Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

VIDEO INTERVIU LA STRASBOURG. Monica Macovei: ”Prin anchetarea fraudelor cu fonduri europene Procurorul European va elimina barierele cooperării judiciare. Și banii românilor sunt în coșul banilor europeni”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg, Robert Lupițu

Interviu PE_Macovei2Europarlamentarul PPE, Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Regulamentul privind Biroul Procurorului European a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro la studio-urile de presă ale PE de la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare a legislativului european, ocazie cu care a fost dezbătut și supus votului un raport interimar al regulamentului mai sus amintit.

Robert Lupițu (R.L.): Bună seara de la Strasbourg, doamnelor și domnilor! Ieri, 9 martie 2015, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European a votat raportul interimar al Regulamentului privind înființarea Biroului Procurorului European al cărui raportor este europarlamentarul PPE, doamna Monica Macovei.

Bună seara, doamna eurodeputat și mulțumim pentru acest interviu acordat pentru Calea Europeana.

Monica Macovei (M.M.): Bună seara. Vreau să explic pentru toată lumea.

R.L.: Acest lucru ne bucură și aș începe cu o primă întrebare: Ce înseamnă în mod concret acest birou al Biroului Procurorului European? Este o nouă imixtiune a supranaționalului în competențele exclusive ale statelor sau o măsură necesară?

M.M.: Este o măsură necesară. Oricum când am intrat în UE – iar România și românii au vrut să intre – o parte din suveranitate se cedează unde se iau decizii comune: pe competiție de exemplu, pe agricultură, pe fonduri sau pe spălare de bani unde sunt directive. Urmează directiva anti-fraudă cu fonduri europene. Da, nu este o cedare de suveranitate, ci o măsură eficientă, fiindcă ce avem astăzi – lupta împotriva fraudei cu fonduri europene – furt din banii europeni, adică din banii noștri nu e eficient, nici pedepsit, nici confiscat. Adică după foarte mulți ani în care avem instituții judiciare care își fac treaba diferit de la un stat membru la altul. În unele țări își fac treaba.Vorbesc de instituții judiciare în partea de anchetă. La noi este DNA exclusiv competent, în alte țări este poliția sau procurori. Deci, nu pe partea de instanță, ci pe cea de anchetă. Partea de anchetă este ineficientă. Dacă ne uităm la trimiterile în judecată, adică anchete finalizate cu inculpați trimiși în judecată, vedem că numărul este foarte mic. Spun acest lucru referindu-mă la toate statele membre. Și atunci nici nu confiști și nici nu recuperezi banii. Fraudele sunt de milioane de euro, anual. Uitându-ne la cifre vedem că problema este în statele membre. Sunt țări unde nu s-au făcut anchete de câțiva ani de zile. Atunci decizia este să faci un birou al Procurorului European, la nivel european și care atunci când procurorii din țara respectivă nu își fac treaba pe dosarele cu fraudă pe fonduri europene să preia cazul sau să intervină. Va exista un procuror european, șeful biroului național care va face parte din Biroul Procurorului European. El va fi un procuror din statul membru. La noi de exemplu, dacă menținem structura, va fi un birou de la DNA. Apoi, dacă ai un procuror X într-o țară care nu are nicio investigație și închide un dosar fără să lucreze pe el, atunci intervine Procurorul European și poate să mute dosarul.

Interviu PE_Macovei

”Procurorul European va ancheta și va trimite în judecată”

R.L.: În baza căror criterii poate Procurorul European să mute dosarul?

M.M.: Eu am dorit criterii mai concrete: dacă într-o anumită perioadă de timp nu face nimic sau nu ajunge la un rezultat sau când vine perioada de prescripție și vezi că nu a făcut nimic.

R.L.: Ca să se poată rezolva dosarul și apoi să se recupereze prejudiciul creat.

M.M.: Măcar să îl trimiți în judecată. Procurorul European asta va face: anchetă și trimitere în judecată la judecătorul din statul membru. Dacă fapta se întinde pe mai multe state membru, atunci decide Procurorul European care va fi instanța de judecată prin criterii de teritorialitate. Și la noi dacă ai infracțiune comisă și în Ialomița, în Giurgiu, în București și în Suceava se decide care e instanța competentă.

”România va avea un membru în Biroul Procurorului European”

R.L.: Sunt toate statele membre implicate în acest proces al înființării Biroului?

M.M.: Trei nu. Este vorba de Marea Britanie, Irlanda și Danemarca. Primele două au decis să nu participe la nicio decizie de peste un an zile pe justiție și afaceri interne, deci și să nu li se aplice. S-ar putea să se răzgândească între timp. Ei spun că au un sistem foarte bun, mai bun decât cel european. Eu nu spun că nu este bun, dar România de exemplu nu e în situația asta, avem un DNA funcțional dar per ansamblu, nu putem spune că nu vrem un Procuror European. El va lucra cu cei de acasă, va fi și un reprezentant al României în Biroul Procurorului European. Când ne referim la acest birou sunt 25 de persoane. Unul va fi șef, iar restul de 24 sunt din celelalte state membre.

R.L.: Cei patru adjuncți ai Procurorului European vor fi separați de cei 24 din statele membre?

M.M.: Nu.

R.L.: Deci patru dintre procurorii delegați naționali vor fi adjuncți?

M.M.: Deocamdată aceasta este propunerea.

”Pentru numirea Procurorului șef vom avea audieri și vot în Parlamentul European”

R.L.: Și cum se va face numirea Procurorului European într-o primă fază și apoi și a celor delegați naționali?

M.M.: În opinia mea, va fi o procedură pe care am cerut-o în acest raport prin care statele membre vor discuta și vor lua decizia, dar fără votul final al Parlamentului European nu pot adopta legislația. Numirea se face pe baza propunerii. Au fost state membre, dar nu pot da nume acum pentru că după aceea nu mai pot negocia cu ele care au spus: ”Noi vom trimite fiecare câte un nume de procuror și voi pe acela îl numiți”. Atunci am spus că nu este în regulă. Cine știe ce trimite fiecare guvern. Fiecare să trimită trei nume și apoi va fi un interviu în fața unor judecători, procurori sau alți specialiști juridici din statele membre selectați și apolitici. Și pot aplica și alți oameni din statele membre, nu numai cei trimiși de Guvern. Acest interviu va decide cine este trimis mai departe la Consiliu și la Parlament. Pentru procurorul șef am propus și vot în Parlamentul European și toată lumea este de acord și audiere, iar pentru ceilalți, până la 25, este numai vot. Este bine să ai un contact direct cu ei. De exemplu și pentru judecătorii de la Luxemburg nu avem audiere, dar tot votăm în Parlamentul European.

R.L.: Dar pentru Procurorul European va trebui să aveți o audiere.

M.M.: Da. De exemplu pentru membrii Biroului de Anti Fraudă la Curtea Europeană de Audit, statele trimit câte un reprezentant și noi facem audiere pentru fiecare, unde iarași trebuie să fie independenți. Ei trebuie să apere banii publici, nu interesele unui guvern. Deci este bine să ai contact cu ei, observi vechimea în domeniu, managementul și să știi ce este cu această fraudă. Când vezi un om față în față îți dai seama că e serios. Nu o să intrăm în detalii despre cum se anchetează sau chestiuni de genul.

”Procurorul European va elimina barierele cooperării judiciare”

R.L.: Referitor la asta, nu pot să nu mă gândesc la câteva chestiuni. Se spune că frauda oficială este undeva la 500 de milioane de euro, dar cea neoficială ar merge cam până la trei miliarde de euro. Va fi un fel de presiune pentru Procurorul European în momentul în care își va lua funcția în primire?

M.M.: Eu nu vreau să fie presiune. Aceea trebuie să existe pentru cei care nu își fac treaba. Altfel, ei trebuie să înțeleagă sistemul pentru că vor avea puteri mai mari. De exemplu, dacă ești de la Biroul de Fraudă DNA, din România și ești foarte eficient, dar ai un dosar complex care este peste graniță trebuie să faci o percheziție la Lisabona, o interceptare la Zagreb, atunci poți lua direct legătura prin Biroul Procurorului european. Acum folosim mijloace de cooperare judiciară, cu aprobări, cu comisii. Prin cooperea judiciară se fac mai greu aprobări și uneori e o chestiune de minute ceea ce tu ai nevoie. Procurorul European elimină aceste bariere.

R.L.: Va fi un instrument care va consolida cooperarea judiciară.

M.M.: Da. Un dosar eficient din România care merge bine și are nevoie să facă acte de investigații într-o altă țară va merge foarte repede. Va lua direct legătura cu procurorul european delegat de acolo și își va face actele de cercetare. Sau dacă se respectă regulile de procedură din statul membru. Procurorul delegat din Germania dacă vrea să facă un act de cercetare în România ia legătura imediat cu cel din România. Și vor fi mai mulți care lucrează. Noi îi zicem Biroul Procurorului European, dar nu vă imaginați că este doar unul. Dar la fel de bine îi ajută pe cei harnici și eficienți care se mișcă repede și îi va bate din umăr pe cei care țin dosare.

R.L.: Sau codași cum s-ar spune. Tot dumneavoastră spuneați că această instituție va fi una independentă și că va avea și un control democratic. Cum se vor realiza aceste două chestiuni?

M.M.: Exact ca la celelalte. Cum este Curtea de Justiție de la Luxemburg, unde este formată din judecători, iar noi îî votăm. Iar până acum a mers foarte bine Curtea. Depinde foarte mult de ce vor guvernele. Dacă vor trimite o listă cu trei prieteni… Dar fiecare dintre noi vom ști ce propun guvernele pentru că va fi o dezbatere publică.

”Președinția Consiliului a susținut și susține Regulamentul Procurorului European”

R.L.: Adineauri spuneați că nu o să dați numele statelor care încă sunt reticente. Există totuși state care îmbrățișează această propunere?

M.M.: Da, sigur că există.

R.L.: Și ne puteți spune?

M.M.: De exemplu am avut președinția italiană care a fost de acord și a insistat foarte mult pentru acest proiect. Președinția de acum este de acord, iar cea care urmează, Luxemburg este tot de acord. Adică susțin total. Contează foarte mult președinția UE pentru că țara care o are pune sau nu propunerea pe ordinea de zi a Consiliului.

R.L.: Și sperați ca Luxemburg-ul să-l pună pe ordinea zi?

M.M.: Da, am discutat. Am avut întâlnire cu ei. M-am întâlnit cu președinția italiană și cu cea letonă în decembrie și am discutat, de asemenea. Și am fost la Riga unde am discutat această propunere.

R.L.: Semnalele sunt pozitive?

M.M.: Am discutat cu miniștrii la Consiliul JAI. Sunt pozitive, dar e bine să le mai explici oamenilor pentru că în unele state au reacționat procurorii că nu este bine pentru independența lor. Și m-am întâlnit de exemplu la Riga și cu procurorul general al Letoniei și am vorbit și cu el. Cunoștea foarte bine problema.

R.L.: Se vehiculează deja vreun nume pentru cine va fi Procuror European sau este prea devreme având în vedere că raportul este unul interimar?

M.M.: Sper că partidele nu își fac calcule acum. E interimar pentru că nu este unul final. Ne-am grăbit cu acest raport ca să votăm ieri (n.r. 9 martie 2015) pentru că pe 12 martie este ședința Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Înainte ca acest Consiliu să se reunească în plenul său va trebui să trimitem punctul nostru de vedere, al Parlamentului European. Eu am scris acest raport de mult. Între timp s-a dus la toate grupurile politice și la statele membre. Între timp au mai apărut modificări pentru că în final vrem să se voteze. Dar întotdeauna trebuie să stabilim limite acceptabile. Suntem 750 de europarlamentari, dar am găsit variantele de negociere și cu grupurile și cu statele membre.

”Pentru a obține sediul instituției Guvernul României trebuie să facă pași”

R.L.: Despre sediul Biroului s-a discutat ceva? Este Bucureștiul în cărți pentru a fi sediul acestei instituții?

M.M.: Nu știu ce face Guvernul. Trebuie să facă pași, sunt state care fac pași în acest sens. Eu nu am auzit de România că face, prin ambasadorul nostru, șeful Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană. În România avem cea mai bună instituție anticorupție din Europa, dată ca exemplu de Comisia Europeană. Și a fost și un documentar despre DNA. Cine credea că nu ajungem aici…

”În România, Biroul Procurorului European va lucra cu DNA”

R.L.: Mă bucur că ați amintit de DNA. La nivelul opiniei publice există percepția că acest Birou al Procurorului European va putea să fie peste DNA? Care vor fi relațiile dintre aceste instituții ca să putem să delimităm?

M.M.: Am văzut deja titluri de genul acesta, și nu este adevărat. Instituția va lucra cu procurorii din țara respectivă.

R.L.: Cu procurorii care sunt pe probleme de fonduri europene.

M.M.: Da. Sau țările care nu au astfel de birouri, precum DNA în România să își facă. Dar ei vor trebui să raporteze către Procurorul European tot timpul și să hotărască cât timp țin un dosar: șase luni, un an. Dacă vezi că în șase luni nu s-a avansat cu dosarul, în orice țară ar fi, trebuie să iei măsuri. Asta vrem și noi: să nu mai stea dosare pe loc. Și banii românilor sunt în coșul acesta de bani europeni. Asta am spus și olandezilor, de exemplu. Dacă se fură în alte țări și nu se anchetează și nu se confiscă, cetățenii tăi au de suferit. La fel și cu românii cinstiți. Și ei au de suferit dacă se fură într-un alt stat membru și nu se recuperează banii. Și Germania este în favoarea acestui Birou pentru că a înțeles: nu e vorba că nu își fac treaba procurorii germani ci că în alte țări nu se întâmplă asta. Și este bine să ne asigurăm și pentru viitor. Din cotizația pe care o plătim la UE se duc bani și către fonduri europene care sunt direcționați către toate statele membre. Când se fură toți avem de suferit.

”De 8 martie am lucrat”

R.L.: Doamna Macovei, vă mulțumesc foarte mult pentru interviu. Vă dorim mult succes în încheierea acestui proces și ca raportul să fie aprobat. Pentru a încheia într-o notă primăvăratică – Cum ați sărbătorit de 8 martie?

M.M.: Vreau să mai spun ceva, ca să vedeți ce fac de 8 martie. A fost duminică, am lucrat: Regulamentul este de directă aplicabilitate. Am lucrat. În clipa în care noi îl adoptăm el a intrat în vigoare și nu trebuie să mai așteptăm ca statele membre să-l transpună în legislația națională.

R.L.: Deci, asta trebuie să reținem: odată ce Parlamentul și Consiliul vor decide înființarea Biroului Procurorului European, acesta va fi aplicat imediat. Vă mulțumesc foarte mult și o primăvară frumoasă!

M.M.: Mulțumesc la fel.

.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
4 Comments

4 Comments

  1. Pingback: Raportul europarlamentarului Monica Macovei privind înființarea Biroului Procurorului European a fost adoptat de Parlamentul European | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Lupta contra fraudei: Parchetul European trebuie să fie independent, spun deputații | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Consiliul JAI: miniștrii de interne UE dezbat problematica migrației | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Consiliul JAI: miniștrii de interne UE dezbat problematica migrației. Când va fi adoptată decizia finală a cotelor pentru refugiați | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Rovana Plumb: Președinția română a Consiliului Uniunii Europene susține principiul flexibilității fondurilor și simplificării regulilor pentru un acces facil al negocierilor

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 6-7 martie: politica de coeziune și beneficiile obținute prin utilizarea fondurilor europene sunt temele principale. 

Rovana Plumb a declarat jurnaliștilor aflați în vizita de lucru la Bruxelles principalele etape parcurse de președinția română la Consiliul Uniunii Europene. ,,Am negociat in trialog regulamentul comun pentru fondurile alocate din politica de coeziune pentru urmatorul exercițiu financiar – 2021-2027. ”

,,Președinția română a Consiliului Uniunii Europene susține principiul flexibilității fondurilor si simplificării regulilor pentru un acces facil al negocierilor. Principiul după care ne ghidam în abordare este ,,less is more”. Dezvoltarea teritorială, în opinia noastră, trebuie să țină cont de specificul fiecărui stat membru și să fie ,bottom-up”, adică să se bazeze pe viziunea de dezvoltare de la nivelul local.”, menționează ministrul Fondurilor Europene. 

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Până acum au avut loc trei runde de negocieri, pe parcursul carora Consiliul si Parlamentul si-au exprimat si explicat pozitiile de negociere asupra elementelor legate de abordarea strategica in programarea viitoarelor  fonduri europene. 

,,Am facut progrese substantiale care vor facilita un accord, sub  Presedintia romana a Consiliului Uniunii Europene, cu privire la viitoarele fonduri europene alocate prin politica de coeziune.”, a declarat Rovana Plumb jurnaliștilor.

Punctele discutate în cel de-al treilea dialog au fost principiul partenetiatului, acordul de parteneriat (ce elemente vor fi incluse si procedura de adotpare), conținutul noilor programe operaționale, dezvoltarea teritorială și asistența tehnică, la initiativa Comisiei Europene și a Statelor Membre. 

Pentru Romania, dar si pentru alte țări membre este important ca aceste reguli sa fie clare, proporționale cu sumele alocate si în vigoare din 2021 când începe următoarea perioadă de programare a fondurilor.

Acordul de partenariat este un document strategic care ofera o radiografie a modului in care Statele Membre vor folosi, vor cheltui fondurile europene. Am reușit, în calitatea noastră de Președinție rotativă a UE  împreună cu cei doi raportori din Parlamentul European, să convingem Comisia să propună o varaintă mai simplă de acord. De ce am tinut la acest lucru? Pentru a raspunde nevolilor acelor tari cu alocari reduse sau care gestioneaza 3 programe. ”, subliniază oficialul român.

Citiți și:  Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Corina Crețu: Prin reguli clare și coerente, politica de coeziune post 2020 va genera investiții europene eficiente

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Aseară a avut loc, la Bruxelles, cea de-a treia rundă de negocieri a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene cu Parlamentul European și Comisia Europeană asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene. Ministrul Fondurilor Europene. 

În cadrul negocierilor a participat și Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, declarându-se mulțumită de progresul făcut până acum în ceea ce privește abordarea strategică și programarea, o parte dificilă, dar importantă a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile europene. ,,Am subliniat nevoia de a avea reguli clare și coerente în ceea ce privește programarea, pentru că astfel de reguli vor genera investiții europene eficiente și vor asigura, în același timp, atât de mult dorința de simplificare pentru politica de coeziune post 2020.”

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Negocierie au fost conduse  Rovana Plumb, președintele Consiliului UE pe Coeziune.

Remintim că ultimul trialog, cel de-al doilea, a avut loc la sfârșitul lunii februarie, unde Rovana Plumb a condus cea de-a doua rundă de negocieri politice cu Parlamentul European, sub Președinția română a Consiliului UE privind regulamentul comun dedicat fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune în următoarea perioada de programare (2021-2027). Parlamentul European și Consiliul UE au negociat, prevederile legate de viitoarele obiective politice dar și acordul de parteneriat care se referă la implementarea viitoarelor fonduri europene de care vor beneficia Statele Membre UE după anul 2021.

Primul trialog sub Președinția română a Consiliului UE, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, a avut loc în data de 19 februrie.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Citiți și: Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 6-7 martie: politica de coeziune și beneficiile obținute prin utilizarea fondurilor europene sunt temele principale. Aseară a avut loc, la Bruxelles, cea de-a treia rundă de negocieri a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene cu Parlamentul European și Comisia Europeană asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene.

În cadrul negocierilor a participat și Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, declarându-se mulțumită de progresul făcut până acum în ceea ce privește abordarea strategică și programarea, o parte dificilă, dar importantă a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile europene. ,,Am subliniat nevoia de a avea reguli clare și coerente în ceea ce privește programarea, pentru că astfel de reguli vor genera investiții europene eficiente și vor asigura, în același timp, atât de mult dorința de simplificare pentru politica de coeziune post 2020.”

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Vizita de lucru se concentrează pe proiectul ,,Ce înseamnă Coeziunea în UE?”, care face parte din Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020. 

Remintim că ultimul trialog, cel de-al doilea, a avut loc la sfârșitul lunii februarie, unde Rovana Plumb a condus cea de-a doua rundă de negocieri politice cu Parlamentul European, sub Președinția română a Consiliului UE privind regulamentul comun dedicat fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune în următoarea perioada de programare (2021-2027). Parlamentul European și Consiliul UE au negociat, prevederile legate de viitoarele obiective politice dar și acordul de parteneriat care se referă la implementarea viitoarelor fonduri europene de care vor beneficia Statele Membre UE după anul 2021.

Primul trialog sub Președinția română a Consiliului UE, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, a avut loc în data de 19 februrie.

Ministrul Rovana Plumb, în calitate de președinte al Consiliului Afaceri Generale format Coeziune, în numele Președinţiei Consiliului UE, deţinută acum de România, coraportorii Parlamentului European și Corina Crețu, comisar european pentru Politica Regională au convenit asupra unui calendar ambiţios de negocieri. Un astfel de demers este necesar pentru asigurarea programării, gestionării și implementării viitoarelor fonduri europene la nivelul tuturor Statelor Membre ale UE.

În acest sens, pentru a conveni asupra cadrului legal necesar și pentru a reuşi pregătirea în timp util a viitoarelor programe europene, care să permită beneficiarilor de fonduri din toată Uniunea să aibă acces la fondurile alocate, Președinţia Consiliului UE, reprezentată de ministrul Rovana Plumb, și instituțiile Uniunii Europene ,,cooperează îndeaproape, în toată această perioadă.”

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Citiți și:  Comisarul european Corina Crețu: ,,Am realizat Platforma de Date Deschise privind situația Fondurilor Structurale si de Investiții din România pentru o mai bună transparență”. România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde de EURO

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending