Connect with us

NATO

VIDEO Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO va răspunde dezinformării cu fapte și adevăr. În ciuda anilor de propagandă împotriva Alianței, sprijinul pentru unitatea NATO rămâne puternic

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că Alianța Nord-Atlantică va continua să răspundă și să reacționeze la acțiunile de propagandă și dezinformare din partea Rusiei și a Chinei în contextul noului coronavirus prin prezentarea faptelor, prin transparență, prin prezentarea adevărului și prin apărarea dreptului societăților deschise și libere să aibă o presă liberă.

Într-o conferință de presă virtuală care precedă videoconferința miniștrilor de exerne din țările NATO, Stoltenberg a răspuns unei întrebări adresate de CaleaEuropeană.ro prin videoconferință, precizând că anii de propagandă și dezinformare la adresa NATO s-au lovit de realitatea că sprijinul țărilor membre pentru Alianța Nord-Atlantică a rămas puternic.

“Am văzut exemple de dezinformare și propagandă. Nu cred că cel mai bun răspuns la propagandă este propaganda. Cred că cel mai bun răspuns la propagandă sunt faptele și adevărul. De aceea, ceea ce NATO va face este să prezinte faptele și informațiile factuale despre ceea ce facem. Aceasta este cea mai bună modalitate să contracarăm dezinformarea și propaganda”, a răspuns Stoltenberg pentru CaleaEuropeană.ro.

Precizările sale au venit în contextul în care a avut și o convorbire telefonică cu șeful diplomației americane, în urma căreia ambii au solicitat coordonare transatlantică împotriva propagandei ruse și chineze privind coronavirusul. De altfel, secretarul general aliat a spus că NATO trebuie să evite ca criza sanitară provocată de COVID-19 să pună în pericol securitatea aliaţilor.

De asemenea, Stoltenberg a făcut un apel pentru menținerea unei prese libere și independente și a evidențiat munca importantă a jurnaliștilor.

“Dezinformarea și răspândirea propagandei evidențiază importanța presei libere și independente, a muncii pe care jurnaliștii o fac în fiecare zi. Avem nevoie de oameni care pun întrebarea corectă, dar verifică narațiunile și sursele lor, iar apoi prezintă asta întregului public. O presă liberă și independentă este adesea mult mai importantă în situații de criză precum cea cu care ne confruntăm acum. NATO va răspunde prin prezentarea faptelor, prin transparență, prin prezentarea adevărului și prin apărarea dreptului societăților deschise și libere să aibă o presă liberă, în special în timpuri precum ca acestea”, a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

În răspunsul său, Jens Stoltenberg a făcut referire și la sondajul publicat recent cu ocazia prezentării raportului anual al Alianței Nord-Atlantice, oferind exemplul sprijinului cetățenilor statelor euro-atlantice drept model de reziliență al NATO în fața propagandei.

“Doar prin a face mai multe împreună, așa cum facem acum oferindu-ne sprijin reciproc, demonstrăm că aliații din NATO sunt împreună. Dați-mi voie să adaug că în raportul meu anual publicat în urmă cu câteva săptămâni, am publicat un sondaj independent. Am văzut ani de propagandă și dezinformare în care s-a încercat subminarea unitatea și forța NATO, dar realitatea este că sprijinul pentru NATO rămâne puternic“, a conchis Stoltenberg. 

La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa. Reamintim că România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Miniștrii de externe din țările aliate se vor reuni joi, prin intermediul unei videoconferințe securizate, în locul tradiționalei ministeriale care ar fi trebuit să aibă loc la sediul Alianței. Reuniunea va fi consacrată consecinţelor economice ale pandemiei asupra bugetelor pentru apărare ale aliaţilor şi ultimelor evoluţii pentru misiunile NATO în Afganistan şi Irak.

În ce privește dezinformarea și propaganda, și președintele francez Emmanuel Macron a denunțat campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă fără să facă poze.

