Asociaţia Română pentru Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din Bucureşti şi Fundaţia Republikon din Budapesta au organizat săptămâna trecută conferinţa „Exploring Solutions to Combat Rising Political Radicalism in Europe”.

Evenimentul a reunit experţi din România şi de peste hotare, funcţionari publici şi reprezentanţi ai presei şi societăţii civile, cu intenţia de a dezbate despre una dintre temele cele mai fierbinţi ale momentului: radicalismul politic din Europa. În cadrul conferinței vor fi dezbătuți factorii de radicalizare politică în contextul crizei refugiaților și riscurile generate de extremismul politic atât în interiorul Uniunii, cât și la granițele sale. Nu în cele din urmă, în cadrul conferinței au fost abordate posibile soluții pentru combatarea fenomenului.

La finalul evenimentului, reprezentanții Republikon Foundation au vorbit pentru CaleaEuropeana.ro despre pericolul radicalizării în Europa, despre influența euroscepticismului și rolul activ pe care societatea civilă din Uniunea Europeană îl poate avea în contracararea euroscepticismului și a radicalismului.

Robert Lupițu (R.L.): Participăm la un eveniment important pentru găsirea unor soluții politice sau a oricăror tip de soluții împotriva radicalizării politice în Europa. Vom discuta cu doamna Reka Csaba despre acest proiect, director de programe la Republikon Foundation din Ungaria.

Reka Csaba (R.C.): Republikon Foundation este o organizație din Ungaria, complet independentă de orice partid politic, dar este una liberală, și suntem devotați valorilor democratice, pe care le promovăm. Considerăm că întregul proces de radicalizare politică și de euroscepticism reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă acum Europa și, de aceea, implementăm acest proiect împreună cu partenerii noștri din Europa Centrală și de Est. Considerăm că numai împreună putem găsi soluții, prin împărtășirea cunoștințelor, viziunilor, experiențelor. Am ales România pentru a organiza acest eveniment deoarece este țara cea mai pro-europeană nu numai din regiune, dar și din UE. Așadar, am dorit să aflăm opiniile experților români, dar și ale cetățenilor români. Mai există un motiv pentru care am organizat aici conferința. Acum trei ani am întreprins aici un proiect similar, cu ajutorul Uniunii Europene, acela fiind unul dintre cele mai reușite proiecte ale noastre.

R.L.: Care este percepția Ungariei asupra euroscepticismului, a viitorului Uniunii Europene, dar, de asemenea, și asupra cadrului de securitate NATO?

R.C.: Dacă la nivel oficial, în ultimii ani, declarațiile guvernului nu sunt deloc pro-europene, în ceea ce privește cetățenii, deși există critici la adresa UE, dar și dezamăgire în rândul acestora, există, totuși, și un nivel ridicat de speranță și încredere în instuțiile europene. Așadar, cetățenii ungari ar dori că primească răspunsuri europene comune la problemele cu care ne confruntăm în prezent. Securitatea reprezintă una dintre cele mai mari provocări, iar această criză a refugiaților, care a devenit tot mai serioasă, a reprezentat un factor decisiv al guvernului ungar pentru a folosi evenimentele în favoarea promovării euroscepticismului, dorind să pună la îndoială abilitatea Uniunii Europene de a proteja cetățenii europeni.

R.L.: Care considerați că vor fi concluziile principale ale proiectului dumeneavoastră, din perspectiva radicalismului politic?

R.C.: Trebuie să subliniem că UE trebuie să se apropie de cetățeni doarece mulți nu cunosc ce ar trebui și ar putea să facă UE pentru ei. Așadar, prin intermediul proiectelor noastre, încercăm să aducem împreună actori diferiți, oameni din mediul academic, cu pregătire științifică, dar și persoane neinteresate de chestiuni europene, dar cu care se confruntă în fiecare zi, încercând să îi angajăm în discuții. Organizăm și evenimente culturale, și încercăm să îi convingem pe oameni că este în interesul acestora să cunoască mai multe despre Uniunea Europeană, și să le arătăm că sunt multe persoane care muncesc pentru Uniune și că aceasta ese o organizație care încearcă să se adreseze tuturor provocărilor pe care oamenii le înfruntă în fiecare zi.

Robert Lupițu (R.L.): Suntem la Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București cu domnul Daniel Mikecz, care este cercetător la Republikon Foundation și care a vut o prezentare despre euroscepticism și despre scindarea care s-ar putea produce în Europa. Aș dori să vă întreb, domnule Mikecz, cum ar trebui să reacționeze societatea civilă pentru a opri evoluția euroscepticismului în Europa?

Daniel Mikecz (D.M.): Cred că o mică parte a cercetătorilor din spațiul academic, dar și a formatorilor de opinie sunt interesați de acest subiect deoarece, dacă vă gândiți la trecerea la democrație, tranziția începută din 1990 urcă pe un piedestal societatea civilă. Astfel, în lumina acestor aspecte, putem afirma că societatea civilă, care a determinat căderea regimurilor autoritare, poate face față și acestor tendințe. Eu sunt mai sceptic din acest punct de vedere, pentru că fără aliați în toată plenitudinea termeneului pe scena politicii la scară largă sau fără acțiuni reale cred că este imposilil să facă față acestor tendințe autoritate. Dacă vă gândiți la protestele care au avut loc în România împotriva clasei politice corupte,acestea nu au reușit de la un anumit nivel încolo să producă schimbare. În zona Europei Centrale și de Est nu avem modelele și aptitudinile necesare pentru a converti nemulțumirile societale în noi forme de politici.

R.L.: Ați făcut trimitere la democrația non-liberală iar acesta este unul dintre conceptele pe care prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, le-a utilizat în ultimii ani. Cum ar putea acest tip de democrație să influnțeze radicalizarea politicii în Europa?

D.M.: Este interesant pentru că partidul de dreapta care guvernează în Ungaria nu mai prezintă forme de radicalizare. Este interesant pentru că, într-un fel, partidul naționalist moderat s-a îndepărtat de aripa dreaptă radicalizată. Partidul aflat la conducere mobilizează poporul, lucru ce nu mai alimentează sfera dreaptă radicalizată. Putem afima că asistăm la o ascensiune a populismului de dreapta care îngrădește ridicarea dreptei extermiste. Pe de altă parte, nu este un aspect deloc de neglijat faptul că partidele de dreapta ar trebui să învațe de la partidele populiste. Ar trebui să nu lase partidele extremiste să utilizeze subiecte precum criza migranților.

R.L.: Pentru că ați adus acest subiect în discuție, România și Ungaria au avut o poziție comună, votând împotriva cotelor obligatorii. Ar fi fost mai bine, în opinia dumneavoastră, ca cele două state să nu adopte o astfel de poziție față de deciziile Uniunii Europene?

D.M.: Cred că în ambele cazuri discutăm despre un număr de refugiați care nu atinge cote alarmante. Desigur, nimeni nu poate fi sigur că acest număr nu va crește sau că cei relocați vor rămâne în statele în care au fost trimiși. Ceea ce este important este faptul că noile state membre preferă să aleagă o direcție diferită față de cea a statelor veterane în blocul european. Acesta ar putea fi un posibil clivaj între cele două tabere. Cred că în 2016 vom asista la o poziție diferită a statelor din Vișegrad față de cea a celor de la centru. Uniunea Europeană nu este doar un proiect, ci și un mijloc prin care să atigem pacea în Europa.

R.L.: Am văzut ce s-a întâmplat în Ungaria cu democrația, în România am avut parte de o criză în 2012, iar acum în această regiune precizată de dumneavoastră avem cazul Poloniei care ridică semne de întrebare în ceea e privește statul de drept. Cum pot România și Ungaria, în calitate de parteneri strategici ai Poloniei, să o ajute în această situație? Ar trebui să se implice sau nu? Vă adresez această întrebre pentru că prim-ministrul Ungariei a precizat săptămâna trecută că, dacă Polonia va fi sancționată de către Uniunea Europeană, va respinge această decizie.

D.M.: Cred că a fost o decizie pripită pentru că nimeni a menționat că Uniunea Europeană va suspenda dreptul de vot al Poloniei. Comisia a demarat discuțiile. Cred că este vorba, mai curând, de a avea aliați și de a arăta solidaritate. Nu există nu pericol momentan. Cred că este vorba de a avea această imagine pe care Orban deja a conturat-o, aceea de o nouă Europă. Nu mai avem timp să negociem fiecare problemă, motiv pentru care avem nevoie de lideri puternici, carismatici. Cred că Orban acționează sub umbrela acestei imagini.

R.L.: Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în proiectele viitoare!

D.M.: Vă mulțumesc!

.