Connect with us

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU | Secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz: Candidatul PPE la șefia Comisiei Europene va veni în România, o țară cheie care poate înclina balanța în Parlamentul European

Published

on

România este o țară cheie, care din punct de vedere electoral poate înclina balanța în Parlamentul European, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Antonio Lopez-Isturiz, secretarul general al PPE, cel mai mare partid politic european, al cărei candidat la șefia Comisiei Europene va fi prezent în România în campania pentru alegerile europene de anul viitor.

Oficialul PPE a precizat că principalul obiectiv al popularilor europeni este să devină ”apărători ai Uniunii Europene într-un limbaj care este înțeles de toată lumea”, făcând referire la campania dialogurilor locale PPE cu cetățenii, sub auspiciile căreia a avut loc un astfel de eveniment, săptămâna trecută, la Arad.

”Cine să vorbească mai bine despre Europa decât primari, consilieri locali, miniștri regionali sau politicieni? (…) cred că oamenii care vorbesc aceeași limbă și au aceeași cultură trebuie să traducă idealurile europene oamenilor”, a spus Lopez-Isturiz.

Calea Europeană: Care sunt principalele priorități ale PPE pentru alegerile de anul viitor?

Antonio Lopez-Isturiz: În primul rând, să reușim ceea ce oamenii își doresc de mult timp. Să vorbim despre lucrurile care îi afectează pe ei astăzi. La provocări precum migrația, securitatea, locurile de muncă și economia se gândește toată lumea. În loc să vorbim despre tratate europene complicate sau legislație, vrem să simplificăm limbajul să îl adaptăm realității sociale din zilele noastre. Să devenim apărători ai Uniunii Europene într-un limbaj care este înțeles de toată lumea. Acesta este principalul obiectiv al PPE.

Calea Europeană: Cine va fi principalul dumneavoastră competitor pentru alegerile europene?

Antonio Lopez-Isturiz: Noi înșiși, dacă nu suntem capabili să traducem alegătorilor noștri care sunt lucrurile bune despre UE. Eu nu sunt un politician care consideră că am dușmani în jur, chiar și cei care votează pentru partidele populiste sau au opțiuni extreme, nu îi consider dușmani sau vinovați. Datoria mea este să îi convingem să voteze din nou pentru opțiunile noastre ,care sunt cele mai rezonabile, care doresc să lucreze pentru proiectul european. Este foarte ușor pentru politicieni să fie de partea populistă, dar nu și pentru cei care votează pentru ei, deoarece cetățenii căută răspunsuri pentru a învinge întrebări. Trebuie să fim capabili să recâștigăm cetățenii pentru că au trecut prin situații foarte dificile, în special oameni care au rămas fără locuri de muncă sau care au suferit din mai multe motive. Trebuie să fim capabili să-i redobândim în Uniunea Europeană.

Calea Europeană: Dacă luăm în calcul Brexit, care este cel mai evident exemplu al victoriei pe care populiștii au putut să o obțină, vă este teamă că…

Antonio Lopez-Isturiz: Timpul va spune dacă asta a fost o victorie. Vreau să văd care va fi efectul de anul viitor pentru Regatul Unit. Cred că va fi mai dur decât se așteaptă și acum ei realizează. După cum vă amintiți, majoritatea susținătorilor Brexit s-au retras din pozițiile lor după referendum. S-au speriat pentru că știau foarte bine care sunt consecințele negative ale părăsirii Uniunii Europene. Cred că, în cele din urmă, va fi o înfrângere pentru populiști.

Calea Europeană: Trei instituții europene conduse de lideri PPE au trebuit să găsească o soluție după ce populiștii au creat probleme.

Antonio Lopez-Isturiz: Deci este întotdeauna la fel. Populiștii creează problemele, iar noi suntem cei care găsim soluțiile. Care sunt soluțiile populiștilor? Care sunt soluțiile lui Boris Johnson pentru situația creată? Nu, el a demisionat. Acestea sunt soluțiile populiștilor. Când sunt confruntați cu realitatea, atunci ei pleacă. Când vor să critice, atunci ei sunt primii. Este foarte simplu să critici în politică. Într-adevăr, trebuie să fim critici cu instituțiile Uniunii Europene, dar într-un proces continuu de reformă. Nu este un sistem perfect, dar trebuie să porți lupta din interior, nu din exterior. Este lucrul cel mai puțin curajos de făcut, să mergi în exterior. Lucrul curajos este să rămâi înăntru și să încerci să schimbi lucrurile pentru mai bună siguranță a cetățenilor noștri.

Calea Europeană: Dacă Brexit se va produce în luna martie a anului viitor, atunci va influența campania din luna mai.

Antonio Lopez-Isturiz: Brexit se va întâmpla. Deci nu știm ce influență va avea, vom vedea apoi care sunt consecințele. Consecințe foarte negative pentru Marea Britanie. Pe mine mă îngrijorează cei 400.000 de români care locuiesc și muncesc în Regatul Unit. Asta mă îngrijorează pe mine. Este la fel și pentru cei 300.000 de spanioli. Asta trebuie să mă îngrijoreze. Restul este pentru ei. Pleacă? Ok, la revedere. Suntem noi, cei 27, pentru care trebuie să ne îngrijim și pentru cetățenii noștri care locuiesc acolo.

Calea Europeană: În săptămânile viitoare PPE se va reuni la Helsinki. Va decide cine este Spitzenkandidat între Manfred Weber și Alexander Stubb. Ce credeți că se va întâmpla la Helsinki?

Antonio Lopez-Isturiz: Ambii candidați sunt minunați, termenul limită este încă deschis, așa că nu vă pot spune dacă aceasta este lista finală. Termenul limită este pe 17 octombrie, săptămâna viitoare la prânz, între timp acești doi oficiali și-au prezentat candidaturile – Manfred Weber și Alex Stubb. Ambii au CV-uri fantastice, politicieni europeni foarte bine cunoscuți și politicieni locali în țările lor și în regiunile în care ambii au poziții mari pentru campania electorală în Europa. Și mai avem Congresul. 800 de delegați din întreaga Europă, din partea membrilor noștri, în cazul României din PNL, care vor decide la final cine va fi candidatul nostru pentru a deveni următorul președinte al Comisiei Europene dacă PPE are un rezultat bun în alegerile europene.

Calea Europeană: Îmi amintesc o promisiune cu privire la prezența Spitzenkandidat-ului PPE în România, luând în calcul că România va prelua președinția Consiliului UE. Cât de importantă este situația din România pentru PPE?

Antonio Lopez-Isturiz: Această promisiune va fi îndeplinite. România este o țară importantă și PNL este un partid important pentru noi. Și va fi, sunt sigur, o prezență a candidatului în România. Nu pot să spun dacă va veni o dată, de două sau de mai multe ori. România este o țară cheie, care din punct de vedere electoral poate înclina balanța în Parlamentul European

Calea Europeană: PNL a dat startul unei campanii de dialoguri locale în Arad. Este parte a strategiei PPE să transmită mesaje cheie cetățenilor la nivel local.

Antonio Lopez-Isturiz: Cine să vorbească mai bine despre Europa decât primari, consilieri locali, miniștri regionali sau politicieni? Sau membri ai Parlamentului European. Deoarece sunt sute de poziții politice și locale și regionale care au contact direct cu cetățenii de zi cu zi. Este mai bine ca ei să vorbească despre Europa și să explice Europa mult mai bine decât o pot face eu. Pentru că sunt politician european (…) și cred că oamenii care vorbesc aceeași limbă și au aceeași cultură trebuie să traducă idealurile europene oamenilor. Și eu sunt foarte respectuos, de aceea cred în principiul subsidiarității, ceea ce înseamnă că politicienii locali sunt cei care fac acest lucru pentru Uniunea Europeană.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