De asemenea, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Task force-ul East Stratcom pentru combaterea dezinformării și propagandei al Servicului European pentru Acțiune Externă a depistat peste 150 de cazuri de propagandă și dezinformare venite dinspre Rusia în ultimele săptămâni cu privire la coronavirus. Conform rapoartelor realizat de SEAE, dezinformările care provin din surse pro-Kremlin se referă la faptul că pandemia de coronavirus ar fi o minciună sau că virusul COVID-19 este o armă biologică. Totodată, raportul susține că Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Defender Europe 20 Plus: 6.000 de militari polonezi și americani vor participa exerciții militare comune pentru consolidarea securității flancului estic al NATO

Published

on

© US Mission to NATO

Aproximativ 6.000 de militari polonezi şi americani vor lua parte la exerciţii comune în luna iunie, în nord-vestul Poloniei, relatează agenţia de presă PAP, citată marţi de thenews.pl, potrivit Agerpres.

Exerciţiile, care au fost modificate faţă de planurile iniţiale, se vor desfăşura în perioada 5 – 19 iunie. În cadrul exerciţiilor intitulate ‘Defender Europe 20 Plus’ vor fi desfăşurate 100 de tancuri şi alte peste 230 de vehicule de luptă pe un poligon de antrenament situat în nord-vestul Poloniei.

Primele vehicule militare au pornit spre poligonul de la Drawsko Pomorskie la scurt timp după miezul nopţii de luni spre marţi, potrivit căpitanului Błażej Łukaszewski, ofiţerul de presă al Brigăzii 12 Mecanizate din armata poloneză, cu baza în oraşul Szczecin.

Potrivit Ministerului Apărării polonez, obiectivul exerciţiilor este de a consolida securitatea Poloniei şi a altor ţări din flancul estic al NATO.

Anterior în acest an, în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19, SUA a decis să reducă amploarea exerciţiilor ‘Defender-Europe 20’ din Polonia şi alte ţări europene. 

Citiți și COVID-19: Armata americană își reia parțial exercițiile militare în Europa, cu măsuri de precauție pentru a proteja sănătatea forțelor armate și a populațiilor

Cei 4.000 de soldaţi americani care vor lua parte la ele sosiseră deja în Europa pentru a participa la exerciţiul Defender-Europe 20, cea mai mare desfăşurare militară americană în Europa în ultimii 25 de ani, când pandemia de COVID-19 a determinat Pentagonul să îngheţe toate mişcările militare în lume.

În momentul în care desfăşurarea americană a fost întreruptă la începutul lunii martie, peste 90% din echipamentele prevăzute pentru Defender-Europe 20 fuseseră deja încărcate la bordul avioanelor şi navelor pentru a pleca spre Europa.

Continue Reading

NATO

O echipă de 15 specialiști din cadrul MApN a plecat în SUA pentru a oferi sprijin în lupta împotriva COVID-19: România și Statele Unite au un parteneriat strategic solid

Published

on

O echipă de 15 specialiști din Ministerul Apărării Naționale, alcătuită din cinci medici, cinci asistenți medicali și cinci militari specialiști în domeniul CBRN a plecat luni în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19, la ceremonia de plecare ce a avut loc la Baza 90 Transport Aerian participând prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

 

Premierul Ludovic Orban a transmis succes echipei de specialişti MApN care pleacă într-o misiune în statul american Alabama pentru a oferi sprijin autorităţilor locale în lupta contra COVID-19, subliniind că între Statele Unite şi România este un “solid” Parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate.

“O echipă formată din 15 medici, asistente medicale, specialişti CBRN care efectuează o misiune de 14 zile în statul Alabama, evident, în spiritul solidarităţii şi cooperării între Statele Unite ale Americii şi România. O misiune care are, pe de-o parte, obiectivul de a fi alături de medicii din Statele Unite ale Americii, dar, de asemenea, şi de a vedea foarte clar cum acţionează echipele medicale din Statele Unite în lupta împotriva COVID. Urez succes misiunii noastre şi folosesc din nou această ocazie pentru a transmite un mesaj ferm – între Statele Unite şi România este un solid parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate”, a declarat Orban, citat de Agerpres.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a declarat că misiunea echipei de specialişti MApN dovedeşte că, atunci când este nevoie, România şi SUA sunt în măsură să se sprijine reciproc.

“Cred că această acţiune se înscrie în linia de a proba că, indiferent de situaţie, suntem în măsură să ne sprijinim unii pe alţii şi să recunoaştem că, nu cu mult timp în urmă, SUA au alocat, de asemenea, un sprijin ţării noastre, atunci când, printr-un zbor strategic, am reuşit să aducem din Coreea de Sud, de la Seul, materiale de protecţie pentru a sprijini ţara noastră în lupta cu noul coronavirus”, a spus Ciucă.

De altfel, anunțul privind misiunea personalului MApN în SUA a fost făcută în urmă cu aproximativ două săptămâni în urma unei convorbiri telefonice între ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper.

Personalul MApN va oferi, pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni, sprijin de specialitate omologilor americani din mai multe unităţi de îngrijire şi tratament medical de pe teritoriul statului Alabama şi se va informa cu privire la modul în care sunt aplicate în SUA metodele de combatere a infectării cu noul coronavirus atât în domeniul medical, cât şi în ceea ce priveşte apărarea CBRN.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Aliații cer Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale din cadrul Tratatului Cer Deschis

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO și-au afirmat vineri angajamentul pentru păstrarea unui control internațional eficient al armelor, pentru dezarmare și pentru neproliferare și au cerut Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale internaționale, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în urma reuniuni de urgență a ambasadorilor aliați în contextul în care SUA și-au anunțat joi retragerea din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Suntem cu toții de acord că toate statele părți la Tratatul Cer Deschis trebuie să pună în aplicare pe deplin angajamentele și obligațiile. Toți aliații NATO respectă în totalitate toate dispozițiile tratatului”, a spus Stoltenberg, având în vedere că SUA și-a motivat decizia retragerii din cauza faptului că tratatul nu este respectat de către Rusia.

În declarația sa, secretarul general al NATO a reamintit că Rusia a impus timp de mai mulți ani restricții de zbor incompatibile cu tratatul, inclusiv limitările de zbor deasupra Kaliningradului și restricționarea zborurilor din Rusia în apropierea frontierei sale cu Georgia.

Implementarea selectivă de către Rusia a obligațiilor sale în temeiul Tratatului Cer Deschis a subminat contribuția acestui important tratat la securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică“, a subliniat înaltul oficial aliat.

Jens Stoltenberg a reamintit că aliații au cerut Rusiei să revină la respectarea deplină a Tratatului de la Summit-ul din Țara Galilor din 2014, repetând acest apel în declarațiile finale ale Summit-urilor de la Varșovia din 2016 și de la Bruxelles din 2018.

Secretarul general al Alianței a mai precizat că aliații și statele partenere au solicitat Rusiei să revină la respectarea acestui tratat. De altfel, Stoltenberg a precizat că SUA sunt dispuse să își reconsidere retragerea din acest acord în cazul în care Rusia va reveni la respectarea deplină a tratatului.

“Revenirea Rusiei la respectarea obligațiilor este cea mai bună modalitate de a păstra beneficiile tratatului”, a completat el, dând asigurări că NATO este deschis dialogului cu Federația Rusă

“Aliații NATO vor continua să susțină, să sprijine și să consolideze în continuare controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, ca element esențial al securității euro-atlantice, ținând cont de mediul de securitate. Aliații rămân, de asemenea, deschiși la dialog în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor și transparența. Continuăm să aspirăm la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Jens Stoltenberg.

Citiți și EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending