naționale: Revoluția de la 1848, Unirea din 1859, proclamarea Independenței și semnarea Tratatului de la Trianon. După renașterea Masoneriei în 1993, MLNR s-a reafirmat în spațiul public ca promotoare a valorilor morale, culturale și civice.
Fideli moștenirii lăsate de înaintași, masonii privesc cu luciditate prezentul și construiesc cu încredere viitorul, fără a se lăsa ancorați în trecut.
Marea Lojă Națională din România organizează în mod constant conferințe, gale de excelență și o varietate de activități care susțin valorile academice, realizările în artă și știință, precum și politicile publice în domenii precum Educația, Protecția Mediului și combaterea consumului de droguri.
„Anul 2025 reprezintă un moment de referință pentru Marea Lojă Națională din România: aniversăm 145 de ani de la Aprinderea Luminilor și, în același timp, 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu – simbol al culturii, al reflecției profunde și al identității naționale. Aceste două repere cultural-istorice, profund semnificative pentru patrimoniul românesc și cel masonic, se completează și se potențează reciproc. În acest spirit, 2025 a fost desemnat Anul Culturii în Marea Lojă Națională din România”, a declarat Marele Maestru, Cătălin Tohăneanu.
Evenimentele aniversare vor include vizite oficiale la obiective istorice și culturale, dar și un concert festiv ce va celebra bogăția tradițiilor românești – un omagiu adus spiritului național și unității prin cultură.
EVENIMENTE
Provocările femeilor în sistemul de sănătate românesc: prevenția și accesul la servicii medicale esențiale, dezbătute de experți și parlamentari în cadrul Conferinței „Sănătatea femeii. Gender Medicine”
Published
2 months agoon
April 28, 2025By
Diana Zaim
Sănătatea femeii în România reprezintă un tablou complex, alcătuit din politici de sănătate care ar trebui să se concentreze pe prevenție, informare și acces echitabil la servicii de sănătate de bază. Inegalitatea între bărbați și femei există și în cazul accesului la asistență medicală. La nivelul UE, chiar și atunci când bărbații și femeile suferă de aceeași boală, femeile sunt diagnosticate, în medie, cu patru ani mai târziu decât bărbații pentru peste 700 de boli. Când implementarea programelor de screening nu este asumată și finanțată, statisticile confirmă că femeile din România mor din cauza unor forme prevenibile de cancer. Astfel, tinere, mame, surori sau bunici își pierd viața, mult prea devreme, pentru că nu au avut acces la programele de screening, sau nu au fost informate cu privire la campaniile de vaccinare care se derulează la nivel național.
Experți în sănătate, medici de specialitate, asociații de pacienți, deputați și senatori, se reunesc într-un eveniment dedicat sănătății femeii – Conferință și Masterclass „Sănătatea femeii. Gender medicine” – Management performant și soluții de finanțare eficiente, în ediția a5-a, la Palatul Parlamentului, în data de 29 aprilie. Evenimentul se desfășoară sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, Subcomisiei pentru populație și dezvoltare din Senatul României, Ambasadei Israelului în România și Institutului Național de Sănătate Publică și este organizat de Revista pentru Politici de Sănătate.
În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei). În acest clasament mai suntem urmați doar de Latvia și Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în 2023, respectiv 2021, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană.
Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer, la nivel european, sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații).
La nivel național, cancerul de sân reprezintă forma de cancer care provoacă cele mai multe decese în rândul româncelor. Datele din ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS) din 2019 arată că doar 9,2 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din România au declarat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de sân în ultimii doi ani, în timp ce media UE a fost de 65,9 %.
În mod similar, 25,3 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani din România au raportat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de col uterin în ultimele 24 de luni – sub media UE de 59,9 %. Mai mult de 90% dintre fetele din Islanda, Portugalia și Norvegia au primit dozele recomandate de vaccin HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin în 2021 – mai mult decât dublu față de ratele din Bulgaria, Franța, Luxemburg, Slovenia și Letonia.
EVENIMENTE
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a reunit oficiali de top și experți economici într-un eveniment unic de dezbateri privind perspectivele macroeconomice și climatul investițional din România
Published
2 months agoon
April 5, 2025By
Diana Zaim
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a găzduit în data de 3 aprilie un eveniment la nivel înalt, reunind directori executivi ai companiilor membre, ambasadori și reprezentanți ai ambasadelor, înalți oficiali ai Guvernului României, instituții financiare naționale și internaționale, agenții de rating de credit și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Această întâlnire unică a oferit o platformă pentru dialogul strategic internațional privind perspectivele macroeconomice și climatul investițional din România.
Evenimentul a beneficiat de o listă impresionantă de vorbitori, printre care Daniel Anghel (Președinte FIC), Ramona Jurubiță (Vicepreședinte FIC), Cătălin RADU (Vicepreședinte FIC), Mara Roman (Șef Adjunct al Reprezentanței CE în România), Luca Niculescu (Secretar de Stat și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la OCDE), Valentin Lazea (Economist Șef Banca Națională a României), Dietmar Hornung (Managing Director at the Sovereign Analytical Group Moody’s Ratings), Erich Arispe (Senior Director, Head of Emerging Europe Sovereigns Fitch Ratings), Radu Cracan (Economist regional asociat BERD, SE-UE), Patrick D’Souza (Șef de unitate Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Comisia Europeană), Laurent Moulin (Economist senior Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Comisia Europeană), Katja Schmidt (Șef al departamentului Biroul economic – Canada/Romania, OCDE) și Marius Cara (Șeful al Biroului Grupului BEI în România).
Ea a evidențiat că apartenența la această organizație nu este doar un proces birocratic, ci o oportunitate strategică pentru modernizarea economiei și a instituțiilor statului.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Boloș: 91 de centre moderne pentru copii din medii vulnerabile, finanțate cu 232,5 mil. euro din fonduri europene

ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

Burduja: Mintia, cea mai mare și modernă centrală pe gaz din Europa, evaluată la peste 1.4 mld de euro, este finalizată în proporție de 75%

Reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, sugerează agenția Fitch: Formarea unui guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE

UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

ICI București a participat la Summitul Primăriilor 2025, dedicat inovației și bunei guvernanțe în administrația publică locală

IMM-urile și administrațiile publice din UE au la dispoziție peste 145 milioane de euro pentru întărirea securității cibernetice

Germania și Franța propun un canal TV european împotriva dezinformării dinspre Rusia și China: Europa trebuie “să își facă vocea auzită mai tare în lume”

Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Hurezeanu, la reuniunea OCDE de la Paris: România își aliniază investițiile și finanțările cu obiectivele de sustenabilitate
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală