Sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei face din țara noastră o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivelul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, a declarat joi președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, într-un interviu acordat la summitul NATO de la Washington pentru CaleaEuropeană.ro.
Aflat în capitala SUA, unde a ținut un discurs la summitul parlamentar al NATO, șeful Senatului a făcut parte și din delegația președintelui Klaus Iohannis la summitul aliat, precum și la ceremonia de semnare a acordului bilateral de securitate dintre România și Ucraina.
“România joacă un rol foarte important în momentul de față. A jucat de la începutul războiului. (…) Iată că și astăzi, România este una dintre puținele țări din Alianță care este în măsură să asigure un sistem Patriot pentru Ucraina atât de important. (…) Toate aceste chestiuni fac din România o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivel aliat și la nivelul Uniunii Europene”, a subliniat Nicolae Ciucă, care era prim-ministru al României la momentul începerii conflictului.
Liderul PNL a precizat că la summitul aliat de la Washington a fost adoptată o decizie concretă privind o politică a NATO față de Rusia, care să fie adoptată la summitul de anul viitor, de la Haga.
“La 75 de ani distanță, 32 de țări membre au pe agenda de discuție, la Washington, locul unde s-a semnat constituirea Alianței, același obiectiv pentru a putea să facă față amenințărilor din partea Rusiei”, a arătat el.
Fost șef al Statului Major al Apărării și fost ministru al apărării, Nicolae Ciucă a explicat că în România există structuri care acționează la termen foarte scurt în caz de amenințări la adresa securității și a subliniat că tot sprijinul care este acordat Ucrainei, inclusiv dinspre România, oferă Kievului posibilitatea de a păstra linia frontului și de a apăra indirect România și toate celelalte țări europene.
Ciucă s-a referit și la Republica Moldova, punctând faptul că sprijinul Alianței pentru Chișinău a fost menționat în declarația finală a summitului de la Washington.
Referindu-se la faptul că a participat la acest summit în contextul în care a fost ultima reuniune aliată pentru președintele Klaus Iohannis, aflat la finalul epocii sale prezidențiale, Nicolae Ciucă a subliniat că “după 10 ani de zile, România este beneficiara unor decizii și măsuri care i-au întărit capacitatea de apărare și i-au întărit profilul în interiorul Alianței ca fiind un aliat de bază”.
Interviul integral:
CaleaEuropeană.ro: Ați participat la summitul NATO de anul acesta, într-o postură nouă, de președinte al Senatului, după ce mulți ani ați participat pe filială militară, ca Șef al Statului Major al Apărării și apoi ca prim-ministru, chiar la summitul din 2022, imediat la o lună după invazia ileaglă a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Ce impact au deciziile luate aici, la Washington, pentru securitatea României?
Nicolae Ciucă: În primul rând, este un moment aniversar, este un moment aniversar pentru NATO, este un moment aniversar și pentru noi, că iată, au trecut 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice, având și drepturi și responsabilități, trebuie să spunem acest lucru. Toate deciziile care au fost luate vizează noile amenințări de securitate, vizează o poziționare foarte clară pentru sprijinirea Ucrainei, astfel încât să poată să facă față în continuare invaziei ilegale a Federației Ruse de pe teritoriul său.
De asemenea, a fost o decizie cât se poate de concretă vizavi de o politică față de Moscova ce urmează să fie analizată la summitul de anul viitor, deci la Haga. Deci, iată, sunt chestiuni care s-au concretizat pe o discuție mai consistentă pentru ceea ce înseamnă conflictul din Ucraina și sprijinul pe care țările aliate îl asigură. De asemenea, mai este o chestiune foarte importantă, și anume că s-a scos în evidență că practic, în 1949, când a fost fondată Alianța, cele 12 state au luat această decizie pentru a se apăra de Rusia. Iată, la 75 de ani distanță, 32 de țări membre au pe agenda de discuție, la Washington, locul unde s-a semnat constituirea Alianței, același obiectiv pentru a putea să facă față amenințărilor din partea Rusiei, care dincolo de ceea ce se întâmplă în mod concret în Ucraina, este clar o concluzie că Rusia reprezintă o amenințare pe termen mediu și lung.
Mai mult decât atât, este această legătură care se face între amenințările de pe continentul european care pot să afecteze și regiunea indo-pacific, unde este și China și este și Coreea de Nord și vedem legătura aceasta între Rusia și China, între Rusia și Coreea de Nord, între Rusia și Iran și practic ceea ce constituie o amenințare pentru Europa, constituie o amenințare și pentru regiunea indo-pacific.
De asemenea, ce se întâmplă în Indo-Pacific constituie o amenințare și pentru Europa, motiv pentru care în momentul în care noi vorbim, se derulează această etapă despre măsurile care trebuie luate între cele două zone ale celor două mari oceane.
CaleaEuropeană.ro: Pentru că ați făcut această analogie cu privire la amenințarea fondatoare a NATO, și anume amenințarea sovietică la vremea respectivă. Paradoxal sau nu, în 1949, România era sub ocupație sovietică, iar acum suntem în măsură să semnăm un acord de securitate cu Ucraina și să fim un aliat NATO de nădejde. Ați menționat Federația Rusă și faptul că se vorbește de această nouă poziție a NATO față de Rusia, definind Rusia în continuare și pentru viitor ca principala amenințare. A spus-o și președintele Iohannis, dar în termeni de logică politico-militară, vorbim la o întoarcere de logică de război rece?
Nicolae Ciucă: În momentul de față putem să vedem o polarizare a celor două blocuri. Este un bloc al țărilor democratice, al țărilor care împărtășesc aceleași valori, care respectă regulile și ordinea internațională, respectă drepturile și libertățile oamenilor și celălalt bloc constituit din țările care au regim de conducere autocratic, care nu țin cont de toate aceste valori ale democrației. Și practic, în momentul de față, eu asta am înțeles la tot ceea ce reprezintă declarația finală a summitului de la Washington, că unitatea și solidaritatea tuturor țărilor membre și a țărilor partenere este îndreptată pentru apărarea democrației, pentru apărarea valorilor fundamentale ale democrației, pentru apărarea țărilor care au aceeași înțelegere despre ceea ce înseamnă o lume bazată pe reguli.
CaleaEuropeană.ro: Astăzi, libertatea și democrația sunt apărate în Ucraina cu arma în mână, o spuneați și dumneavoastră. În această parte a comunității euroatlantice ne apărăm democrația și libertatea, încercăm să ne prezervăm modul de viață democratic. Din acest punct de vedere v-aș întreba, având în vedere declarația finală a summitului pe care ați menționat-o și sprijinul pentru Ucraina, acolo se menționează ca în această misiune de asistență securitate NATO pentru Ucraina cu comandament în Germania, vor exista și puncte logistice de sprijin în estul Alianței, foarte probabil și pe teritoriul României. De la Washington 2024 încolo, ce rol va juca România pentru această furnizare de asistență de securitate pentru Ucraina?
Nicolae Ciucă: România joacă un rol foarte important în momentul de față. A jucat de la începutul războiului. Ne aducem aminte acea manifestare de solidaritate a poporului român, a cetățenilor români, a oamenilor simpli cu refugiații ucraineni. După aceea, măsurile luate la nivel guvernamental, instituțional, pentru a putea să fim parte și am fost o parte importantă la toate măsurile luate pentru asigurarea sprijinului pentru Ucraina. Noi înșine, ca țară, am întreprins astfel de demersuri. Iată că și astăzi, România este una dintre puținele țări din Alianță care este în măsură să asigure un sistem Patriot pentru Ucraina atât de important, mai ales după ce am văzut cu toții, în urmă cu câteva zile un atac absolut terorist asupra unui spital de copii din Kiev. Toate aceste măsuri sunt foarte importante. România este o țară care a demonstrat că are disponibilitate, are capabilități, are resursă umană cu care a participat la toate misiunile Alianței Nord-Atlantice și în momentul de față, dincolo de faptul că primim pe teritoriul nostru garanțiile de securitate și găzduim comandamente naționale, găzduim brigada multinațională care are ca națiune cadru Franța, găzduim trupele americane.
Toate aceste chestiuni fac din România o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivel aliat și la nivelul Uniunii Europene, pentru că trebuie să spunem că în interiorul acestui summit au fost discutate și aceste aspecte de complementaritate și de evitare a dedublării capabilităților, atât la nivelul Alianței cât și la nivelul Uniunii Europene, pentru că o coordonare și o complementaritate între cele două structuri nu poate decât să aducă un plus de capabilitate militară.
CaleaEuropeană.ro: În declarația finală a summitului este menționat faptul că Alianța este pregătită să își apere întreg teritoriul. Vorbim despre 500.000 de soldați care sunt pregătiți. România, în marja summitului a semnat și un acord trilateral cu Bulgaria și Grecia pentru crearea unui coridor de mobilitate militară pe partea sudică. Știim de la Vilnius că planul regional de apărare pentru partea sudică cuprinde și România și prin urmare și Marea Neagră. Știm că sunt detalii care nu pot fi făcute public, dar putem crea o legătură între ele. V-aș întreba, din acest punct de vedere, cât de sigură este securitatea României față de acum un an? Dacă acum un an poate ar fi fost nevoie de mai mult timp pentru a pre-poziționa trupe și echipamente în România în caz de alertă, de acum încolo putem vorbi de un termen 24-48 de ore, așa cum își dorește Alianța la nivelul forțelor sale de reacție rapidă?
Nicolae Ciucă: În momentul de față avem pe teritoriul țării noastre structuri care acționează la termen foarte scurt, de ordinul minutelor. Este vorba de structurile de poliție aeriană, care sunt coordonate de la nivelul Comandamentului Aliat pentru Spațiul Aerian. Toate aceste aspecte legate de capacitatea de reacție, vă rog să le vedem într-o dinamică, pentru că ele au ajuns la un nivel de mărime, au ajuns la un nivel de timp de reacție pe măsură ce amenințările au crescut, pe măsură ce s-au văzut și s-au identificat potențiale acțiuni și în felul acesta prin deplasarea de noi forțe, prin deplasarea și amplasarea de echipamente de supraveghere și avertizare, prin operaționalizarea structurilor de răspuns imediat. Există o gradualitate a acestui răspuns în funcție de amenințări, în funcție de vectorii folosiți și toate sunt, așa cum am spus, foarte bine coordonate de la nivelul structurilor responsabile pentru acest lucru.
CaleaEuropeană.ro: Inclusiv în ceea ce privește componenta de apărare aeriană integrată? Pentru că este un subiect care s-a regăsit în declarația finală a summitului și președintele Iohannis a menționat-o, pentru că România, Polonia și alți aliați de pe flancul estic s-au aflat cumva văduviți în momentul în care Rusia a atacat cu drone și cu diferite rachete teritoriul Ucrainei.
Nicolae Ciucă: Este în interiorul declarației un punct distinct de solidaritate a NATO cu țările al căror spațiu a fost încălcat și în termen de capabilități discutăm tocmai de mijloace, echipamente și misiuni de supraveghere și avertizare și desigur, de apărare împotriva oricăror vectori care încalcă spațiul aerian al Alianței, în conformitate cu asumarea și decizia de apărare a fiecărui centimetru din teritoriul țărilor aliate și desigur a spațiului aerian aferent.
CaleaEuropeană.ro: Transferarea unui sistem de rachete către Ucraina apără implicit și România?
Nicolae Ciucă: În momentul de față tot sprijinul care se livrează către Ucraina a dat posibilitatea armatei ucrainene să țină, să păstreze linia frontului, nu apără doar România. Sigur, apără și România și apără și toate celelalte țări europene prin sacrificiul lor, prin sprijinul pe care noi îl acordăm și este bine ca oamenii să înțeleagă că în acest moment, orice slăbiciune, orice breșă în sistemul defensiv al Ucrainei constituie un pericol pentru noi.
CaleaEuropeană.ro: În egală măsură, vorbim foarte mult despre Ucraina, sprijinirea Ucrainei, dar România mai are o datorie istorică față de Republica Moldova și mereu a avut grijă de această datorie istorică. În declarația finală a summitului este menționat sprijinul pentru Republica Moldova și disponibilitatea NATO de a sprijini întărirea capacităților de securitate și apărare a Republicii Moldova. Ce înseamnă din punct de vedere politic, dar și militar această formulare?
Nicolae Ciucă: Este foarte bine subliniat acest aspect al sprijinului pe care noi, ca țară, îl acordăm Republicii Moldova și de asemenea, măsurile luate la nivelul Alianței pentru sprijinirea Republicii Moldova. Este absolut evident că în orice discuție și în orice întâlnire pe care am avut-o și în care am identificat că există potențial pentru sprijinire Republicii Moldova, am punctat acest lucru inclusiv la Adunarea Parlamentară NATO, am subliniat nevoia de a menține sprijinul și atenția pentru a putea să asigurăm securitatea cetățenilor din Republica Moldova.
În declarația finală Republica Moldova este menționată de două ori. O dată prin solicitarea Alianței ca Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și în al doilea rând, solidaritatea și măsurile cu care Alianța trebuie să vină pentru sprijinirea Republicii Moldova, să poată face față tuturor amenințărilor hibride la care este supusă. Ca atare, din perspectiva mea, din documentele oficiale reiese foarte clar că alături de Ucraina și efortul consistent logistic pentru Ucraina avem și partea aceasta de decizie politică și sprijin care se acordă Republicii Moldova, fiind cea mai vulnerabilă după Ucraina la orice acțiune a Federației Ruse.
CaleaEuropeană.ro: La acest summit aniversar al NATO de aici, de la Washington, pentru România se încheie și o epocă prezidențială a președintelui Klaus Iohannis, ultimul summit la care a participat în calitate de șef de stat. Care a fost atmosfera din interiorul Consiliului Nord-Atlantic cu privire la acest moment?
Nicolae Ciucă: Este o chestiune care se întâmplă frecvent interiorul Consiliului Nord-Atlantic. Acolo vin și pleacă și șefi de stat, și secretari generali. E o chestiune care are o anumită rutină. Sigur, pentru noi, pentru toți cei care știm ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani, a avut o emoție aparte. Sunt convins că și pentru domnul președinte, fiind ultimul summit la care participă, este o chestiune la care te uiți înapoi și vezi câte lucruri s-au întâmplat, la câte decizii ai luat parte. Iată, după 10 ani de zile, România este beneficiara unor decizii și măsuri care i-au întărit capacitatea de apărare și i-au întărit profilul în interiorul Alianței ca fiind un aliat de bază.