VIDEO INTERVIU cu Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, despre viitorul Agenției care de 20 de ani activează în slujba dezvoltării regionale: Miliardele de euro care revin României nu trebuie cheltuite, ci ele trebuie să aibă un impact real asupra dezvoltării

Published

on

©️ ADR Nord-Est

Luna trecută, Agenția pentru Dezvoltară Regională Nord-Est, motor al dezvoltării regionale în regiunea Moldovei, a aniversat 20 de ani de la înființare, într-un amplu eveniment desfășurat la Piatra Neamț și care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Directorul Vasile Asandei ne-a povestit, într-un interviu acordat în exclusivitate, cu ce beneficii s-au concretizat cele două decenii de activitate în slujba dezvoltării regionale.

Calea Europeană: Anul acesta celebrați 20 de ani de existență și de activitate în beneficiul cetățenilor și al dezvoltării regionale în Regiunea Nord-Est. Care ar fi principalele momente cheie în evoluția ADR Nord-Est?

Vasile Asandei: Primul moment important este înființarea Agenției, în urmă cu douăzeci de ani. Apoi, au fost mai multe momente importante, ași menționa momentul aderării României la Uniunea Europeană, când am devenit organism intermediar pentru Programul Operațional Regional. În cel de-al doilea exercițiu, din perioada 2014-2020, un moment cheie este demararea realizării strategiei de specializare inteligentă a regiunii, care are un efect important în prezentul și în viitorul regiunii. Un alt moment important este deschiderea biroului de la Bruxelles. De asemenea, un moment important este deschiderea celui mai frumos și inspirațional spațiu dedicat tinerilor antreprenori – Rubik Hub din Piatra Neamț. Sunt doar câteva din momentele esențiale ale activității noastre. 

Calea Europeană: De-a lungul activității ADR Nord-Est și îndeosebi după aderarea României la UE, ați sprijinit implementarea a peste 1000 de proiecte regionale în valoare de aproape 1 miliard de euro. Cum și-au lăsat aceste proiecte amprenta asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor?

Vasile Asandei: În primul rând, trebuie să facem o comparație. Să ne imaginăm cum arătau orașele regiunii noastre în urmă cu 15 ani și cum arată astăzi. Dincolo de cifre, acesta este primul impact. Efectiv, cum arată orașele astăzi, și nu numai orașele. Cum arată cele câteva sute de firme care au primit finanțare de la noi, cum arată comunitățile locale care au fost implicate în proiecte alături de noi și împreună cu parteneri din Europa. Și mai ales, cum arată comunitatea noastră regională astăzi, face ca pentru viitor să existe șansa să progresăm mult mai rapid decât am făcut-o până astăzi. 

Calea Europeană: ADR Nord-Est face parte dintr-o solidă rețea de organisme europene de profil și este singura Agenție pentru Dezvoltare Regională din România care deține un birou de reprezentare la Bruxelles. Cum vă ajută aceste pârghii pentru a atrage mai multe fonduri, mai multe beneficii și mai multe oportunități pentru dezvoltare?

Vasile Asandei: Primul lucru important este accesul la informație. Informația dă putere. Suntem membri în board-ul Asociațiilor de Dezvoltare Regională din Europa și membrii în board-ul Asociației Inovative din Europa. Asta face să avem acces foarte direct și rapid la informațiile de la Bruxelles, iar noi, mai departe, am construit o rețea de comunicare cu parteneri din regiune, prin care îi informăm și îi implicăm în proiecte europene. Pe această cale, câteva zeci, dacă nu câteva sute de parteneri din regiune au fost implicate în proiecte finanțate direct de la Bruxelles. 

Calea Europeană: Unul dintre cele mai importante rezultate pe care le-ați înregistrat în ultimii ani se referă la dezvoltarea și stimularea antreprenoriatului. În acest sens, ADR Nord-Est a pus bazele Rubik Hub, cel mai mare spațiu dedicat spiritului antreprenorial din Nord-Estul României. Care este impactul și rolul pe care acest hub îl are în ecosistemul de dezvoltare a regiunii?

Vasile Asandei: Cel mai important impact pe care îl are Rubik Hub este schimbarea modului de a gândi și crearea unei comunități creative care oferă șansa tinerilor de a face lucruri pe care puteau să le facă doar în străinătate: stimularea creativității, asocierea unui număr mare de oameni cu inițiativă și cu experiență care creează o pepinieră extrem de importantă pentru viitorul acestei regiuni. 

Calea Europeană: După 20 de ani de activitate, cuantificați în fonduri europene atrase, proiecte implementate, premii și recunoaștere a activității și consolidare a cooperării între cele șase județe din regiune, ce urmează? România va beneficia, în perioada de programare financiară 2021-2027, de al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare cu o creștere de peste 7 miliarde de euro. Ce vă propuneți pentru următorul deceniu?

Vasile Asandei: Este o veste bună și o veste foarte provocatoare pentru noi. Următorul exercițiu financiar, cu siguranță, va aduce, așa cum arată lucrurile astăzi în faza de negociere, o sumă cu mult mai mare pentru România. Această sumă va fi orientată în principal către dezvoltarea competitivității regiunii, către specializare inteligentă, către transfer tehnologi și așa mai departe. La prima vedere, aceste lucruri pot părea că nu răspund neapărat nevoilor noastre, dar în fond ele răspund nevoilor noastre. Dacă ne ocupăm în prea mare măsură de infrastructură și în prea mică măsură de dezvoltarea economică a regiunii, șansa noastră de progres va fi mică. Prin urmare, este îmbucurător pentru noi că am făcut pașii de care am vorbit până acum, în sensul de a ne pregăti pentru creșterea competitivității, de a investi în antreprenoriat, în transfer tehnologic, de a aduce alături de noi actori care vor fi implicați în acest proces și este foarte important ca miliardele de euro care vor reveni României în următorul exercițiu să nu fie cheltuite, ci să aibă un impact adevărat asupra dezvoltării. Este ceea ce ne dorim și sperăm că se va întâmpla în următorul exercițiu.


Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a marcat 20 de ani de activitate printr-un eveniment, organizat la Piatra Neamț la 16 aprilie, care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Cele două decenii în slujba Regiunii Nord-Est au fost celebrate echipa ADR Nord-Est alături de liderii regionali și locali, de oameni de afaceri, dar și de Șeful Unității pentru România din cadrul DG Regio din Comisia Europeană. Evenimentul a fost transmis LIVE de CaleaEuropeană.ro.

Urmăriți și VIDEO ADR Nord-Est, motorul dezvoltării regionale din Moldova, aniversează 20 de ani de activitate
Citiți și ADR Nord-Est a celebrat 20 de ani de activitate în slujba dezvoltării regionale. Directorul Vasile Asandei: ”Devenirea noastră se datorează în mare parte partenerilor, beneficiarilor și colaboratorilor noștri”

În cei 20 de ani de activitate, peste 250 de actori locali publici și privați au fost beneficiari ai acțiunilor de schimb de experiență și instruire, 650 de IMM-uri au beneficiat de consiliere pentru internaționalizare și inovare, 900 de tineri antreprenori au fost instruiți și 135 startup-uri au fost create, 10 Planuri de Acțiune Locale pentru Energie Durabilă și Climăau fost realizate pentru Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui, Moinești, Roman, Bicaz, Siret, Comuna Victoria-Iasi și 6 Planuri Locale de Acțiune pentru protejarea patrimoniului cultural pentru municipiile Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui și Iași. În același timp, 6 clustere din Regiunea Nord-Est sunt premiate de Asociația Europeana a Clusterelor cu “eticheta bronz”, doar ca urmare a implicării lor în initiațive internaționale.

De asemenea, în actuala perioadă de programare financiară 2014-2020, pentru cele 1.089 milioane euro alocate Regiunii Nord-Est au fost depuse 1.328 de cereri de finanțare , din care au fost deja contractate 505 proiecte în valoare de 753 milioane de euro, care vor fi transpuse în investiții în dezvoltare urbană, eficiență energetică în clădiri publice, infrastructură de transport rutier, infrastructură, medicală, socială și educațională, valorificarea potențialului turistic și a patrimoniului cultural, dezvoltarea competitivității IMM-urilor, inovare si transfer tehnologic. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: PPE organizează un summit și în România pentru că PNL este un partid care contează pentru această familie politică din PE

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a oferit un interviu pentru Calea Europeană cu o zi înainte de summitul Popularilor Europeni din Sibiu, organizat în marja summitului șefilor de stat și de guvern ai UE din 9 mai.

În timpul interviului, eurodeputatul liberal a explicat importanța organizării summitului PPE și cel al șefilor de stat în Sibiu chiar de ziua Europei și a subliniat modul în care România este văzută la nivel european în această perioadă.

„Este un eveniment extrem de important pentru că se discută strategia pentru Uniunea Europeană si faptul că ce se întâmplă la Sibiu și că va rămâne în istorie declarația de la sibiu”. „Este un moment important pentru Europa și România.”, a menționat eurodeputatul.

Marian-Jean Marinescu se află la Sibiu pentru a participa la summitul PPE, fiind o  întâlnire pregătotitoare summitului de la Sibiu, totodată fiind „singura familie politică din Parlamentul European care se întrunește aici la Sibiu.

Imaginea pozitivă a României „se crează prin astfel de evenimente, iar România va fi pe buzele tuturor  și sper în același timp să mai reparăm din imaginea creată din actuala guvernare.”, a precizat europarlamentarul.

„Este important că PPE organizează un summit și în România, pentru că PNL este un partid care contează pentru această familie politică din PE, acesta fiind unele motive dintre care PPE organizează acest summit.”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

INTERVIU Corina Crețu, comisar european și candidat PRO România la alegerile europene, mesaj de la Chișinău: Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles!

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook (În imagine: Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, și Iurie Leancă, viceprim-ministru pentru integrare europeană, Guvernul Republicii Moldova - mai 2018)

Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri, iar vocea lor este auzită la Bruxelles, este mesajul cu care comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, candidat al formațiunii Pro România la alegerile europene din 26 mai, merge joi la Chișinău, vizită ce are loc în contextul campaniei pentru alegerile europarlamentare.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Crețu a vorbit despre beneficiile majore pe care le-a adus apropierea Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, amintind că un proiect major – construirea conductei de gaze Iași-Ungheni – a fost realizat cu contribuția semnificativă și esențială a prim-miniștrilor României și Republicii Moldova de la acea vreme, Victor Ponta și Iurie Leancă, ambii candidați ai formațiunii Pro România la alegerile din 26 mai.

Calea Europeană: Sunteți în vizită în Republica Moldova, pe care ați vizitat-o oficial în calitate de comisar european. Acum, în calitate de candidat Pro România la alegerile europene, vă aflați la Chișinău pentru a promova valorile europene și apropierea Republicii Moldova și cetățenilor săi de UE. De ce ați considerat că este important pentru dumneavoastră să fiți aici?

Corina Crețu: În mai 2018, acum un an, am efectuat o vizită oficială în calitate de comisar european, când am participat la inaugurarea Orășelului European din Ungheni. Am avut atunci și întâlniri cu partidele politice, dar și cu tinerii despre care trebuie să spun că sunt entuziaști în privința Uniunii Europene. Pe de altă parte, fiecare vizită a mea în Republica Moldova are o mare încărcătură emoțională. Bunicii mei din partea mamei provin din această regiune. De altfel, activitatea mea de până acum a fost legată, într-o formă sau alta, de Republica Moldova. În 2005 am fost observator din partea OSCE pentru alegerile parlamentare din martie 2005, organizate în Republica Moldova. Apoi, în calitate de eurodeputat, am făcut parte din Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova 2007.

Calea Europeană: Ce mesaj le veți transmite cetățenilor Republicii Moldova, o țară care până nu demult era considerată campioana Parteneriatului Estic? Ce beneficii au cetățenii Republicii Moldova din apropierea față de Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Mesajul pe care vreau să îl transmit astăzi, de la Chișinău, este acela că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles! Apropierea Uniunii Europene față de Republica Moldova este o certitudine și vă pot da câteva exemple: 66% din exporturile și 50% din importurile Republicii Moldova sunt acum cu țări ale Uniunii Europene; statele Uniunii Europene reprezintă cele mai importante surse de investiții străine în Republica Moldova; Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova, cu o medie de 100 milioane de euro anual. Totodată, din 2015, datorită programului Erasmus, peste 2000 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de experiențe de studiu în universitățile europene. Și acestea sunt doar câteva exemple. Cel mai răsunător rămâne, firește, faptul că începând cu 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova cu pașaport biometric pot călători în spațiul Schengen fără viză. De altfel, în perioada aprilie 2014 – aprilie 2018, mai mult de 1,4 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de regimul fără vize. De aceea, cred că indiferent de tensiunile politice existente într-un moment sau altul, Republica Moldova trebuie să facă eforturi pentru a continua drumul său european.

Calea Europeană: Atât în calitate de comisar european, dar și de candidat pentru un nou mandat în Parlamentul European, ce puteți promite cetățenilor din Republica Moldova? Cum arată prezentul și viitorul cooperării dintre Chișinău și Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Uniunea Europeană rămâne fermă în demersul său de consolidare a relației politice cu Republica Moldova. Republica Moldova și Uniunea Europeană beneficiază de relații economice privilegiate, prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. De asemenea, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Avem un exemplu concret prin cooperarea dintre Republica Moldova și regiunile învecinate de la granița cu România, acolo unde UE a contribuit la construirea conductei de gaze Iași-Ungheni, având ca scop creșterea gradului de securitate energetică. O contribuție esențială la demararea și concretizarea acestor lucrări au avut-o prim-miniștrii României și Republicii Moldova de la momentul respectiv, Victor Ponta, respectiv Iurie Leancă, ambii candidați ai Pro România la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Vreau să amintesc faptul că pentru o cooperare și mai strânsă între Republica Moldova și UE, în februarie 2018 a fost prezentată planificarea asistenței ce va fi acordată pe viitor Republicii Moldova din partea Uniunii Europene, sub forma Cadrului Unic de Sprijin UE – Moldova 2017-2020. Bugetul acestui cadru este de 384 de milioane de euro axat pe patru domenii de intervenție. Unul este dezvoltarea economică și oportunitățile de piață, inclusiv creșterea economică durabilă și incluzivă, protecția socială și sănătatea, cu o anvelopă financiară de până la 121,8 milioane de euro. Un al doilea domeniu este legat de consolidarea instituțiilor și buna guvernare, inclusiv statul de drept și securitatea, cu o finanțare de până la 69,6 milioane de euro. Cel de-al treilea este axat pe conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice, cu o alocare de până la 87 de milioane de euro. Al patrulea domeniu vizează mobilitatea și contactele interumane, inclusiv sprijinul pentru obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor și educația, formarea și cercetarea, cu o anvelopă de 28,4 milioane de euro. Această asistență se va centra pe livrarea de rezultate tangibile pentru cetățeni și trebuie să implice actorii principali, societatea civilă și sectorul privat. Asistența va continua să fie condiționată, aceasta fiind monitorizată și evaluată cu regularitate. Exact așa cum spuneam, Uniunea Europeană rămâne ferm angajată obiectivului de consolidare a relației politice cu Republica Moldova.

Calea Europeană: Iar exemplele pot continua dacă ne gândim la Programul Operațional Comun România – Republica Moldova, la implicarea Republicii Moldova în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, forum a cărei președinție este asigurată în prezent de către România.

Corina Crețu: Dacă îmi permiteți, așa cum vă spuneam, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Ați menționat Programul Operațional Comun România – Republica Moldova. Da, în perioada 2014-2020, Uniunea Europeană finanțează acest program prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România (Botoșani, Iași, Vaslui, Galați) şi Republica Moldova, şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluția către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acțiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE care se învecinează. Bugetul programului transfrontalier este de 81 milioane de euro pentru proiecte intre Republica Moldova si Romania. Proiectele vizează: sprijin pentru educație, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, îmbunătățirea accesibilității în regiuni, dezvoltarea transportului şi a rețelelor şi sistemelor comune de transport, provocări comune în domeniul siguranței şi securității.

Și acesta nu este unicul program de finanțare și cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova. Mai avem Programul Operaţional comun “Bazinul Mării Negre” 2014 – 2020 cu un buget total de 49 de milioane de euro ce are ca obiectiv îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.

V-ați referit și la Strategia Dunării. Trebuie să spun: Strategia Dunării este, în acest sens, o șansă pentru Republica Moldova, care stă pe picior de egalitate cu alte 13 state, atât membre ale UE, cât și din afara UE. Republica Moldova este lider, împreună cu Austria, pe obiectivul numărul 9 al acestei strategii: investiția în oameni și dezvoltarea de abilități.

Calea Europeană: Discutăm despre foarte multe proiecte, despre bani europeni pentru programe strategice de cooperare, însă cum simt cetățenii că apropierea față de Uniunea Europeană le face viața mai bună?

Corina Crețu: Proiectele și programele strategice menționate sunt cadrul larg, însă sprijinul și asistența pe care UE le oferă în vederea dezvoltării Republicii Moldova sunt cuantificate și prin exemple cât mai aproape de cetățean. Să vă dau câteva cifre și date. De pildă, centura ocolitoare a Ungheniului a beneficiat de o finanțare de 8,6 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Un număr de 200.000 de cetățeni au beneficiat de efectele pozitive ale proiectelor care țin de apă-canal. În municipiile Nisporeni, Vărzărești și Grozești au fost construite infrastructuri noi de alimentare cu apă potabilă. În consecință, aproximativ 15.700 de persoane beneficiază de apă potabilă sigură și care corespunde standardelor. În mai mult de 225 de școli, grădinițe, centre comunitare și sătești au fost instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă, astfel încălzirea a devenit mai bună și mai ieftină. 47 dintre aceste situri au fost echipate, de asemenea, cu sisteme de apă caldă încălzite pe baza de energie regenerabilă. Au fost înființate 35 de noi întreprinderi în domeniul biomasei și au fost create peste 400 de noi locuri de muncă în comunități în acest domeniu. Nu în ultimul rând, aceste evoluții au diversificat sursele de alimentare cu energie ale țării. Au fost înființate 10 incubatoare de afaceri în zonele Leova, Ștefan Vodă, Rezina, Singerei, Cosnita, Cedir Lunga, Nisporeni, Cimișlia, Cahul și Călărași. În anii 2015-2017, peste 900 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de mobilitatea Erasmus + pentru a studia și a preda în Uniunea Europeană. Au fost finanțate 11 proiecte de consolidare a capacităților care implică universități. Republica Moldova a fost, de asemenea, prima țară din Parteneriatul Estic care a fost asociată programului Orizont 2020, prin intermediul căruia UE susține cercetarea și inovarea în vederea încurajării integrării în spațiul european de cercetare. Sunt proiecte concrete, care demonstrează faptul că Uniunea Europeană nu este ceva abstract, ci este o realitate cât se poate de palpabilă, spre care și Republica Moldova tinde.

Calea Europeană: Cu o paletă atât de largă de proiecte și cazuri concrete, vedem o implicare a Uniunii Europene în a livra bunăstare în Republica Moldova care ne duce cu gândul la faptul că potențialul acestei relații este încă neexplorat în integralitatea sa. Ca o concluzie, ce urmează pentru relația dintre UE și Republica Moldova?

Corina Crețu: Închei spunând că locul Republicii Moldova este, cu certitudine, în marea familie europeană. Prin efortul administrației și prin implicarea cetățenilor, sunt sigură că viitorul va confirma acest lucru!

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending