Kurt Sievers, președinte și CEO al NXP Semiconductors, a discutat, într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, despre portofoliul unic hardware și software al NXP, dar și despre realizările importante înregistrate de NXP România prin cele două centre ale sale din București și Sibiu. Kurt Sievers a efectuat o vizită în România în perioada 1-2 aprilie cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea NXP România.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: NXP are o prezență puternică în România prin centrele sale din București și Sibiu, unul dintre cele mai importante hub-uri de dezvoltare software și hardware din Europa. Care sunt cele mai importante realizări ale NXP în România până în prezent și cum evaluați impactul acestei prezențe asupra operațiunilor globale ale companiei?

Kurt Sievers: NXP România este cel mai mare hub de software în domeniul auto al companiei. De asemenea, România contribuie semnificativ la domeniile Industriale și IoT ale NXP. Numărul de angajați al echipei noastre din România a crescut de la 550 la aproximativ 1.100 în ultimii cinci ani. Am dublat și dimensiunea ecosistemului nostru local. Beneficiem de co-localizare cu mai mulți parteneri și clienți cheie în România, inclusiv Continental: cel mai mare angajator din România în industria noastră. Partenerii noștri în alte proiecte UE, cum ar fi partenerul nostru Bosch în cadrul joint venture-ului ESMC, Bosch având și ei o prezență puternică în România.

Echipele NXP România dezvoltă soluții software de importanță majoră, esențiale pentru succesul NXP. Software-ul și soluțiile pe care le dezvoltăm în România sunt implementate în diverse domenii ale Vehiculului Definit de Software: Networking, Electrificare (Electrification), Radar (ADAS), calculatorul de bord (Vehicle Compute), toate aliniate la arhitectura centralizată a mașinii. Echipa noastră din România dezvoltă, de asemenea, software și soluții în arii de activitate precum IoT și sectorul Industrial, inclusiv Automatizarea Clădirilor și a Casei, Automatizarea unităților de producție, Sănătate, Electrocasnice Inteligente.

NXP România Sibiu/ © NXP

Avem, de asemenea, o prezență semnificativă în universitățile de top din țară, sprijinind adaptarea curriculei pentru a ține pasul cu avansul tehnologic din ce în ce mai rapid. Parteneriatele noastre universitare din România creează oportunități pentru studenți și cercetători de a accesa tehnologia noastră de ultimă generație în cadrul laboratoarelor NXP și susțin un mediu inovator prin intermediul competițiilor academice, precum NXP Cup și hackathoane, experiență practică în Innovation Labs, stagii de practică la NXP și multe altele.

CaleaEuropeană.ro: Ce planuri concrete aveți pentru extinderea investițiilor în cercetare și dezvoltare ale NXP în România în următorii ani?

NXP București/ © NXP

Kurt Sievers: Având în vedere complexitatea în creștere, informațiile și natura interconectată a dispozitivelor și a rețelelor, nevoia de software va continua să crească. Prin urmare, vedem un potențial continuu de creștere aici. România este, de asemenea, un hub unde NXP își consolidează eforturile în zona de cercetare și dezvoltare prin granturile europene IPCEI. Anul trecut, NXP România a semnat un contract de finanțare SENTHICOM IPCEI care va finanța eforturile a aproximativ 300 de ingineri timp de 5,5 ani. Avem planuri ambițioase de a ne extinde contribuția la Chips Joint Undertaking (Chips JU), care își propune să consolideze industria semiconductorilor din Europa prin promovarea colaborării între UE, statele membre și sectorul privat. NXP a fost, de asemenea, un mare contribuitor la proiectele UE Tristan și Isolde, care au promovat un ecosistem deschis de procesare RISC-V în Europa.

CaleaEuropeană.ro: Care este poziția strategică a României în cadrul ecosistemului global al NXP, mai ales având în vedere că Europa trece printr-o transformare digitală rapidă și o dezvoltare accelerată în industria semiconductorilor și a tehnologiilor critice?

Kurt Sievers: NXP investește semnificativ în transformarea digitală, iar NXP România joacă un rol de lider în adaptarea și implementarea practicilor de transformare digitală la nivel global, cum ar fi GenAI, care ajută la creșterea eficienței și accelerarea execuției proiectelor.

CaleaEuropeană.ro: România este în curs de aderare la OCDE și participă activ la inițiativele europene privind transformarea digitală și securitatea tehnologică. Cum percepe NXP evoluția pieței europene în contextul geopolitic actual și cum influențează acest lucru deciziile de investiții ale companiei în regiune?

Kurt Sievers: Deși NXP are o prezență la nivel global cu operațiuni în peste 30 de țări, suntem o companie cu sediul central și cu o prezență foarte puternică în Europa. Împreună cu site-urile NXP din Austria, Cehia, Franța, Germania și Olanda, NXP România contribuie la consolidarea suveranitații Europei în materie de semiconductori. Echipa noastră de aici creează soluții pentru Vehiculele Definite de Software (Software-Defined Vehicles -SDVs) prin cercetare și dezvoltare avansată, inclusiv suport software pentru procesoare (software și tools detip runtime ) în domeniile firmware, virtualizare, sisteme de operare (în timp real sau Linux), drivere, middleware și platforme de integrare. Multe dintre cele 30 de țări în care operăm sunt deja membre OCDE, așa că vedem aderarea României la această organizație interguvernamentală ca pe o evoluție binevenită și naturală.

CaleaEuropeană.ro: NXP este unul dintre liderii mondiali în furnizarea de semiconductori pentru industria auto. Ce rol joacă operațiunile dumneavoastră din România în acest segment critic și cum contribuie la dezvoltarea de tehnologii avansate pentru vehicule conectate și autonome?

Kurt Sievers: Software-ul va continua să joace un rol crucial în industria semiconductorilor, iar NXP promovează piața auto globală prin furnizarea de soluții de sistem scalabile care răspund nevoilor clienților. Producătorii de automobile din întreaga lume fac trecerea la vehicule definite de software și grad crescut de electrificare. Aceasta este cea mai semnificativă transformare care a avut loc în industria auto de la invenția automobilului acum peste 100 de ani, iar echipa noastră din România este chiar în centrul realizării acestei transformări istorice.

CaleaEuropeană.ro: Care sunt principalele provocări și oportunități globale cu care se confruntă NXP astăzi, în special având în vedere concurența tehnologică și economică internațională, și cum intenționați să vă consolidați poziția globală în următorii ani?

Kurt Sievers: Facem pași importanți pentru a aduce îmbunătățiri semnificative în afacerea noastră ca să putem deveni principalul furnizor de sisteme inteligente în domeniile auto și IoT industrial. Potrivit McKinsey, piața globală a semiconductorilor va deveni o oportunitate de 1,3 trilioane de dolari până în 2030. Și dacă priviți în ultimii ani, creșterea a fost determinată de valuri numeroase de mega-aplicații. Între 2000-2010, calculul a fost numele jocului, Intel a fost câștigătorul. Între 2010 și 2020, a fost epoca mobilului, a smartphone-urilor, a tabletelor, companii precum Qualcomm și Broadcom s-au afirmat puternic în această perioadă. Și de atunci, este cu siguranță cloud computing, AI, Gen AI și cloud-ul – cu NVIDIA, vedeta absolută, acum în ascensiune.

Credem că de aici, următorul mare val este cel al Sistemelor Inteligente (Intelligent Systems at the Edge), care vor beneficia de inteligența artificială, tot cloud computing-ul, toate aceste aplicații fie în casă, fie în automatizarea clădirilor, fie în automatizarea fabricilor, fie în mașină – ca dispozitivul suprem. Toate sunt conectate la cloud și vor beneficia de succesul pe care cloud-ul îl înregistrează în prezent.

Ce urmează și unde NXP va fi puternic este ceea ce numim „anticipare și automatizare”. Ideea este că tehnologia va ști ce aveți nevoie în continuare. Și apoi, tehnologia va automatiza livrarea a ceea ce aveți nevoie. Și asta poate fi ajutorul pe care îl primim de la roboții de tuns iarba, eventual de la mașinile autonome. Toate acestea sunt despre anticiparea a ceea ce urmează și apoi livrarea într-un mod automatizat. Și acestea sunt tot aplicații (edge applications).

Ne-am organizat afacerea pentru a valorifica această oportunitate de creștere, fie că este vorba de domeniul auto, automatizarea fabricilor, automatizarea clădirilor, casa inteligentă și domeniul sănătății. Este vorba despre automatizarea sarcinilor. Este vorba despre încrederea pe care aceste aplicații trebuie să o ofere. Și încrederea vine cu securitatea cibernetică și siguranța funcțională și este vorba despre creșterea eficienței. Avem un portofoliu unic de hardware și software pentru a acoperi această oportunitate de piață într-un mod pe care concurenții noștri nu îl pot egala.

Kurt Sievers, președinte și CEO al NXP Semiconductors,  va efectua o vizită în România în perioada 1-2 aprilie cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea NXP România.

Ambasadorul Marii Britanii, Giles Portman, a subliniat rolul esențial al Regatului Unit în contextul geopolitic actual, reafirmând angajamentul țării sale față de securitatea Europei și a României și sprijinul pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, el a evidențiat importanța cooperării strânse cu aliații europeni, în special Franța, în cadrul așa-numitei “Coaliții a celor dispuși”, menționând că “acest an este crucial nu doar pentru obținerea unui acord de pace sustenabil pentru Ucraina, cu garanții de securitate, dar și pentru a duce relația Regatului Unit cu UE la un nou nivel de cooperare în domeniul apărării și securității și de cooperare economică”.

Întrebat despre relația cu administrația SUA, ambasadorul a insistat că fundamentul parteneriatului transatlantic rămâne solid, în ciuda stilului direct și imprevizibil al noii administrații Trump. Portman a subliniat că “relația Regatului Unit cu SUA nu s-a schimbat, suntem în continuare parteneri extrem de apropiați în domeniul securității, apărării și economiei”. Totodată, a menționat că Europa trebuie să își asume un rol mai activ în asigurarea securității regionale, ceea ce se reflectă în creșterea bugetului de apărare britanic la 2,5% din PIB, cu perspectiva de a ajunge la 3%.

În ceea ce privește securitatea flancului estic al NATO, ambasadorul britanic a subliniat rolul esențial al României în cadrul Alianței, amintind exercițiile militare comune precum Steadfast Dart și Sea Shield, dar și angajamentul Marii Britanii de a continua misiunile de poliție aeriană în regiune. “Angajamentul nostru față de apărarea flancului estic și față de România este ferm și extrem de solid”, a afirmat el.

Pe lângă componenta militară, Portman a abordat și problematica dezinformării și a interferențelor externe, apreciind eforturile României în combaterea acestor amenințări.

“A fost un moment foarte dificil spre sfârșitul anului trecut în România, am recunoscut și am înțeles acțiunile care au fost întreprinse de autoritățile și instituțiile române“, a spus diplomatul britanic, referindu-se la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. “Cred că lucrul cel important acum este ca alegerile din mai să se desfășoare conform planului și un număr cât mai mare de români să iasă la vot și să își exprime voința democratică”, a adăugat el.

Din 2015 până în 2019 Giles Portman a condus Grupul operativ East Stratcom de la nivelul Servicului European de Acțiune Externă, înființat de șefii de stat și de guvern din UE pentru a identifica, analiza și răspunde dezinformării rusești.

“Problema campaniilor de dezinformare este că ne iau prin surprindere și că sunt greu de pus cap la cap și greu de dovedit. Acesta este motivul pentru care trebuie să continuăm să împărtășim cele mai bune practici și experiența noastră”, a adăugat el, subliniind că  “România este un partener de încredere atât în ceea ce privește apărarea și securitatea, cât și în ceea ce privește comerțul și cooperarea noastră economică”. 

De asemenea, Portman a reiterat susținerea Marii Britanii pentru aderarea României la OCDE până în 2026 și a evidențiat potențialul de extindere a cooperării economice bilaterale, în special în domeniile energiei și telecomunicațiilor.

Ambasadorul subliniat că “România va continua să fie un aliat apropiat al Marii Britanii, iar relațiile dintre cele două țări vor deveni din ce în ce mai strânse în viitor”. Marea Britanie și România marchează anul acesta 145 de ani de relații diplomatice bilaterale.

Interviul complet

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, vă mulțumim pentru acest interviu. În vremurile noastre turbulente, unii au tendința de a se întoarce la istorie. München 1938 și Ribbentrop Molotov 1939, dar puțini discută despre operațiunea Normandia sau despre deschiderea ușilor UE și NATO pentru Europa de Est după Războiul Rece. Acum, ca și atunci și mai ales din cauza unui vid pe care îl vedem din partea prietenilor noștri americani, ne punem speranțele în conducerea comună a Regatului Unit și a Franței. Este Regatul Unit la înălțimea cerințelor vremurilor noastre?

Giles Portman: Categoric. Sunt foarte mândru de faptul că, sub conducerea guvernului britanic, am fost capabili să ne angajăm în mod productiv nu numai cu noua administrație americană, ci și să ne reangajăm cu toți prietenii și partenerii din Europa. De asemenea, sunt foarte mulțumit că în aceste discuții privind Coaliția celor care doresc să sprijine Ucraina, România a fost implicată și joacă un rol-cheie. Anul acesta este un an foarte important, nu numai în încercarea de a obține un acord de pace durabil în Ucraina, cu garanții de securitate, ci și pentru a duce relația Regatului Unit cu UE la un nou nivel de cooperare în domeniul apărării și securității și de cooperare economică.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat administrația SUA, iar în discursul său deja celebru de la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele american JD Vance a spus că există un nou șerif în oraș, referindu-se la președintele american Donald Trump, desigur. Am experimentat un stil direct și neconvențional din partea președintelui Trump și a administrației sale. Vedem efectele sale în incidentul Trump- Zelenski din Biroul Oval – o dispută foarte nervoasă, episodul Signalgate, și vedem rapoarte despre modul în care prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, încă lucrează pentru a salva relația transatlantică și chiar pentru a media relațiile Trump-Zelenski, luându-și telefoanele și trimițând mesaje și apeluri directe către cei doi președinți. Așadar, domnule ambasador, sunteți un diplomat foarte experimentat și contăm pe capacitatea dumneavoastră de a ne arăta cum putem înțelege mai bine relația pe care o trăim în prezent în arena transatlantică. Așadar, întrebarea mea este: cum putem învăța, chiar și aici, în Europa de Est, să facem față noii administrații americane?

Giles Portman: Realitatea este că relația Regatului Unit cu Statele Unite nu s-a schimbat. Suntem încă parteneri extrem de apropiați. Suntem parteneri foarte apropiați în domeniul apărării și securității, dar și parteneri comerciali și economici. Dar, desigur, acest lucru depinde și de relațiile personale. Și cred că a fost foarte important că Keir Starmer a avut posibilitatea de a merge la Washington la începutul administrației președintelui Trump, că au reușit să stabilească un dialog regulat prin telefon și că am fost capabili să demonstrăm valoarea relației, de exemplu, prin confirmarea unei a doua vizite de stat pentru președintele Trump. Așadar, fundamentele relației sunt extrem de sigure. Nu înseamnă că trebuie să fii de acord cu tot, 100% din timp, dar înseamnă că trebuie să te implici constructiv și să găsești căi de urmat. De exemplu, înțelegem și susținem dorința președintelui Trump de a ajunge la un acord de pace în Ucraina cât mai curând posibil. Înțelegem preocupările președintelui Trump privind securitatea în Arctica, dar avem și propriile principii în ceea ce privește suveranitatea și integritatea teritorială și suntem, de asemenea, foarte dedicați să subliniem, de exemplu, în cazul Ucrainei, că orice acord de pace care se va încheia trebuie să fie sustenabil și să fie susținut de garanții de securitate. De aceea, această coaliție a celor dispuși pe care o conducem împreună cu Franța este atât de importantă. Statele Unite au fost foarte clare că Europa trebuie să facă mai mult, iar acesta este un alt lucru asupra căruia suntem de acord și pentru care oferim leadership, motiv pentru care bugetul nostru de apărare crește până la 2,5%, cu scopul de a-l duce mai departe la 3%. De aceea, atât de multe alte țări europene fac acum mai mult în ceea ce privește bugetele proprii de apărare, cooperarea mai strânsă și susținerea Ucrainei. Dar vrem, de asemenea, să menținem relația dintre Europa și Statele Unite cât mai strânsă posibil, deoarece trebuie să continuăm să lucrăm împreună ca parteneri și prieteni.

CaleaEuropeană.ro: Dar credeți că acest tip de diplomație directă cu președintele Trump și modul în care administrația americană tratează situațiile de pe glob, mai ales când vine vorba de Uniunea Europeană, este ceva ce putem valorifica în cadrul intereselor noastre comune sau este dificil să folosim diplomația tradițională cu care suntem obișnuiți?

Giles Portman: Nu, cred că diplomația tradițională este exact ceea ce ne trebuie. De exemplu, au existat o mulțime de cuvinte dure despre țările europene care nu fac suficient pentru securitate și apărare. Noi trebuie să facem două lucruri. Trebuie să demonstrăm când facem destul. Astfel, de exemplu, aproximativ două treimi din ajutorul acordat Ucrainei în prezent este ajutor european. Peste jumătate din sprijinul militar acordat Ucrainei în prezent este sprijin european. Așadar, trebuie să ne ridicăm și să explicăm ce facem, dar recunoaștem, de asemenea, că trebuie să facem mai mult. De aceea, unul dintre obiectivele noastre majore din acest an este să dezvoltăm relația de securitate și apărare a Regatului Unit cu Uniunea Europeană. Trebuie să ne asigurăm că aceasta este cât se poate de integrată pentru a permite, de exemplu, parteneriate comune între industriile de apărare din România și Marea Britanie. Pentru că dacă va trebui să cheltuim cu toții mai mult pentru apărare – și va trebui – trebuie să ne asigurăm că fiecare bănuț contează și este bine cheltuit, iar asta înseamnă cât mai multă colaborare și cooperare între țările europene, fără bariere artificiale care să împiedice acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Întrucât ați menționat în răspunsul anterior coaliția celor dispuși pe care Marea Britanie și Franța au propus-o, vreau să trec în revistă și să rezum puțin summitul de la Londra de la începutul lunii martie și recentul summit de la Paris care a avut loc înainte de interviul nostru. Liderii au identificat trei piloni: consolidarea armatei ucrainene, construirea unei forțe de reasigurare, nu pe câmpul de luptă, dar poate în interiorul flancului estic al UE și NATO și amplificarea eforturilor de reînarmare a Europei. De asemenea, i-au desemnat pe prim-ministrul Starmer și pe președintele Macron să coordoneze acest efort și poate să reprezinte Europa în ansamblu la masa negocierilor. Așadar, în primul rând, aș dori să vă întreb: care este semnificația pentru flancul estic a faptului că atât prim-ministrul Starmer, cât și președintele Macron coordonează planurile pentru viitoarele garanții de securitate? La ce ne putem aștepta pentru flancul estic?

Giles Portman: Putem să ne abatem puțin și să explicăm de ce a fost necesar acest lucru? În ultimele zile, am asistat la încercări de negociere a păcii între Ucraina și Rusia. Iar situația a devenit acum extrem de clară. Pe de o parte, avem Ucraina, care a semnat o încetare a focului necondiționată, completă și imediată. Iar pe de altă parte, avem Rusia, care nu a făcut-o. Așadar, pentru noi este foarte clar că Rusia nu negociază serios. Se joacă cu timpul, tergiversează, încearcă să schimbe obiectivele și condițiile tot timpul. Acesta este motivul pentru care trebuie să facem trei lucruri. În primul rând, trebuie să sprijinim eforturile de negociere a păcii conduse de SUA, deoarece cu toții ne dorim pacea cât mai curând posibil. Dar acesta este și motivul pentru care trebuie să menținem presiunea asupra Rusiei, ceea ce înseamnă continuarea furnizării de ajutor militar Ucrainei, dar și presiune economică și financiară, sancțiuni, înghețarea activelor etc. În al treilea rând, este motivul pentru care trebuie să ne asigurăm că orice acord de pace obținut este durabil. Și mai este importanța coaliției celor dispuși, în care toți membrii care vin în această organizație vor oferi ceva, și de aceea sunt atât de încântat că România este în această negociere și în această discuție. Dar, desigur, Marea Britanie și Franța au fost pentru o lungă perioadă de timp cele două puteri militare principale din Europa și sunt mândru că încercăm din nou să facem tot ce putem pentru a obține pacea și securitatea pe continentul nostru.

CaleaEuropeană.ro: Observăm că atât președintele Zelenski, cât și alți lideri europeni, consideră că securitatea Ucrainei este legată de securitatea flancului estic. Și insist asupra acestei fraze, deoarece a fost menționată și în concluziile recente ale Consiliului European la nivelul UE, precum și în cadrul Summitului de la Paris. Când vine vorba de această forță de reasigurare, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a spus că există o discuție amplă despre creșterea trupelor NATO în flancul estic, în perspectiva summitului NATO de la Haga, și că ipotetica forță de menținere a Ucrainei poate fi localizată în interiorul flancului estic, sau tranzitând România, de exemplu. Deci, ne putem aștepta la noi desfășurări de trupe pe flancul estic? Și care ar fi rolul României în acest demers, din câte ați văzut?

Giles Portman: Acestea sunt exact discuțiile care au loc acum. Așadar, nu pot să vorbesc în numele României despre ce va semna și la ce se va angaja. Dar, așa cum am spus, este foarte important pentru mine ca România să facă parte din discuție, pentru că avem de-a face cu Rusia, o țară care este angajată într-o ideologie imperialistă și care nu se va opri decât dacă o vom face să înceteze. Deci, de aceea este atât de important să lucrăm împreună. Vă dau doar două exemple concrete. Recent, am avut exercițiul Steadfast Dart, un exercițiu NATO major care a avut loc aici, în România, cu 10.000 de soldați, dintre care un sfert erau britanici. Săptămâna viitoare, exercițiul Sea Shield va avea loc în Marea Neagră, din nou un exercițiu axat pe România. Aceasta este o dovadă reală a faptului că cooperarea noastră militară trece la un nou nivel. Dacă adăugăm, de exemplu, Baza MK, unde Typhoons britanice au lucrat cu Forțele Aeriene Române pentru a apăra cerul flancului estic anul trecut, toate acestea sunt exemple ale importanței flancului estic și ale importanței României.

CaleaEuropeană.ro: Trebuie să vă întreb despre asta, pentru că în 2014, acum 11 ani, când practic Rusia și-a dezlănțuit, să spunem, imperialismul de care ați amintit împotriva Ucrainei prin anexarea Crimeei, Royal Air Force din Marea Britanie a fost prima care a venit aici și a protejat cerul Mării Negre și cerul României. Așadar, ne putem aștepta ca Marea Britanie să își sporească prezența militară în România și în regiunea Mării Negre?

Giles Portman: Ei bine, vom reveni pentru patrularea aeriană. Vă garantez că vom reveni. Angajamentul nostru de a apăra flancul estic al NATO și angajamentul nostru de a apăra România și de a colabora cu România sunt categoric ferme. Și va trebui să continuăm să facem acest lucru și să îl consolidăm. Până acum, Putin a trimis 850.000 dintre proprii săi cetățeni să fie uciși sau răniți în Ucraina. A internaționalizat aceast război prin trimiterea a 11.000 de soldați nord-coreeni, mulți dintre aceștia fiind uciși sau răniți. Așadar, după cum spuneam, este o ideologie imperialistă și trebuie să ne ridicăm și să fim mai puternici în apărarea propriilor valori, propriilor oameni și propriului teritoriu. Așadar, da, angajamentul nostru față de flancul estic este foarte puternic.

CaleaEuropeană.ro: Și acesta este unul dintre motivele pentru care ne putem aștepta și la un angajament suplimentar, să spunem, al Marii Britanii când vine vorba de misiunea de deminare din Marea Neagră. Știm că România a invitat Marea Britanie în această misiune de deminare și, de asemenea, România spune că acest tip de misiune pe care a lansat-o împreună cu Bulgaria și Turcia este cea care poate ajuta și în cadrul misiunii de monitorizare pe care coaliția celor dispuși a decis-o.

Giles Portman: Da, cred că Turcia, Bulgaria și România joacă un rol foarte important. Am fost foarte mulțumit că am reușit să vindem două nave vânătoare de mine Sandown Marinei Române, dintre care una este deja operațională, iar a doua va sosi în curând. Această problemă a minelor, a minelor care plutesc liber în Marea Neagră, este o problemă masivă. Este o problemă masivă de securitate și siguranță pentru navele comerciale, pentru turiști, pentru pasageri și va fi o provocare pentru câțiva, dacă nu mulți, ani de acum înainte. Așadar, tot ceea ce putem face pentru a sprijini România în ceea ce privește acest rol vital de deminare în Marea Neagră pentru a readuce siguranța și securitatea în Marea Neagră va fi foarte important.

CaleaEuropeană.ro: Privind mai larg la nivel european, pentru că ați menționat cooperarea în cadrul Uniunii Europene. Cu această coaliție a celor dispuși, și nu numai, tindem să credem că Marea Britanie a părăsit UE, dar nu a părăsit Europa, având acum un rol mai important în protejarea arhitecturii europene de securitate și știind cum să facă față amenințării ruse. Pentru că, dacă tindem să ne uităm la ambele părți ale Atlanticului, au fost în principal țările din flancul estic și Regatul Unit care au spus și au avertizat cu privire la ceea ce Rusia este capabilă să facă și să declanșeze acest război împotriva Ucrainei, desigur. Așadar, știm că, în același timp, noile planuri ale UE pentru apărare, cum ar fi reînarmarea și producția de apărare, necesită parteneriate de securitate cu țări terțe pentru a lua parte la acestea. Și ați menționat acest lucru pe scurt la începutul interviului nostru. În acest moment, din punct de vedere tehnic, din punct de vedere juridic, Regatul Unit nu face parte din aceste planuri preliminare, deoarece nu are acest tip de parteneriat cu UE, dar Regatul Unit va fi implicat?

Giles Portman: Ei bine, cred că ar trebui să fim. Deci, după cum am spus, acesta este un an foarte important pentru relația Regatului Unit cu UE. Brexitul a avut loc, nu vom încerca să ne alăturăm UE în niciun fel, dar recunoaștem că relația ar putea fi mai strânsă decât este. Iar aceasta nu este o solicitare sau o cerere din partea Regatului Unit, ci o ofertă din partea Regatului Unit pentru o relație mai strânsă, reciproc avantajoasă. Și cred că domeniul pe care trebuie să ne concentrăm cu adevărat imediat este securitatea și apărarea, unde cu toții trebuie să plătim mai mult pentru apărarea noastră și trebuie să o facem rapid. Trebuie să ne asigurăm că facem acest lucru în cel mai eficient mod posibil din punct de vedere al costurilor și acest lucru înseamnă să permitem parteneriate comune între companiile britanice de apărare și companiile românești de apărare, de exemplu, să permitem o colaborare mai strânsă, să permitem o cercetare și dezvoltare mai strânsă și să ne asigurăm că cheltuim acești bani în mod înțelept. Cealaltă parte a resetării cu UE este în ceea ce privește economiile noastre, pentru că, din nou, dacă vrem să cheltuim mai mult pentru apărare, va trebui să găsim banii, ceea ce înseamnă că va trebui să ne dezvoltăm economiile, și credem că există unele bariere în calea unei relații comerciale mai libere în acordul Brexit și dorim să lucrăm și la acestea. Dar, așa cum am spus, acest lucru este absolut reciproc avantajos. Este o ofertă a Regatului Unit și sperăm cu tărie că vom reuși să facem progrese semnificative la timp pentru ceea ce va fi primul summit dintre Regatul Unit și UE din 19 mai.

CaleaEuropeană.ro: Summitul de la care putem aștepta semnale pozitive din partea atât a Regatului Unit, cât și a Uniunii Europene, așa cum am văzut în recentul editorial comun al ministrului de externe David Lammy și al Înaltului Reprezentant Kaja Kallas.

Giles Portman: Desigur. Așadar, aceste relații s-au consolidat enorm în ultimul an și vreau să subliniez și importanța României în acest context. România este acum al șaselea cel mai mare stat membru. Are o relație deosebit de strânsă cu Regatul Unit, nu în ultimul rând datorită diasporei românești din Regatul Unit. Astfel, vocea României la masa negocierilor, susținând o relație cât mai strânsă care să aducă beneficii companiilor de apărare din România, dar și producătorilor și exportatorilor de alimente, ar reprezenta o contribuție cu adevărat valoroasă.

CaleaEuropeană.ro: Ultima parte a răspunsului dumneavoastră mă duce către ultima parte a interviului nostru, axat mai mult pe relația bilaterală pe care ați menționat-o deja. Iar una dintre ultimele noastre întrebări se bazează și pe expertiza dumneavoastră, pentru că, înainte de a părăsi Uniunea Europeană, ați condus grupul de lucru East Stratcom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. Acesta a fost creat de șefii de stat și de guvern din UE pentru a identifica, analiza și răspunde la dezinformarea rusă. Mă întreb, pe baza expertizei dumneavoastră, care este evaluarea Marii Britanii cu privire la ceea ce a făcut și face România în ceea ce privește dezinformarea, interferența străină și această decizie excepțională și fără precedent de a anula recentele alegeri prezidențiale?

Giles Portman: Da, a fost evident un moment foarte dificil spre sfârșitul anului trecut în România și am înțeles măsurile luate de autoritățile și instituțiile române. Cred că lucrul cel important acum este ca alegerile din mai să se desfășoare conform planului și un număr cât mai mare de români să iasă la vot și să își exprime voința democratică. Dar numai românii. Acestea sunt alegeri pentru români, iar interferențele străine trebuie să fie împiedicate. Sunt foarte mândru de munca pe care am făcut-o la Bruxelles, înființând grupul de lucru Stratcom. Pe atunci, acum 10 ani, oamenii nu erau chiar atât de conștienți de dezinformarea rusă și de amenințările hibride rusești și de războiul hibrid. Acum suntem mult mai conștienți de acestea. Am văzut acest lucru în Moldova, de exemplu. Am văzut acest lucru peste tot în Europa. Și, desigur, mai presus de toate, a țintit Ucraina timp de mulți, mulți ani, ca un precursor al invaziei. Este foarte important să continuăm să împărtășim cele mai bune practici și să creștem gradul de conștientizare cu privire la războiul hibrid și dezinformarea externă, și de aceea prim-ministrul britanic a vorbit despre acest aspect al apărării noastre, nu numai împotriva dezinformării, ci și împotriva altor provocări, cum ar fi sabotajul. Din nou, există numeroase dovezi că Rusia a încercat să desfășoare atacuri de sabotaj în întreaga Europă. Așadar, acesta ar fi un domeniu important al restructurării noastre în materie de apărare și securitate, nu doar în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării, ci și creșterea rezistenței noastre la amenințările hibride, inclusiv dezinformarea.

CaleaEuropeană.ro: Așadar, pe baza evaluării dumneavoastră, este România un partener și un aliat de încredere, în ciuda a tot ce s-a întâmplat, și cum poate face față mai bine acestei dezinformări? Pentru că, în societate, am avut senzația că am fost luați pe nepregătite de acest mod destul de masiv de a ataca societatea noastră prin dezinformare. Am crezut că suntem imuni sau că avem o reziliență puternică.

Giles Portman: Da, absolut. România este un partener de încredere atât în ceea ce privește apărarea și securitatea, cât și în ceea ce privește comerțul și cooperarea noastră economică. Iar problema campaniilor de dezinformare este că ne iau prin surprindere și că sunt greu de pus cap la cap și greu de dovedit. Acesta este motivul pentru care trebuie să continuăm să împărtășim cele mai bune practici și experiența noastră. Acesta este motivul pentru care trebuie să sprijinim jurnalismul de investigație independent și profesionist și mass-media de calitate în țările noastre. Dar acesta este și motivul pentru care rolul societății civile, al ONG-urilor, dar, în cele din urmă, al cetățenilor este atât de important. În cele din urmă, fiecare dintre noi își asumă responsabilitatea pentru informațiile și mass-media pe care le consumă și își asumă responsabilitatea de a verifica dacă acestea sunt corecte sau fabricate. Este vorba de această combinație de responsabilitate guvernamentală, neguvernamentală, jurnalistică, dar și individuală.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, România și Marea Britanie au un parteneriat strategic comun de 20 de ani. A fost reînnoit în 2023, din câte îmi amintesc, și cu lansarea unui forum bilateral. Țara dumneavoastră și dumneavoastră personal ați jucat un rol cheie în aderarea României la UE. De asemenea, avem o comunitate românească semnificativă în Marea Britanie și suntem recunoscători că avem un loc special în inima și mintea Majestății Sale. Așadar, având în vedere această apropiere și relație atât politică, cât și socială, ce ne puteți spune în ultima noastră întrebare, în aceste vremuri tulburi, despre ceea ce putem observa în continuare în ceea ce privește cooperarea politică și cooperarea economică? Pentru că știm, de asemenea, că România are un nou proiect național: aderarea la OCDE până în 2026.

Giles Portman: Da, lucru pe care îl susținem cu tărie. Sunt încântat să văd progresul. Așa că da, așa cum ați spus, acum 20 de ani, eram la Bruxelles și prezidam grupul de lucru pentru extindere și lucram din greu pentru ca România și Bulgaria să adere la Uniunea Europeană, motiv pentru care este o plăcere pentru mine să mă întorc aici 20 de ani mai târziu în calitate de ambasador și să văd progresele pe care le-a făcut această țară. Și, așa cum am spus, cred că relația noastră a devenit semnificativ mai importantă în ultimul an. Această cooperare în domeniul apărării și securității, inclusiv o prezență mai mare a trupelor britanice care lucrează cu și sprijină trupele române în țară, a fost foarte importantă. Relația comercială a depășit 10 miliarde de lire sterline pentru prima dată anul trecut și există oportunități reale în energie și telecomunicații pentru a aduce mult mai multe investiții britanice în România. Iar al treilea domeniu în care colaborăm foarte strâns este cooperarea în materie de aplicare a legii, care ar putea viza migrația ilegală, motiv pentru care unul dintre aspectele relației noastre cu UE care credem că ar putea fi îmbunătățit este un nou acord de repatriere între Regatul Unit și UE. Dar lucrurile merg mult mai departe de atât. Este vorba despre cooperarea polițienească, cooperarea judiciară, combaterea fraudei și a criminalității financiare, traficul de persoane și alte probleme similare. Toate acestea au devenit mai importante și cred că România va continua să fie un aliat foarte apropiat al Marii Britanii, iar acest aspect al diasporei înseamnă că, într-un fel, orice am face ca politicieni sau diplomați, cele două țări ale noastre vor deveni din ce în ce mai legate în viitor, iar acesta este un lucru minunat de sărbătorit atunci când ești ambasador în România.

În toiul dezbaterilor și deciziilor privind apărarea europeană, competitivitatea economică și transformarea Europei într-o putere militară un alt sector cu un rol semnificativ în cursa globală pentru supremație întâmpină provocări similare cu domeniul militar, alterând potențialul tradițional al Europei de a fi o adevărată putere a conectivității și inovării: sectorul telecomunicațiilor.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia unei vizite la București, Joakim Reiter, Chief External and Corporate Affairs Officer al Vodafone, a îndemnat instituțiile europene să pună în aplicare recomandările în domeniul telecomunicațiilor cuprinse în raportul întocmit de fostul premier italian Mario Draghi, atrăgând atenția că eșecul european în domeniul telecom nu este unul al piețelor, ci al politicilor sectoriale.

“Telecomunicațiile sunt mai asemănătoare cu sistemele militare în ceea ce privește nivelul lor de fragmentare”, a declarat Reiter, comparând faptul că în domeniul militar există multiple sisteme de armament în Europa, lucru care se întâmplă și în sectorul telecom.

Potrivit reprezentantului Vodafone, companie care la începutul lui 2025 a efectuat primul apel video spațial din lume folosind sateliți comerciali, telecomunicațiile experimentează același nivel de “hiper-fragmentare”. Spre deosebire de SUA și China, unde fiecare dintre cele două piețe sunt deservită de către trei operatori distincți, în Europa există 120 de operatori telecom.

“Acest lucru afectează direct competitivitatea”, a mai spus Joakim Reiter, furnizând ca exemplu suplimentar și consolidarea sectorului auto prin intermediul crearea pieței unice în anii 1980.

“Chiar dacă ai mărci diferite, ele co-creează platforme, așa că există atât mărci diferite sub un singur proprietar, cât și colaborare între diferite companii (…) Nimic din toate acestea nu există în prezent în telecomunicații. Asta face parte din handicapul autoimpus al Europei, pe care pur și simplu nu ni-l putem permite dacă vrem să fim productivi, competitivi și siguri”, a mai adăugat el.

Reiter a salutat faptul că ambițiile formulate în planul Draghi, pe care l-a descris drept un “semnal de alarmă”, au fost transpuse în scrisorile de misiune pentru fiecare dintre comisarii europeni, precum și faptul că la Bruxelles se află în pregătire un nou cadru legislativ privind rețelele digitale, care să fie prezentat până la finalul anului.

Documentul lui Draghi atrage atenția asupra unui deficit investițional anual de 800 de miliarde de euro în Europa, asupra problemelor de competitivitate industrială din cauza prețurilor mari la energie și asupra nevoii de simplificare și inovare pe continent.

“Europa trebuie să se pună pe picioare. Dacă privim sectorul telecomunicațiilor, ceea ce este destul de interesant, uitându-ne în urmă cu 30 de ani — eram liderii mondiali în telefonia mobilă și tehnologia mobilă”, a subliniat reprezentantul Vodafone, arătând că decalajul Europei în cursa tehnologică globală cu Statele Unite și China nu ține de inovare, ci de comercializarea și amploarea inovării.

“Problema Europei a fost în principal comercializarea și amploarea, nu inovarea. Aici am pierdut cu adevărat în fața americanilor, a chinezilor și a multor altora”, a explicat el.

“Telecomunicațiile nu sunt, în cele din urmă, un eșec al pieței; sunt un eșec al politicilor sectoriale. Dacă elimini eșecul politicilor, capitalul privat va reveni în sector, iar investițiile private vor putea acoperi golul investițional”, a mai spus Reiter, declarându-se “optimist cu prudență” privind viitorul sectorului telecom cu condiția ca recomandările din planul Draghi să fie puse în aplicare.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, domnule Joakim Reiter, Chief External and Corporate Affairs Officer în cadrul Vodafone Group. Vă mulțumesc pentru acest interviu pentru Calea Europeană. Știm că la începutul anului 2025, Vodafone a efectuat primul apel video spațial din lume folosind sateliți comerciali. A fost un moment major atât pentru companie, cât și pentru Europa în ansamblu, când vine vorba de tehnologie. Ce rol vedeți pentru sateliții europeni în această competiție globală pe care o avem pentru conectivitate? Și cum poate rămâne Europa competitivă în acest domeniu strategic și în alte domenii asemănătoare, legate de conectivitate și tehnologie?

Joakim Reiter: A fost o premieră de care am fost foarte mândri. Nu e un lucru mic. Am reușit să realizăm un apel video cu succes folosind o stație de bază zburătoare în orbita joasă a Pământului care a conectat două telefoane aflate în locații diferite. Și un apel telefonic a fost efectuat dintr-o zonă unde nu exista acoperire mobilă — un punct alb complet. Desigur, am fost foarte încântați că am reușit acest lucru. Legat de spațiu, există o mulțime de inovații care nu au legătură cu sectorul nostru sau cu telecomunicațiile, dar în domeniul pe care îl analizăm, care este acum foarte interesant și în care o mulțime de jucători au un interes uriaș, întrebarea este cum poate tehnologia spațială să completeze antena de la sol, baza și rețeaua mobilă terestră, de exemplu, în zone geografice în care nu există conectivitate mobilă. Sau în cazul unor dezastre naturale, cum ar fi inundațiile din Cehia sau Polonia, sau furtunile recente din Irlanda, unde o treime dintre cetățeni au fost deconectați din cauza furtunilor. Dacă reușim să redirecționăm traficul terestru actual pentru a avea o acoperire de bază prin satelit, ar fi o schimbare radicală din punct de vedere al securității, al rezilienței și ne-am asigura că persoanele aflate în dificultate pot ajunge la cei dragi. Ar fi, desigur, foarte important, pentru numeroase zone fără conectivitate mobilă care încă există în Europa. Acum, serviciul nu va înlocui niciodată rețeaua mobilă, deoarece capacitatea acesteia este mult mai avansată. Dar este extrem de interesant pentru că este complementar, iar noi suntem foarte aproape să descoperim cum putem îmbina această rețea mobilă terestră cu o stație de bază zburătoare. Iar acest lucru este foarte avansat din punct de vedere tehnologic. Acum, ce înseamnă asta pentru Europa? Ei bine, există uneori percepția că Europa este în urmă când vine vorba de inovație. Tind să nu fiu de acord.

CaleaEuropeană.ro: Așadar, este un fapt sau un argument bazat pe adevăr?

Joakim Reiter: Ei bine, vreau să spun că există anumite lucruri care cu siguranță – dacă vă uitați la modelele lingvistice mari sau la inteligența artificială generativă – majoritatea modelelor, dacă nu aproape exclusiv, sunt dezvoltate de jucători importanți care sunt fie chinezi, fie americani. Dar, în mai multe domenii ale tehnologiei de frontieră, Europa este încă foarte avansată, atât din punct de vedere ingineresc, cât și din punct de vedere al cercetării și dezvoltării. Problema Europei a fost în principal comercializarea și amploarea, nu inovarea. Aici am pierdut cu adevărat în fața americanilor, a chinezilor și a multor altora. Pentru Vodafone, care a făcut eforturi semnificative de cercetare și dezvoltare pentru a aduce tehnologia spațială laolaltă cu tehnologia mobilă, acesta a fost un moment foarte important. Și rămâne un moment foarte important pentru noi și partenerii noștri, deoarece soluția spațială pe care o avem în vedere se integrează complet în rețeaua unui operator european. Astfel, un singur client nu va observa diferența atunci când va trece de la o stație de bază terestră la o stație de bază zburătoare. Această integrare asigură noțiunea de suveranitate; creează ceva simbiotic și reciproc avantajos între operator și soluția prin satelit. Așadar, suntem foarte încântați de acest lucru și credem că are un potențial mare. Dar, desigur, există o adevărată cursă spațială în desfășurare — una în care suntem pregătiți să concurăm, oferind soluția noastră în parteneriat cu guvernele și alți operatori.

CaleaEuropeană.ro: Se întâmplă în zilele noastre să fie o cursă în aproape orice: tehnologie, apărare, industrie, tarife și așa mai departe. Dar dumneavoastră aveți un rol de lider într-o companie care propune o nouă eră a conectivității pe scară largă, atât în Uniunea Europeană, cât și în întreaga Europă, ca și continent. Ce măsuri concrete credeți că ar trebui să ia Uniunea Europeană pentru a sprijini această transformare, în special în contextul raportului Draghi privind competitivitatea europeană, dar și având în vedere că executivul european a propus o mulțime de măsuri, să spunem, îndrăznețe în primele 100 de zile?

Joakim Reiter: Cred că primul punct pe care l-ați ridicat este foarte important. Este o cursă, într-adevăr. Tehnologia se mișcă incredibil de repede. Deci, dacă nu ții pasul, vei pierde întotdeauna. Iar problema Europei a fost că a acceptat să fie lentă. Acest lucru nu este valabil pentru toate companiile. Știți, Europa are o mulțime de realizări de care poate fi mândră în domeniul tehnologiei. Dacă mă uit la compania noastră, avem cea mai mare platformă de pe planetă în afara Chinei. Deținem una dintre cele mai mari rețele de cabluri submarine, aproximativ 12% din traficul de internet sau 14%, undeva pe acolo. O parte semnificativă a traficului mondial de internet se transmite prin cablurile noastre submarine. Acum inovăm în tehnologia sateliților. Inovăm în domeniul tehnologiei de criptare post-cuantică. Inovăm în ceea ce privește modul în care ne gândim la arhitectura de rețea cu ajutorul rețelelor software de tip “open-source”. Așadar, o serie de companii europene sunt destul de avansate. Dar dacă reglementările te încetinesc sau te împiedică să împingi limitele frontierei tehnologice, vei pierde în cele din urmă. Așadar, provocarea Europei a fost că s-a complăcut prea mult în ideea că este un lider tehnologic. Draghi subliniază pe bună dreptate că în Europa există un decalaj foarte mare în ceea ce privește investițiile și inovarea. Iar modalitatea de a rezolva această problemă este de a avea mult mai multe politici care vizează și se concentrează pe deplin pe stimularea investițiilor și a inovării. Aceasta nu este o politică magică, unică; o mare parte din ea are de-a face cu eliminarea politicilor moștenite în domeniul telecomunicațiilor. Există o mulțime de politici vechi care practic nu mai sunt relevante. Dar este vorba și despre încercarea de a simplifica și de a simplifica semnificativ ceea ce înseamnă să conduci o rețea de telecomunicații sau ceea ce înseamnă să conduci o companie de tehnologie în Europa. Și pentru a începe să aducă beneficii și la nivel local, deoarece telecomunicațiile reprezintă, în esență, un model de afaceri bazat pe infrastructură, trebuie să ai scalabilitate locală pentru serviciile digitale. Europa a ales, nu din design, ci din inerție, să fie hiper-fragmentată. Este un continent foarte fragmentat atunci când vine vorba de tehnologie.

CaleaEuropeană.ro: Și aici mutăm discuția către piața unică, pentru că vorbim despre faptul că piața unică în ansamblu este fragmentată, dar ne uităm la ea în diferite sectoare, cum ar fi telecomunicațiile, cum ar fi apărarea, cum ar fi altele, și simțim acest lucru.

Joakim Reiter: Este destul de interesant. Telecomunicațiile sunt mai asemănătoare cu sistemele militare în ceea ce privește nivelul lor de fragmentare. Dacă te gândești la momentul în care Ucraina spunea că primește muniție diferită de la nordici față de germani, francezi sau spanioli. Donațiile din partea Europei au fost esențiale pentru apărarea Ucrainei, dar a trebuit să gestioneze multiple sisteme de armament. Telecomunicațiile sunt exact la fel. Sunt hiper-fragmentate. Fiecare stat membru are, practic, variante ușor diferite ale aceleași reglementări, iar acest lucru conduce la fragmentare. Astăzi, în SUA, există trei operatori. În China, există trei operatori. În Europa, avem 120 de operatori. Practic, operăm la o scară subdimensionată. Acest lucru afectează direct competitivitatea. Dacă vei compara asta cu industria auto, de exemplu, industria auto a întâmpinat o situație similară în anii 1980. Prin crearea pieței unice, am văzut o consolidare a industriei auto ajungând la nivelul de astăzi. Chiar dacă ai mărci diferite, ele co-creează platforme, așa că există atât mărci diferite sub un singur proprietar, cât și colaborare între diferite companii în construirea platformei. Iar acest lucru este legat de valorificarea beneficiilor scalabilității. Nimic din toate acestea nu există în prezent în telecomunicații. Asta face parte din handicapul autoimpus al Europei, pe care pur și simplu nu ni-l putem permite dacă vrem să fim productivi, competitivi și siguri.

CaleaEuropeană.ro: Știm că, în acest moment, Comisia Europeană se concentrează din ce în ce mai mult pe unele dintre aspectele raportului Draghi. Urmează să prezinte câteva propuneri privind simplificarea și reducerea birocrației în general. De asemenea, se discută despre posibilitatea de a găsi mai mulți bani pentru diferite tipuri de proiecte, dar ce implică acest lucru pentru sectorul telecomunicațiilor și ce măsuri credeți că sunt necesare în această parte atunci când vine vorba de aceste măsuri pe care Comisia Europeană este pe cale să le propună? De asemenea, ne așteptăm la o uniune a economiilor și investițiilor.

Joakim Reiter: Ambițiile formulate de Draghi au fost apoi transpuse în scrisorile de misiune pentru fiecare dintre comisari. Acesta este un lucru pe care noi, la Vodafone, îl susținem cu tărie. Iar raportul Draghi este un adevărat semnal de alarmă pentru Europa. Și ca atare, s-a întâmplat chiar înainte ca situația geopolitică să se agraveze cel mai recent. În mod cert, Draghi își îndreaptă atenția spre faptul că Europa trebuie să se pună pe picioare. Dacă privim sectorul telecomunicațiilor, ceea ce este destul de interesant, uitându-ne în urmă cu 30 de ani — eram liderii mondiali în telefonia mobilă și tehnologia mobilă. Astăzi suntem în urmă. Nu doar Statele Unite și China sunt înaintea noastră în implementarea tehnologiei 5G. Sincer, multe țări cu venituri medii ne-au depășit acum. Acest lucru nu este suficient. 5G de sine stătător (“5G standalone”), în special, sau rețelele 5G, reprezintă în cele din urmă o platformă programabilă pe care o oferi pentru soluții industriale. Așadar, dacă nu ții pasul în implementarea 5G, înseamnă că vei fi lent în automatizarea fabricilor, în obținerea unui nou câștig de productivitate în cadrul sectorului industrial mai larg, sau lucruri precum orașele inteligente, precum tehnologia senzorilor în distribuția apei, în distribuția energiei. Deci, există ramificații uriașe în întreaga economie dacă ești în urmă cu standardele 5G. Acesta este, de asemenea, unul dintre ingredientele-cheie pentru eliberarea puterii inteligenței artificiale generative. Iar dacă vezi inteligența artificială generativă ca fiind o adevărată schimbare pentru productivitate, ei bine, din nou, dacă ești în urmă cu 5G, este posibil să fii în urmă și cu inteligența artificială și cu aplicațiile în timp real ale inteligenței artificiale. Europa nu își poate permite să continue cu această situație. Cred că ceea ce subliniază Draghi este corect. Acum, există o soluție simplă? Nu. Dar ceea ce poți face, și ceea ce Comisia Europeană subliniază în mod corect, și deja au identificat o serie de măsuri, este să propună un nou cadru legislativ privind rețelele digitale (“Digital Networks Act”) până la sfârșitul acestui an calendaristic. Îmi doresc sincer să reflecte propunerile lui Draghi și să le traducă în îmbunătățiri legislative. Dacă vor face acest lucru, va fi un adevărat succes.

CaleaEuropeană.ro: A existat, de asemenea, o discuție despre viitorul rețelelor de telecomunicații, cuprinsă și în raportul Letta.

Joakim Reiter: Practic, trebuie să ai scalabilitate, iar acest lucru include schimbarea recomandărilor privind fuziunile (“merger guidelines”) și oportunitatea de mai multă consolidare în cadrul aceluiași nivel de infrastructură. De ce? Pentru că nu poți utiliza mai multe niveluri de infrastructură deodată; nu faci decât să distrugi capitalul. Implementarea unei infrastructuri moderne este foarte costisitoare și, prin urmare, trebuie să dispui de o scară mai largă pentru a reduce costurile unitare și a oferi consumatorilor mai multe beneficii. Trebuie aliniate politicile de spectru în întreaga Europă la acest obiectiv primordial de maximizare a beneficiilor pentru consumatori prin investiții. În al treilea rând, trebuie să te asiguri că în ecosistemul digital, unde diferiți actori concurează între ei, chiar dacă provin din sectoare istorice diferite, există condiții de concurență echitabile, că nu există asimetrie și că nivelul de concurență funcționează bine. Dar, vorbind în general, cred că acesta este lucrul esențial, pentru că ați menționat banii. Europa dispune de suficiente fonduri private pentru a investi. Problema este că nu este atractiv să investești în Europa. De multe ori, este mai atractiv să investești în Africa decât în Europa. Aceasta este o problemă fundamentală. Capitalul privat se îndreaptă către țările și regiunile unde guvernele arată că sunt deschise pentru afaceri. Cred că ceea ce subliniază Draghi, mai presus de toate, este că, da, există un rol pentru unele forme de subvenții de stat atunci când există eșecuri ale pieței. Dar telecomunicațiile nu sunt, în cele din urmă, un eșec al pieței; sunt un eșec al politicilor sectoriale. Iar dacă elimini eșecul politicilor, capitalul privat va reveni în sector, iar investițiile private vor putea acoperi golul investițional.

CaleaEuropeană.ro: Înainte de a încheia, un ultim punct de vedere din partea dumneavoastră într-o singură frază. Cum vedeți viitorul industriei telecomunicațiilor în Europa până la sfârșitul deceniului?

Joakim Reiter: Până la sfârșitul deceniului, sunt optimist într-un mod prudent în ceea ce privește aplicabilitatea în practică a recomandărilor raportului Draghi.