Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO INTERVIU Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) explică beneficiile noului regulament european pe aviație: Asigurăm protecția cetățeanului. Dronele, reglementate în premieră la nivelul UE

Published

on

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Regulamentul privind reglementările din domeniul aviației civile, adoptat la finalul anului trecut și negociat de partea Parlamentului European de către eurodeputatul român Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) sporește gradul de responsabilitate în materie de securitate în condițiile în care aproape 6 miliarde de oameni survolează într-un an spațiul aerian al Europei.

Europarlamentarul liberal, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, a vorbit într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre importanța acestui acord între Consiliul UE și Parlamentul European, unul care facilitează întâia reglementare a utilizării dronelor la nivel european și care sporește securitatea cetățenilor, dar și a pasagerilor aerieni.

În același timp, eurodeputatul român a făcut referire și la mizele importante ale negocierii viitorului cadru financiar multianual al UE, în contextul în care acesta ar putea fi adoptat în timpul președinției României la Consiliul UE și condițiile în care Marinescu a fost raportor pe opinie în Comisia pentru transport și  în Comisia pentru industrie și energie în privința Cadrului Finaciar Multianual (CFM) post-2020.

Dan Cărbunaru (D.C.): La finalul anului trecut, noile reglementări în domeniul aviației, un domeniu în care dumneavoastră sunteți foarte activ în plan european, au fost adoptate ca atare. Aș dori să detaliem importanța acestor reglemetări pentru industria de profil din Europa, dar și pentru ce se întâmplă în România.

Marian-Jean Marinescu (M.J.M.): A fost o poveste întreagă cu acest regulament. Din păcate, așa se întâmplă în această perioadă în instituții, lucru care mie nu îmi place absolut deloc. Acest regulament, care a fost publicat de Comisie, trimis către Consiliu și Parlament în decembrie 2015 și aprobat în decembrie 2017, a avut 2 ani de zile, 1 an până când fiecare instituție a avut un text, și apoi un an în care am negociat, jumătate de an cu președinția malteză, jumătate de an cu președinția estoniană. De fapt, am negociat cu grupul de aviație de la Consiliu, care este format aproape în totalitate din oameni care ascultă de autoritățile de aviație naționale. Am negociat acest regulament cu ce pe care acest regulament în reglementa, care, după părerea mea este un conflict de interese clar, dar aceasta este situația.

A fost o negociere foarte complicată. Ceea ce dorea Comisia sau Parlamentul nu se potrivea întotdeauna cu ceea ce doreau ei. Această administrație dorește să-și mențină ”puterea” și privilegiile și este mai puțin interesată de industrie.

După negocieri foarte dure, în care am reușit să introduc până la urmă tot în regulament, chiar dacă în unele locuri, față de propunerea Comisiei, am mai schimbat, Consiliul trebuia să voteze pe 20 decembrie. S-a format o minoritate de blocaj ( Italia, Franța, Germania, Polonia, Slovacia, Malta, Cipru), condusă de Franța, și-au amânat votul pentru vineri, la ora 12.00, pe data de 22 decembrie. Vineri, de la ora 12.00, l-au amânat până la ora 17.00 și , în final, câteva state s-au retras. Franța, rămânând cu Cipru și cu Malta, a votat, dar după presiuni foarte mari ale industriei la guvernul francez.

Ieri am primit scrisoarea de la Consiliu în care se spune că au acceptat compromisul și acum trebuie votat în Comisia de Transporturi, după care va ajunge și în plenul Parlamentului.

De ce este important acest regulament? Pentru că schimbă principiul de bază, principiul pe care se va baza toată legislația secundară, toate reglementările în domeniul aviației civile. Acum totul va fi bazat pe nivelul de risc. Exemplul cel mai simplu este că poți să tratezi un avion de 800 de kg. La fel ca pe unul de 60 de tone. Lucrurile trebuie așejate în legislația secundară în funcție de risc. Adunce noutăți, în responsabilitatea Agenției Europene de Aviație. Aici este, de fapt, problema dintre autoritățile naționale și autoritatea europeană. Aduce responsabilitate și în partea de securitate care este importantă. Gândiți-vă la ce ar însemna un atac cibernetic la un avion și atunci trebuie să existe reguli de certificare a regulilor și sistemelor avionului astfel încât să facă față la un asemenea atac. Și partea de mediu. Și acolo, agenția primește niște responsabilități.

Pe lângă tot ce înseamnă certificarea obiectelor zburătoare ( de la drone, la avioane), a echipamentelor, a sistemelor de management de trafic, a aeroporturilor, a companiilor aeriene, a societăților care produc avionae, sunt câteva aspecte mai deosebite pe care Parlamentul le-a introdus după câteva amendamente depuse de mine. De exemplu, zborul deasupra zonelor de conflict.

Am cerut ca o entitate să spună că nu ”trebuie să zburați pe acolo”. Am reușit să păstrăm în regulament, cu acceptul Consiliului, o recomandare. Cred eu că și așa este suficient pentru că va fi foarte greu ca o companie aeriană să aibă o asemenea recomdanre și să nu țină cont de ea. Până acum, fiecare se baza pe servicii de informații proprii sau pe serviciile de informații naționale. Nu cred că pasagerul trebuie să se bazeze pe noroc, să aleagă între o companie care ocolește zona de conflict și una care zboară fix pe deaspra zonei de conflict.

Am introdus o prevedere, și anume ca într-un spațiu de timp care va fi decis de legislația secundară să se introducă pe avioane posibilitatea ca, în momentul în care avionul este în pericol, să descarce la sol, în mod automat, toate datele de zbor. În loc de un legislator de zbor pe care să-l cauți în fundul mării în anul 2018 și să cheltuiești zeci de milioane, poți avea imediat toate informațiile la sol. Poate însemna că, în caz de accident, să găsești pe cineva în viață mult mai rapid pentru că știi exact unde s-a întâmplat accidentul, iar al doilea avantaj este că știi exact ce s-a întâmplat și ,astfel, să se poată interveni mai rapid și asupra altor avioane care se confruntă cu aceeași problemă.

Aici au existat mari probleme. Industria s-a împotrivit, piloții aveau o problemă că avionul poate fi interceptat de altcineva, în momentul în care informațiile se descarcă la sol.

Asm mai avut un alt ”război”, încheiat, într-un fel, nedecis, dar importat este că prevederea este în regulament, privind întreruperile de control de trafic. Știți foarte bine că Franța a avut în ultimii nouă ani 270 de zile de grevă a controlorilor de trafic. Am cerut ca în cazul în care există o întrerupere a controlului de trafic, care paote să fie din diverse motive, de exemplu un atac cibernetic sau motive tehnice, respectivul prestator de servicii, să aibă niște acorduri încheiate cu vecinii, care să preia sarcinile. Am avut mari probleme cu sindicatele din Franța, mi s-a spus că vreau să iau dreptul la grevă, dar până la urmă am reușit cu un anumit text să fie în regulament. Acum este la îndemâna Agenției Europene când face legislația secundară să poată să introducă aceste lucruri sau nu.

Să vă mai spun și un ultim aspect. Este pentru prima dată când se reglementează dronele, un alt război de data aceasta și cu Consiliul, și cu Comisia și cu Agenția Europeană. Se dorea să se decidă tot în legslația secundară, iar eu am insistat foarte mult, ca măcar pentru înregistrare să existe o limită decisă în regulament.

D.C.: Care sunt valorile de trafic? Câte sute de milioane de europeni și cetățeni ai acestei lumi survolează cerul UE într-un an de zile?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

M.J.M.:  Foarte mulți. În jur de 6 miliarde sunt deasupra Europei. Cu aproximație 25.000 de zboruri pe zi. După părerea mea dronele vor constitui o mare provocare în viitor. Trebuie să cunoaștem cine e operatorul care are drona respectivă, să poată să fie înregistrat și depistat, și, cei care ar vrea să facă lucruri care ar putea fi rele, se gândesc în permanență că vor fi imediat găsiți și vor renunța la ele. Acesta este un lucru foarte bun, dar a fost convenit în urma unor negocieri foarte dure. Orice dronă care degajă mai mult de 80 de juli energie cinetică la impactul cu corpul uman trebuie să fie înregistrată. Și bineînțeles dronele care sunt certificate pentru că au un grad mare de risc. Cred că este un lucru extrem de important această reușită deoarece consider că în viitor vor fi mari probleme cu drone. Toată lumea vorbește despre avantaje, dar nimeni despre dezavantaje. Nu se vrea certificarea dronelor pe care noi o cerem, a obiectelor care zboară, ceea ce înseamnă că se verifică dacă are întreținere făcută, dacă se menține în timp, dacă are caracteristici care îl fac fiabil, dacă legătura între sol și dronă este fiabilă. Nu se voia acest lucru pentru drone de până la 25 de kilograme, ceea ce însemna că este o bombă. O dronă care cade pentru că s-a întrerupt legătura și cade deaspura unui oraș pate constitui o mare problemă. Se vorbea numai de avantaje, nu și de dezavantaje. Prin aceste lucruri introduse în regulament am asigurat un cadru pentru protecția cetățeanului deoarece trebuie să ne gândim și la viața privată, securitate, toate celelalte aspecte, și restul se decide în legislația secundară. Verificăm textul, care a fost aprobat de Consiliu, să vedem dacă e în concordanță cu ultimul text aprobat de Parlament, va fi un vot în comisie, unde vor fi mici probleme cu cei care nu vor reglementarea dronelor și cer libertate absolută. Nu cred că va fi o problemă de majoritate. După aceea se trimite la avocați specialiști în limbi străine și apoi îl vom vota în plen.

D.C.: Există un termen?

M.J.M.: Probabil că nu îl vom vota mai devreme de luna aprilie.

D.C.: Este interesant de urmărit, mai ales că problema dronelor este reglementată diferit. În România, și probabil și în alte state există zone cu acces interzis.

M.J.M.: Există anumite programe prin sateliți prin care poate fi restricționat accesul în anumite zone, deci se poate face acest lucru. Plus că sunt foarte multe lucruri de precizat, eu le-am menționat doar pe cele ce țin de administrație. O organizație va putea să își aleagă organizația competentă pentru certificare. Ceea ce înseamnă piață liberă pentru că acum nu poate avea o altă autoritate decât cea națională.

D.C.: Spuneați că sunt 6 miliarde de pasageri care zboară deaspura Uniunii Europene într-un an de zile. Pentru a-i ajuta pe cei care ne urmăresc acum să înțeleagă complexitatea nu doar tehnică a reglementărilor, ci și cea financiară, cam la cât se ridică interesele industriei de profil în fiecare an?

M.J.M.: Nu pot să vă spun acest lucru, nu am datelele. Se poate vedea prin anumite studii ale Comisiei (Europene – n.r ). Faptul că nu s-a reglementat Cerul Unic European este o pierdere de 4 miliarde de euro anual, acest sector fiind încă fragmentat la nivel național.

D.C.: Va fi o reglementare nouă și în acest domeniu? Va fi o nouă bătălie?

M.J.M: Da, să vedem, sunt raportor pe acest raport care este blocat de trei ani în Consiliu pe acest dosar care se numește Gibraltar. Poate, cine știe, reușim să îl deblocăm și să începem să discutăm pe el.

D.C.: Pentru că discutam despre interesele financiare ale industriei de profil, să nu uităm că este perioada în care noul cadru financiar multianual se discută în instituțiile europene. Sigur că acesta se va definitiva sub președinția română a Consiliului UE, nu mai e mult până atunci. Faceți parte dintr-o comisie cheie care și-a exprimat opinia în acest domeniu. Ce ne puteți spune despre această perspectivă.

M.J.M: Am fost raportor pe opinie și în Comisia de Transport tot pe Cadrul Finaciar Multianual (CFM) dar și în Comisia de industrie și energie. Este în elaborare un raport de proprie inițiativă al Parlamentului care își va spune opinia asupra viitorul CFM care se află în Comisia pentru Buget și toate celelalte comisii au elaborat câte o opinie și am votat săptămâna aceasta o opinie. Vă pot spune câteva lucruri despre acest buget. Acesta trebuie să fie unul mai mare tocmai pentru a acoperi noile provocări care înseamnă migrație, securitate, apărare, plus plecarea Marii Britanii. Am cerut un buget mai mare pentru cercetare și inovare cu 50% față de cel actual, este o cifră foarte mare, de 120 de miliarde, față de 80 în prezent, ceea ce înseamnă o cifră mare. Am cerut să elaboreze un sistem nou pentru ca cercetătorii din toate statele membre să aibă același nivel de acces. Acum sunt probleme cu cei din est, există o diferență față de cei din vest. Eu am introdus această cerință, ca un nou sistem care să se bazeze pe valoarea ideii și pe rezultatele posibile ale temei de cercetare, nu pe experiență.

D.C.: Sau ca să aibă acces la masa mare, migrează în masă în țările dezvoltate care oferă acces nelimitat la tot ce există în acel moment. Și este una din cauzele pentru care România suferă în acest moment.

M.J.M.: Exact. Am introdus acest lucru în opinie. Mai sunt și alte aspecte, am discutat, am introdus și am propus împreună cu Polonia, pentru că atunci când vine vorba de cărbune, eu colaborez foarte mult cu domnul Buzek, președintele Comisiei, menționăm un fond energetic de tranziție pentru regiunile care, în acest moment, se bazează foarte mult pe cărbune, așa cum este Oltenia la noi care are producție de energie bazată pe cărbune și care este evident că, într-un interval de timp, va trebui să se micșoreze datorită problemelor de emisie. Și atunci trebuie să existe un fond care să sprijine aceste regiuni și să facă o tranziție către alte domenii economice, pentru că altfel e o problemă cu oamenii.

D.C.: Și să nu se mai facă asta din bugetul național sau local, ci direct de la Uniunea Europeană

M.J.M.: Să existe un fond de tranzțiie european. Mai sunt și alte aspecte pe care le-am cerut. Este vorba, bineînțeles, de schimbările climatice, cu producția de energie, energie regenerabilă. Sunt lucruri pe care acum, cei de la Comisia de buget, le vor include în raportul final. Am mai cerut dacă vorbim de energie și gaz, fonduri suficiente pentru dezvoltarea unor surse alternative decât cea rusească pentru că este evident că este o mare problemă faptul că avem gaz numai din Rusia și asta înseamnă coridorul Est-Mediteranean și Marea Neagră pentru că avem și noi gaz care trebuie susținut pentru a fi distribuit în toată Europa.

D.C.: Aici pare că Ungaria a preluat puțin inițiativa și ar putea să devină hub regional pe gaz românesc.

M.J.M.: Nu știu ce înseamnă asta hub regional, ca de la ea să plece gazul? Vă referiți la gazoductul BRUA? Conductele care pleacă din Marea Neagră și ar ajunge în Austria, era prevăzut, pentru că acolo e un mare depozit, dar până la urmă e important de unde pleacă și încotro se duce, nu știu cât de important e să fii pe parcurs.

D.C.: Deoarece această opinie pe viitorul bugetului are ca termen fix președinția rotativă a Uniunii Europene pe care România o să o preia, ce ar trebui să se știe la București despre această miză, care ar trebui să fie prioritățile acestei politici care se va cristaliza fix sub cele șase luni de președinție românească?

M.J.M.: Așa ar trebui, și această opinie, și cea din transport și draftul de raport, propunerea de raport care a fost dată de coelgii noștri de la buget, cer ca viitorul cadru financiar să fie aprobat înainte de alegerile din 2019 pentru că altfel, politic, după părerea mea, va fi o mare problemă. Ceea ce înseamnă că ar trebui aprobat exact în perioada președinției României. Deci, lucrul acesta este extrem de important pentru că încă de pe acum, România alături de Bulgaria și Austria, cele două președinții care sunt anul acesta, să discute acest lucru și bineînțeles, să aibă influență asupra ceea ce se întâmplă pentru că nu e vorba numai de bani, de buget, de cadru financiar, ci de toate politicile: Politica Agricolă, Politica de Coeziune șamd. Sunt lucruri care au început să se discute, săptămâna aceasta, Comisia a avut prima discuție despre cadrul financiar, deci a început să fie de mare actualitate, cu asta ne vom ocupa anul acesta. România trebuie să stea alături de Bulgaria și de Austria, să aibă legături cu cele două președinții și să contribuie la accelerarea procesului și în același timp la elaborarea regulamentelor și să participe la toate discuțiile pentru că vor fi discuții foarte complicate despre nivelul bugetului. Săptămâna aceasta, comisarul pentru buget, într-o conferință de la Comisie, a spus că bugetul va fi 1,1x.

D.C.: Chiar vorbea de 16 miliarde în plus.

M.J.M.: 1,1x, unde x înseamnă de la 0 până la 9, deci poate fi 1,19, eu nu cred că este suficient. 1, 1 din venitul național general nu acoperă decât plecarea Marii Britanii. Pentru celelalte politici noi trebuie să fie peste 1,1. Statele membre trebuie să accepte să dea mai mulți bani la bugetul Uniunii Europene.

 

.

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fabrica de construcții metalice din Arad, rol determinant în construirea celor 433 de km de autostradă din PNRR

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) salută activitatea amplă de la fabrica de construcții metalice din Arad, cea mai mare fabrică de acest tip din Sud-Estul Europei.

„De aici pleacă structurile metalice pentru cele patru poduri de pe Centura Bucureștiului, iar construcțiile metalice vor avea un rol determinant în perioada următoare atunci când România va construi 433 de km de autostradă (PNRR) și sute de kilometri de căi ferate”, a scris deputatul european pe pagina de Facebook.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Citiți și: Ministrul Transporturilor anunță semnarea contractului de proiectare a Autostrăzii Unirii: Ne luptăm ca A8 și A7 să fie finanțate din PNRR. Moldova a așteptat suficient drumuri moderne

Amintim că în vremea în care eurodeputatul PNL conducea Aradul, a restaurat tot cu fonduri europene (11 milioane euro) Colegiul Moise Nicoară, dar și Palatul Cultural (ridicat în 1913, cu linii asemănătoare Academiei de Muzică Franz Liszt de la Budapesta), clădiri emblematice pentru istoria și imaginea Aradului. Palatul Cultural din Arad a fost dotat cu o orgă nouă, care a costat 600.000 euro.

Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad în perioada 2004-2019, funcție la care a trebuit să renunțe după câștigarea unui mandat de europarlamentar la alegerile europene din mai 2019. Din calitatea de primar, Falcă a fost membru al Comitetului European al Regiunilor, participând la formarea politicilor la nivel european. Ca primar al Aradului, Gheorghe Falcă a reușit să dezvolte și să modernizeze orașul și a realizat cea mai mare investiție finanțată din fonduri europene din învățământul românesc.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Garanția pentru Copii: Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării despre implementarea și finanțarea prin PNRR a programului de construire de creșe

Published

on

© Dragoș Pîslaru/ Facebook

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a început luni, la București, o serie de întâlniri cu oficialii statului român pe tema Garanției pentru Copii, unul dintre cele mai importante obiective ale mandatului său de eurodeputat.

Co-raportor al grupului Renew Europe pe dosarul Garanției pentru Copii, Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, despre educația și îngrijirea timpurie și locuire, subliniind că acest instrument este unul esențial pentru copiii și tinerii României și ai UE. 

“De la prima întâlnire a săptămânii dedicată Garanției pentru Copii vă aduc și primele vești bune. Am discutat azi cu ministrul Cseke Attila, care tocmai lansează programul de construire de creșe al MDLPA, acum gata de implementare și finanțat prin PNRR chiar prin pilonul pe care l-am creat în calitate de co-raportor pe Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit europarlamentarului, Garanția pentru Copii presupune contactul cu toate instituțiile-cheie și cu organizațiile implicate pe cele patru componente esențiale ale investiției care trebuie făcută în tânăra generație: educație, sănătate, nutriție și locuire.

“Îi felicit pe colegii mei din Guvern pentru această inițiativă guvernamentală reușită și atât de așteptată de părinții din toată România. Am atins de asemenea în discuția cu domnul ministru Cseke Attila declarația președinției portugheze a Consiliului UE privind strategia europeană de locuire și situația persoanelor fără adăpost, în perspectiva politicii de incluziune și a valului reînnoirii – Renovation Wave”, a mai spus Pîslaru.

El a mai indicat că prin Platforma europeană de combatere a fenomenului lipsei de adăpost, instituţiile Uniunii Europene, statele membre și părțile interesate colaborează în vederea găsirii unor soluții concrete pentru soluționarea fenomenului persoanelor fără adăpost în UE.

“Platforma face parte din Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și va pune în aplicare Principiul 19: dreptul la locuință şi la asistență pentru persoanele fără adăpost”, a conchis el, anunțând că va continua seria de întâlniri.

Amintim că Dragoș Pîslaru și-a convins colegii din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European  să demareze discuțiile privind crearea unui Autorități Europene pentru copii, incluziune și inovare socială, care să coordoneze și să împingă înainte politicile statelor membre cu scopul combaterii sărăciei și excluziunii sociale a copiilor.

În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la:

  • structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor;
  • activități educative și școlare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; și
  • asistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor.

Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat Garanția europeană pentru copii în Orientările sale politice pentru perioada 2019-2024. Garanția europeană pentru copii completează cel de al doilea pilon al Strategiei privind drepturile copilului. Ea este, totodată, unul dintre elementele cele mai însemnate ale Planului de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale, adoptat la 4 martie 2021, și constituie un răspuns direct la principiul 11 al pilonului: Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii. Planul de acțiune propune drept obiectiv pentru UE reducerea cu cel puțin 15 milioane (dintre care cel puțin 5 milioane copii), până în 2030, a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac sesizează Guvernul și Parlamentul pe tema importului de deșeuri: Îmi rezerv dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat luni că va sesiza Guvernul și Parlamentul pentru a lua “măsuri radicale” și a stopa importurile de deșeuri în România, precizând că își rezervă dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect.

“Aerul, Apa și Solul nu se negociază! Nu mă impresionează multe lucruri din cotidian. Viața unui politician este plină de evenimente mai puțin plăcute pentru că trebuie să iei continuu decizii, să emiți opinii, lista provocărilor fiind foarte lungă. Recunosc, însă, că am rămas șocat când am citit știrea din care rezultă că Poliția de frontieră a confiscat 4600 de tone de deșeuri care trebuiau să fie “importate” în România.  Știam că pentru unii protejarea mediului este doar o lozincă și că în spatele acestor “preocupări” se aduc deșeuri în România contra unor sume derizorii. Nu mi-am putut, însă, imagina că se închid ochii la aceasta crimă și că în țara noastră intră anual zeci de mii de tone de deșeuri din alte state”, a afirmat eurodeputatul român, într-o reacție la anunțul conducerii Poliției de Frontieră, care a precizat că poliţiştii de frontieră au reuşit să confişte, de la începutul anului, peste 4.600 tone de deşeuri.

Tomac a criticat lipsa dezbaterilor legate de mediu, dar și faptul că majoritatea primăriilor nu tratează cu seriozitate selectarea deșeurilor. “Suntem, prin neimplicare și delăsare, părtași la distrugerea cu bună știință a AERULUI, APEI și SOLULUI României”, a subliniat el.

Europarlamentarul a precizat că a citit legislația legată de transportul de deșeuri, subliniind faptul că România are obligația să înceteze primirea oricărui tip de deșeuri și să înăsprească legislația privind selectarea deșeurilor interne.

“Pentru a nu mai lasă niciun fel de interpretare cred că trebuie stopată urgent această activitate.  Voi sesiza astăzi Guvernul României și Parlamentul pe acest subiect, pentru că trebuie urgent luate măsuri radicale. Uniunea Europeană și-a stabilit drept prioritate, prin mandatul actualei Comisii Europene, protejarea mediului ca prioritate zero. Tocmai de aceea, trebuie să explicăm cu argumente credibile o asemenea decizie inclusiv la Bruxelles”, a continuat el.

Eugen Tomac a mai transmis că în cazul în care solicitarea transmisă autorităților nu produce efecte și vom primi în continuare deșeuri inutilizabile și toxice pe teritoriul României, își rezervă dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect.

“Românii sunt cei care trebuie să decidă dacă sunt sau nu de acord ca în țara noastră să fie aduse deșeuri în condițiile în care nu avem un sistem de selectare și reciclare a deșeurilor din Romania și nici gropi suficiente pentru a gestiona propriile deșeuri. Avem nevoie de un mediu sănătos, de un aer curat, de apă fără reziduuri și de un pământ roditor. Este tot ce e mai bun ce le putem lasă viitoarelor generații de români”, a conchis el.

De la începutul acestui an, poliţiştii de frontieră au intervenit în 106 cazuri, reuşind confiscarea a peste 4.600 tone de deşeuri, fie în intervenţii punctuale, fie în cadrul unor acţiuni de amploare desfăşurate în colaborare cu Garda Naţională de Mediu şi Direcţia Generală a Vămilor.

La nivel european, Comisia a solicitat României și mai multor state membre să transpună integral în legislația națională noile norme privind gestionarea deșeurilor, prevenirea deșeurilor de ambalaje și depozitele de deșeuri.

Astfel, în cadrul pachetului său din luna iunie privind procedurile de infringement, Comisia Europeană a îndemnat Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Directiva stabilește cerințe minime de funcționare pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și consolidează normele privind prevenirea deșeurilor. Ea stabilește, de asemenea, noi obiective privind reciclarea deșeurilor municipale, specificând că, până în 2025, deșeurile municipale vor trebui reciclate la un nivel minim de 55 % din greutate. Acest obiectiv va crește la 60 % până în 2030 și la 65 % până în 2035. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 17 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.

De asemenea, Comisia Europeană a îndemnat Austria, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia și România să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/852 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Directiva impune statelor membre ale UE să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje și pentru a reduce la minimum impactul ambalajelor asupra mediului. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.14 mins ago

Ursula von der Leyen: UE și-a respectat promisiunea. 70% din populația adultă este imunizată cu cel puțin o doză de vaccin anti-COVID-19

INTERNAȚIONAL37 mins ago

SUA mențin restricțiile pentru călătoriile internaționale, din cauza variantei Delta

U.E.1 hour ago

Polonia trimite o echipă de salvare în Germania: Îi ajutăm pe vecinii noștri să facă față consecințelor inundațiilor tragice

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fabrica de construcții metalice din Arad, rol determinant în construirea celor 433 de km de autostradă din PNRR

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Garanția pentru Copii: Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării despre implementarea și finanțarea prin PNRR a programului de construire de creșe

NATO19 hours ago

Noul ambasador al României în SUA, Andrei Muraru, în vizită la Baza Mihail Kogălniceanu: Suplimentarea efectivelor de militari americani în România reprezintă o prioritate

FONDURI EUROPENE20 hours ago

România achiziționează cu fonduri europene două avioane destinate situațiilor de urgență, capabile să transporte pacienți în stare critică pe o rază de 2.000 km

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Comisia Europeană solicită companiei Google să fie mai transparentă: Consumatorii UE nu trebuie induși în eroare

CHINA20 hours ago

Prima vizită a unui înalt oficial al administrației Biden la Beijing: SUA salută concurența acerbă cu China. Ne vom consolida propria forță competitivă, dar nu căutăm un conflict

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Ministrul transporturilor Cătălin Drulă anunță îmbunătățirea legăturilor de infrastructură dintre România și Republica Moldova: Avem cinci proiecte în derulare

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL3 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI5 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA7 days ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending