Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

VIDEO INTERVIU LA STRASBOURG. Monica Macovei: ”Prin anchetarea fraudelor cu fonduri europene Procurorul European va elimina barierele cooperării judiciare. Și banii românilor sunt în coșul banilor europeni”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg, Robert Lupițu

Interviu PE_Macovei2Europarlamentarul PPE, Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Regulamentul privind Biroul Procurorului European a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro la studio-urile de presă ale PE de la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare a legislativului european, ocazie cu care a fost dezbătut și supus votului un raport interimar al regulamentului mai sus amintit.

Robert Lupițu (R.L.): Bună seara de la Strasbourg, doamnelor și domnilor! Ieri, 9 martie 2015, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European a votat raportul interimar al Regulamentului privind înființarea Biroului Procurorului European al cărui raportor este europarlamentarul PPE, doamna Monica Macovei.

Bună seara, doamna eurodeputat și mulțumim pentru acest interviu acordat pentru Calea Europeana.

Monica Macovei (M.M.): Bună seara. Vreau să explic pentru toată lumea.

R.L.: Acest lucru ne bucură și aș începe cu o primă întrebare: Ce înseamnă în mod concret acest birou al Biroului Procurorului European? Este o nouă imixtiune a supranaționalului în competențele exclusive ale statelor sau o măsură necesară?

M.M.: Este o măsură necesară. Oricum când am intrat în UE – iar România și românii au vrut să intre – o parte din suveranitate se cedează unde se iau decizii comune: pe competiție de exemplu, pe agricultură, pe fonduri sau pe spălare de bani unde sunt directive. Urmează directiva anti-fraudă cu fonduri europene. Da, nu este o cedare de suveranitate, ci o măsură eficientă, fiindcă ce avem astăzi – lupta împotriva fraudei cu fonduri europene – furt din banii europeni, adică din banii noștri nu e eficient, nici pedepsit, nici confiscat. Adică după foarte mulți ani în care avem instituții judiciare care își fac treaba diferit de la un stat membru la altul. În unele țări își fac treaba.Vorbesc de instituții judiciare în partea de anchetă. La noi este DNA exclusiv competent, în alte țări este poliția sau procurori. Deci, nu pe partea de instanță, ci pe cea de anchetă. Partea de anchetă este ineficientă. Dacă ne uităm la trimiterile în judecată, adică anchete finalizate cu inculpați trimiși în judecată, vedem că numărul este foarte mic. Spun acest lucru referindu-mă la toate statele membre. Și atunci nici nu confiști și nici nu recuperezi banii. Fraudele sunt de milioane de euro, anual. Uitându-ne la cifre vedem că problema este în statele membre. Sunt țări unde nu s-au făcut anchete de câțiva ani de zile. Atunci decizia este să faci un birou al Procurorului European, la nivel european și care atunci când procurorii din țara respectivă nu își fac treaba pe dosarele cu fraudă pe fonduri europene să preia cazul sau să intervină. Va exista un procuror european, șeful biroului național care va face parte din Biroul Procurorului European. El va fi un procuror din statul membru. La noi de exemplu, dacă menținem structura, va fi un birou de la DNA. Apoi, dacă ai un procuror X într-o țară care nu are nicio investigație și închide un dosar fără să lucreze pe el, atunci intervine Procurorul European și poate să mute dosarul.

Interviu PE_Macovei

”Procurorul European va ancheta și va trimite în judecată”

R.L.: În baza căror criterii poate Procurorul European să mute dosarul?

M.M.: Eu am dorit criterii mai concrete: dacă într-o anumită perioadă de timp nu face nimic sau nu ajunge la un rezultat sau când vine perioada de prescripție și vezi că nu a făcut nimic.

R.L.: Ca să se poată rezolva dosarul și apoi să se recupereze prejudiciul creat.

M.M.: Măcar să îl trimiți în judecată. Procurorul European asta va face: anchetă și trimitere în judecată la judecătorul din statul membru. Dacă fapta se întinde pe mai multe state membru, atunci decide Procurorul European care va fi instanța de judecată prin criterii de teritorialitate. Și la noi dacă ai infracțiune comisă și în Ialomița, în Giurgiu, în București și în Suceava se decide care e instanța competentă.

”România va avea un membru în Biroul Procurorului European”

R.L.: Sunt toate statele membre implicate în acest proces al înființării Biroului?

M.M.: Trei nu. Este vorba de Marea Britanie, Irlanda și Danemarca. Primele două au decis să nu participe la nicio decizie de peste un an zile pe justiție și afaceri interne, deci și să nu li se aplice. S-ar putea să se răzgândească între timp. Ei spun că au un sistem foarte bun, mai bun decât cel european. Eu nu spun că nu este bun, dar România de exemplu nu e în situația asta, avem un DNA funcțional dar per ansamblu, nu putem spune că nu vrem un Procuror European. El va lucra cu cei de acasă, va fi și un reprezentant al României în Biroul Procurorului European. Când ne referim la acest birou sunt 25 de persoane. Unul va fi șef, iar restul de 24 sunt din celelalte state membre.

R.L.: Cei patru adjuncți ai Procurorului European vor fi separați de cei 24 din statele membre?

M.M.: Nu.

R.L.: Deci patru dintre procurorii delegați naționali vor fi adjuncți?

M.M.: Deocamdată aceasta este propunerea.

”Pentru numirea Procurorului șef vom avea audieri și vot în Parlamentul European”

R.L.: Și cum se va face numirea Procurorului European într-o primă fază și apoi și a celor delegați naționali?

M.M.: În opinia mea, va fi o procedură pe care am cerut-o în acest raport prin care statele membre vor discuta și vor lua decizia, dar fără votul final al Parlamentului European nu pot adopta legislația. Numirea se face pe baza propunerii. Au fost state membre, dar nu pot da nume acum pentru că după aceea nu mai pot negocia cu ele care au spus: ”Noi vom trimite fiecare câte un nume de procuror și voi pe acela îl numiți”. Atunci am spus că nu este în regulă. Cine știe ce trimite fiecare guvern. Fiecare să trimită trei nume și apoi va fi un interviu în fața unor judecători, procurori sau alți specialiști juridici din statele membre selectați și apolitici. Și pot aplica și alți oameni din statele membre, nu numai cei trimiși de Guvern. Acest interviu va decide cine este trimis mai departe la Consiliu și la Parlament. Pentru procurorul șef am propus și vot în Parlamentul European și toată lumea este de acord și audiere, iar pentru ceilalți, până la 25, este numai vot. Este bine să ai un contact direct cu ei. De exemplu și pentru judecătorii de la Luxemburg nu avem audiere, dar tot votăm în Parlamentul European.

R.L.: Dar pentru Procurorul European va trebui să aveți o audiere.

M.M.: Da. De exemplu pentru membrii Biroului de Anti Fraudă la Curtea Europeană de Audit, statele trimit câte un reprezentant și noi facem audiere pentru fiecare, unde iarași trebuie să fie independenți. Ei trebuie să apere banii publici, nu interesele unui guvern. Deci este bine să ai contact cu ei, observi vechimea în domeniu, managementul și să știi ce este cu această fraudă. Când vezi un om față în față îți dai seama că e serios. Nu o să intrăm în detalii despre cum se anchetează sau chestiuni de genul.

”Procurorul European va elimina barierele cooperării judiciare”

R.L.: Referitor la asta, nu pot să nu mă gândesc la câteva chestiuni. Se spune că frauda oficială este undeva la 500 de milioane de euro, dar cea neoficială ar merge cam până la trei miliarde de euro. Va fi un fel de presiune pentru Procurorul European în momentul în care își va lua funcția în primire?

M.M.: Eu nu vreau să fie presiune. Aceea trebuie să existe pentru cei care nu își fac treaba. Altfel, ei trebuie să înțeleagă sistemul pentru că vor avea puteri mai mari. De exemplu, dacă ești de la Biroul de Fraudă DNA, din România și ești foarte eficient, dar ai un dosar complex care este peste graniță trebuie să faci o percheziție la Lisabona, o interceptare la Zagreb, atunci poți lua direct legătura prin Biroul Procurorului european. Acum folosim mijloace de cooperare judiciară, cu aprobări, cu comisii. Prin cooperea judiciară se fac mai greu aprobări și uneori e o chestiune de minute ceea ce tu ai nevoie. Procurorul European elimină aceste bariere.

R.L.: Va fi un instrument care va consolida cooperarea judiciară.

M.M.: Da. Un dosar eficient din România care merge bine și are nevoie să facă acte de investigații într-o altă țară va merge foarte repede. Va lua direct legătura cu procurorul european delegat de acolo și își va face actele de cercetare. Sau dacă se respectă regulile de procedură din statul membru. Procurorul delegat din Germania dacă vrea să facă un act de cercetare în România ia legătura imediat cu cel din România. Și vor fi mai mulți care lucrează. Noi îi zicem Biroul Procurorului European, dar nu vă imaginați că este doar unul. Dar la fel de bine îi ajută pe cei harnici și eficienți care se mișcă repede și îi va bate din umăr pe cei care țin dosare.

R.L.: Sau codași cum s-ar spune. Tot dumneavoastră spuneați că această instituție va fi una independentă și că va avea și un control democratic. Cum se vor realiza aceste două chestiuni?

M.M.: Exact ca la celelalte. Cum este Curtea de Justiție de la Luxemburg, unde este formată din judecători, iar noi îî votăm. Iar până acum a mers foarte bine Curtea. Depinde foarte mult de ce vor guvernele. Dacă vor trimite o listă cu trei prieteni… Dar fiecare dintre noi vom ști ce propun guvernele pentru că va fi o dezbatere publică.

”Președinția Consiliului a susținut și susține Regulamentul Procurorului European”

R.L.: Adineauri spuneați că nu o să dați numele statelor care încă sunt reticente. Există totuși state care îmbrățișează această propunere?

M.M.: Da, sigur că există.

R.L.: Și ne puteți spune?

M.M.: De exemplu am avut președinția italiană care a fost de acord și a insistat foarte mult pentru acest proiect. Președinția de acum este de acord, iar cea care urmează, Luxemburg este tot de acord. Adică susțin total. Contează foarte mult președinția UE pentru că țara care o are pune sau nu propunerea pe ordinea de zi a Consiliului.

R.L.: Și sperați ca Luxemburg-ul să-l pună pe ordinea zi?

M.M.: Da, am discutat. Am avut întâlnire cu ei. M-am întâlnit cu președinția italiană și cu cea letonă în decembrie și am discutat, de asemenea. Și am fost la Riga unde am discutat această propunere.

R.L.: Semnalele sunt pozitive?

M.M.: Am discutat cu miniștrii la Consiliul JAI. Sunt pozitive, dar e bine să le mai explici oamenilor pentru că în unele state au reacționat procurorii că nu este bine pentru independența lor. Și m-am întâlnit de exemplu la Riga și cu procurorul general al Letoniei și am vorbit și cu el. Cunoștea foarte bine problema.

R.L.: Se vehiculează deja vreun nume pentru cine va fi Procuror European sau este prea devreme având în vedere că raportul este unul interimar?

M.M.: Sper că partidele nu își fac calcule acum. E interimar pentru că nu este unul final. Ne-am grăbit cu acest raport ca să votăm ieri (n.r. 9 martie 2015) pentru că pe 12 martie este ședința Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Înainte ca acest Consiliu să se reunească în plenul său va trebui să trimitem punctul nostru de vedere, al Parlamentului European. Eu am scris acest raport de mult. Între timp s-a dus la toate grupurile politice și la statele membre. Între timp au mai apărut modificări pentru că în final vrem să se voteze. Dar întotdeauna trebuie să stabilim limite acceptabile. Suntem 750 de europarlamentari, dar am găsit variantele de negociere și cu grupurile și cu statele membre.

”Pentru a obține sediul instituției Guvernul României trebuie să facă pași”

R.L.: Despre sediul Biroului s-a discutat ceva? Este Bucureștiul în cărți pentru a fi sediul acestei instituții?

M.M.: Nu știu ce face Guvernul. Trebuie să facă pași, sunt state care fac pași în acest sens. Eu nu am auzit de România că face, prin ambasadorul nostru, șeful Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană. În România avem cea mai bună instituție anticorupție din Europa, dată ca exemplu de Comisia Europeană. Și a fost și un documentar despre DNA. Cine credea că nu ajungem aici…

”În România, Biroul Procurorului European va lucra cu DNA”

R.L.: Mă bucur că ați amintit de DNA. La nivelul opiniei publice există percepția că acest Birou al Procurorului European va putea să fie peste DNA? Care vor fi relațiile dintre aceste instituții ca să putem să delimităm?

M.M.: Am văzut deja titluri de genul acesta, și nu este adevărat. Instituția va lucra cu procurorii din țara respectivă.

R.L.: Cu procurorii care sunt pe probleme de fonduri europene.

M.M.: Da. Sau țările care nu au astfel de birouri, precum DNA în România să își facă. Dar ei vor trebui să raporteze către Procurorul European tot timpul și să hotărască cât timp țin un dosar: șase luni, un an. Dacă vezi că în șase luni nu s-a avansat cu dosarul, în orice țară ar fi, trebuie să iei măsuri. Asta vrem și noi: să nu mai stea dosare pe loc. Și banii românilor sunt în coșul acesta de bani europeni. Asta am spus și olandezilor, de exemplu. Dacă se fură în alte țări și nu se anchetează și nu se confiscă, cetățenii tăi au de suferit. La fel și cu românii cinstiți. Și ei au de suferit dacă se fură într-un alt stat membru și nu se recuperează banii. Și Germania este în favoarea acestui Birou pentru că a înțeles: nu e vorba că nu își fac treaba procurorii germani ci că în alte țări nu se întâmplă asta. Și este bine să ne asigurăm și pentru viitor. Din cotizația pe care o plătim la UE se duc bani și către fonduri europene care sunt direcționați către toate statele membre. Când se fură toți avem de suferit.

”De 8 martie am lucrat”

R.L.: Doamna Macovei, vă mulțumesc foarte mult pentru interviu. Vă dorim mult succes în încheierea acestui proces și ca raportul să fie aprobat. Pentru a încheia într-o notă primăvăratică – Cum ați sărbătorit de 8 martie?

M.M.: Vreau să mai spun ceva, ca să vedeți ce fac de 8 martie. A fost duminică, am lucrat: Regulamentul este de directă aplicabilitate. Am lucrat. În clipa în care noi îl adoptăm el a intrat în vigoare și nu trebuie să mai așteptăm ca statele membre să-l transpună în legislația națională.

R.L.: Deci, asta trebuie să reținem: odată ce Parlamentul și Consiliul vor decide înființarea Biroului Procurorului European, acesta va fi aplicat imediat. Vă mulțumesc foarte mult și o primăvară frumoasă!

M.M.: Mulțumesc la fel.

.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
4 Comments

4 Comments

  1. Pingback: Raportul europarlamentarului Monica Macovei privind înființarea Biroului Procurorului European a fost adoptat de Parlamentul European | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Lupta contra fraudei: Parchetul European trebuie să fie independent, spun deputații | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Consiliul JAI: miniștrii de interne UE dezbat problematica migrației | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Consiliul JAI: miniștrii de interne UE dezbat problematica migrației. Când va fi adoptată decizia finală a cotelor pentru refugiați | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Antonio Tajani face apel la cetățenii europeni să voteze la alegerile europene din mai deoarece Parlamentul European are nevoie de mai multă putere și legitimitate

Published

on

Corespondență Bruxelles

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, face apel la cetățenii europeni să iasă la vot în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai deoarece este singura cale pentru a oferi mai multă legitimitate instituției care legiferează în interesul lor. 

Antonio Tajani a lansat acest apel în cadrul unui eveniment organizat de PE, la Bruxelles, pentru presa din statele membre. Acesta a spus că, pe fundalul Brexit, este important ca Parlamentul European să capete mai multă putere, deoarece ,,este nevoie de oameni politici puternici care să contracareze tendințele populiste”. ,,Populiștii sunt cei care pun doar problemele pe masă fără a oferi soluții pentru rezolvarea lor”, a mai spus acesta. 

Referitor la felul în care va arăta Europa după alegerile pentru Parlamentul European, Antonio Tajani a spus că ,,acest lucru va fi hotărât de cetățenii europeni care vor ieși la vot pentru a alege o direcție pentru viitorul lor”. Acesta speră că Parlamentul European va avea o componență echilibrată și că va continua lupta pentru a avea mai puțină birocrație, dar mai multă politică. 

,,Personal, am fost întotdeauna în favoarea simplificării normative, în special în ceea ce privește regulile pentru accesarea banilor europeni, atât de importanți pentru dezvoltarea statelor membre, din diferitele fonduri ale UE”, a precizat Tajani. 

Transmițând aceste mesaje despre alegerile europene chiar înaintea participării la Consiliul European privind Brexit, Președintele Tajani a spus că principalul interes al PE în aceste discuții este și va rămâne asigurarea respectării drepturilor celor peste 3 milioane și jumătate de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, precum și a cetățenilor britanici aflați pe teritoriul UE. 

Antonio Tajani nu a dorit să facă comentarii referitor la participarea Regatului Unit la alegerile pentru PE din mai, susținând că va prezenta poziția instituției în acest sens la reuniunea Consiliului European.

Amintim faptul că Donald Tusk, președintele Consiliului European, le-a atras atenția eurodeputaților prezenți la dezbaterea din plenul de la Strasbourg, de acum două săptămâni, că nu va admite atitudinea de ,,deranjare” a unora dintre ei față de posibilitatea ca britanicii să participe la alegerile pentru Parlamentul European, din luna mai, în condițiile în care ar exista o prelungire a termenului de retragere după această dată. 

,,Și aici, permiteți-mi să fac o remarcă personală deputaților acestui Parlament. Înainte de Consiliul European, am spus că ar trebui să fie posibilă o extensie lungă în cazul în care Marea Britanie dorește să-și regândească strategia Brexit, ceea ce ar însemna, desigur, participarea Regatului Unit la alegerile pentru Parlamentul European. Și apoi au existat voci spunând că acest lucru ar fi dăunător sau incomod pentru unii dintre voi. Să fiu clar: o astfel de gândire este inacceptabilă”, a spus Tusk, avertizându-i pe europarlamentari că nu pot ,,trăda șase milioane de oameni care au semnat petiția pentru a revoca articolul 50, un milion de oameni care au mărșăluit pentru a cere un vot al cetățenilor privind Brexit, sau majoritatea tot mai mare de persoane care doresc să rămână în Uniunea Europeană. Ei pot simți că nu sunt suficient reprezentați de Parlamentul Regatului Unit, dar trebuie să simtă că ei sunt reprezentați de dvs. în această cameră. Pentru că sunt europeni”.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra a anunțat luni faptul că s-au făcut pașii necesari prin lege pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din mai, dar că acest lucru nu înseamnă că va fi inevitabil ca Marea Britanie să ia parte.

Guvernul intenţionează în continuare să părăsească Uniunea Europeană cu un acord şi să adopte legislaţia necesară până la 22 mai, pentru ca să nu avem nevoie să participăm la aceste alegeri”, care vor fi în acest caz anulate, a precizat purtătorul de cuvânt.

În prezent, după amânarea termenului inițial de 29 martie, Regatul Unit ar trebui să părăsească UE în data de 12 aprilie, caz în care ieșirea s-ar produce fără un acord. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending