Connect with us

INTERNAȚIONAL

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

Published

on

© United Nations

Președintele american Joe Biden a afirmat marți că Statele Unite pot concura cu China din punct de vedere economic și ideologic, cooperând în același timp pentru a face față unor amenințări globale precum schimbările climatice și coronavirusul, în timp ce a încercat să-și liniștească aliații care au tot mai multe îndoieli cu privire la forța și vitalitatea leadership-ului american, relatează The Washington Post.

În primul său discurs de la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite în calitate de președinte al Statelor Unite, Biden a apărat, de asemenea, sfârșitul dezordonat al celor aproape două decenii de război în Afganistan, a afirmat sprijinul SUA pentru Națiunile Unite și a oferit un puternic mesaj în favoarea alianțelor și parteneriatelor Americii, în frunte cu NATO și Uniunea Europeană.

BBC notează că în primul său discurs de la ONU, Joe Biden a promis că va coopera cu aliații, reiterându-și convingerea că acesta este un “punct de inflexiune în istorie” și “zorii a ceea ce trebuie să fie un deceniu decisiv pentru lume”.

“Am încheiat 20 de ani de conflict în Afganistan şi, odată ce încheiem o eră de război neobosit, începem o nouă eră de diplomaţie neobosită”, a spus Biden, într-un discurs măsurat și într-o pledoarie pentru reînnoirea democrației, remarcabile mai ales prin contrastul cu tonul lăudăros și primirea acidă acordată președintelui Donald Trump

 

Biden a intrat la adunarea liderilor mondiali umbrit de noua criză diplomatică declanșată între SUA și aliatul Franța după ce Statele Unite au înființat o alianță trilaterală de securitate și apărare cu Regatul Unit și Australia pentru a contracara China în regiunea Indo-Pacific, context în care Canberra a renunțat la un contract de achiziții de submarine convenționale franceze în detrimentul unora nucleare americane.

Acest aranjament a înfuriat Franța și a determinat Uniunea Europeană să se solidarizeze cu aceasta, Bruxelles-ul criticând inclusiv secretomania din jurul acestei alianței anunțate în aceeași zi în care UE și-a lansat strategia pentru Asia-Pacific.

“În timp ce Statele Unite își orientează atenția spre prioritățile și regiunile lumii, cum ar fi Indo-Pacificul, care sunt cele mai importante astăzi și mâine, vom face acest lucru împreună cu aliații și partenerii noștri, prin cooperarea cu instituții multilaterale cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, pentru a ne amplifica forța colectivă și pentru a accelera progresul nostru în abordarea provocărilor globale, acesta fiind un adevăr fundamental al secolului XXI. Cred că trebuie să lucrăm împreună ca niciodată înainte”, a declarat Biden, oferind remarci pozitive și puternice cu privire la NATO și UE.

El a ține să afirme cum în ultimele opt luni a acordat prioritate reconstruirii alianțelor, revitalizării parteneriatelor și recunoașterii faptului că acestea sunt esențiale și centrale pentru securitatea și prosperitatea durabilă a Americii.

Am reafirmat alianța noastră sacră NATO și angajamentul pentru articolul 5. Lucrăm cu aliații noștri la un nou concept strategic care va ajuta alianța noastră să facă față mai bine amenințărilor în evoluție de astăzi și de mâine. Ne-am reînnoit angajamentul cu Uniunea Europeană, un partener fundamental în abordarea întregii game de probleme semnificative cu care se confruntă lumea noastră de astăzi, am sporit parteneriatul QUAD dintre Australia, India, Japonia și Statele Unite pentru a face față unor provocări care variază de la securitatea sanitară la tehnologiile emergente”, a continuat liderul de la Casa Albă.

În condițiile tensiunilor actuale dintre SUA și China, Biden a subliniat că SUA “nu caută un nou Război Rece sau o lume divizată”, însă a subliniat că SUA se vor apăra cu fermitate “pe noi înșine, pe aliații noștri și interesele noastre împotriva atacurilor”.

Cea de-a 76-a Adunare Generală de la New York are loc pe fundalul unei crize climatice și al unei pandemii unice în acest secol, care au accentuat diviziunile globale.

Potrivit lui Biden, provocările care necesită un răspuns unitar includ “încheierea acestei pandemii, abordarea crizei climatice, gestionarea schimbărilor în dinamica puterii globale, modelarea rolului lumii în probleme vitale precum comerțul, tehnologiile cibernetice și emergente și confruntarea cu amenințarea terorismului așa cum este ea astăzi”.

“Lumea de astăzi nu mai este aceeași lume ca cea din 2001”, a spus Biden.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

Published

on

 „Ofițerii ucraineni de aplicare a legii continuă să fie rezilienți, motivați și determinați să își îndeplinească misiunile de aplicare a legii de mare amploare și să sprijine civilii nevinovați din orașele și localitățile care se confruntă cu bombardamentele continue ale Rusiei. (...) Statele Unite sunt alături de poporul ucrainean și își mențin angajamentul de a sprijini o Ucraină democratică, independentă și suverană”, se arată în comunicat.

Statele Unite au alocat astăzi, 26 septembrie, o sumă suplimentară de 457,5 milioane de dolari pentru asistență civilă în domeniul securității, pentru a spori eforturile agențiilor ucrainene de aplicare a legii și de justiție penală de a-și îmbunătăți capacitatea operațională și de a salva vieți, în timp ce acestea continuă să ajute la apărarea poporului ucrainean, a libertății și a democrației sale de războiul brutal de agresiune al Kremlinului, a anunțat Departamentul de Stat.

 „Ofițerii ucraineni de aplicare a legii continuă să fie rezilienți, motivați și determinați să își îndeplinească misiunile de aplicare a legii de mare amploare și să sprijine civilii nevinovați din orașele și localitățile care se confruntă cu bombardamentele continue ale Rusiei. (…) Statele Unite sunt alături de poporul ucrainean și își mențin angajamentul de a sprijini o Ucraină democratică, independentă și suverană”, se arată în comunicat.

De la jumătatea lunii decembrie 2021, Statele Unite au alocat până acum peste 645 de milioane de dolari sub formă de asistență care a avut un impact tangibil și pozitiv asupra partenerilor ucraineni în materie de aplicare a legii și de justiție penală, inclusiv Poliția Națională a Ucrainei (PNU) și Serviciul de Stat al Gărzii de Frontieră. De asemenea, furnizarea de echipamente de protecție personală, de materiale medicale și de vehicule blindate de către SUA a redus în mod semnificativ numărul de victime în rândul civililor ucraineni și al apărătorilor acestora. 

Pe lângă extinderea asistenței directe americane pentru forțele de ordine ucrainene, o parte din această nouă asistență va continua, de asemenea, sprijinul SUA pentru eforturile guvernului ucrainean de a documenta, investiga și urmări în justiție atrocitățile comise de forțele Rusiei, bazându-se pe relația de lungă durată cu agențiile ucrainene de justiție penală, inclusiv cu Biroul Procurorului General al Ucrainei și cu unitatea pentru crime de război a PNU.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023, pe fondul efectelor inflaționiste ale războiului din Ucraina și preconizează o perioadă prelungită de creștere redusă, se arată într-un raport interimar al organizației privind perspectivele economice.

Raportul arată că economia globală a fost afectată de invazia Rusiei în Ucraina, ducând la stagnarea creșterii economice globale în al doilea trimestru al anului 2022. În plus, războiul a determinat o creștere substanțială a prețurilor la energie și alimente, agravând presiunile inflaționiste într-un moment în care costul vieții creștea deja rapid în întreaga lume.

Economia globală încetinește mai mult decât preconizat

Astfel, se preconizează o încetinire a creșterii globale de la 3% în 2022 la 2,2% în 2023, cu mult sub ritmul prevăzut înainte de război. În 2023, veniturile reale la nivel mondial ar putea fi cu aproximativ 2.800 miliarde USD mai mici decât se preconiza în urmă cu un an (un deficit de puțin peste 2% din PIB în termeni de paritate a puterii de cumpărare).

Se preconizează că în 2023 creșterea anuală a PIB-ului va încetini brusc, ajungând la 0,5% în Statele Unite și la 0,25% în zona euro, existând riscuri de scădere a producției în mai multe economii europene în lunile de iarnă. Se preconizează că în China creșterea va scădea la 3,2 % în acest an, pe fondul carantinelor impuse de COVID-19 și al slăbiciunii pieței imobiliare, dar sprijinul politic ar putea contribui la redresarea creșterii în 2023.

Inflația a devenit generalizată

De asemenea, raportul arată că inflația a devenit generalizată în multe economii. În acest sens, o politică monetară mai strictă și atenuarea blocajelor din aprovizionare ar trebui să tempereze presiunile inflaționiste anul viitor, însă prețurile ridicate ale energiei și costurile mai mari ale forței de muncă vor încetini probabil ritmul de scădere.

Se preconizează că inflația globală va scădea de la 8,2% în 2022 la 6,5% în 2023 în economiile G20 și că va scădea de la 6,2% în economiile avansate din G20 în acest an la 4% în 2023.

Proiecțiile sunt înconjurate de o incertitudine semnificativă

O penurie mai severă de combustibili, în special de gaze, ar putea reduce creșterea în Europa cu încă 1,2 puncte procentuale în 2023, iar creșterea globală ar putea fi redusă cu 0,5 puncte procentual3, și ar putea crește inflația europeană cu peste 1,5 puncte procentuale.

În acest context, sunt necesare noi majorări ale ratelor dobânzilor în majoritatea economiilor importante, pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a se asigura că presiunile inflaționiste sunt reduse în mod durabil.

Totodată, este nevoie de sprijin fiscal pentru a contribui la atenuarea impactului costurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și companiilor. Cu toate acestea, acest sprijin ar trebui să fie temporar, să se concentreze asupra celor mai vulnerabili, să mențină stimulentele de reducere a consumului de energie și să fie retras pe măsură ce presiunile asupra prețurilor la energie se diminuează.

Totuși, acțiunile fiscale pe termen scurt pentru a atenua nivelul de trai ar trebui să țină seama de necesitatea de a evita un stimulent persistent suplimentar într-o perioadă de inflație ridicată și de a asigura sustenabilitatea fiscală.

Nu în ultimul rând, guvernele trebuie să se asigure că obiectivele de securitate energetică și de atenuare a schimbărilor climatice sunt aliniate. Eforturile de asigurare a securității energetice și a accesibilității pe termen scurt prin intermediul sprijinului fiscal, al diversificării aprovizionării și al reducerii consumului de energie ar trebui să fie însoțite de măsuri de politică mai puternice pentru a spori investițiile în tehnologiile curate și în eficiența energetică.

De asemenea, consecințele războiului rămân o amenințare la adresa securității alimentare la nivel mondial, în special dacă se combină cu alte fenomene meteorologice extreme rezultate din schimbările climatice. În acest sens, este nevoie de cooperare internațională pentru a menține deschise piețele agricole, pentru a răspunde nevoilor de urgență și pentru a consolida aprovizionarea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Republica Moldova ar putea retrage cetăţenia în cazul acelor persoane care merg să lupte de partea Rusiei în Ucraina, după ce au fost chemate la arme întrucât deţin şi cetăţenia rusă, a anunţat luni preşedintele moldovean Maia Sandu, potrivit Reuters, scrie Agerpres.

Săptămâna trecută preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o „mobilizare parţială” pentru a-şi consolida trupele din Ucraina.

În regiunea separatistă Transnistria trăiesc în jur de 200.000 de persoane cu dublă cetăţenie, moldovenească şi rusă. Maia Sandu a spus că există riscul ca unii dintre aceşti oameni să poată fi chemaţi la arme de către Rusia.

„Pentru a împiedica să se întâmple asta, noi analizăm posibilitatea aplicării procedurii de revocare a cetăţeniei moldoveneşti pentru acele persoane (cu paşapoarte ruseşti) care luptă de partea agresorului”, a explicat ea.

De asemenea, președinta a declarat că Republica Moldova examinează posibilitatea înăspririi pedepsei pentru cetăţenii moldoveni fără paşapoarte ruseşti care se află „în rândurile forţelor armate ale agresorului”.

Maia Sandu a adăugat că au loc consultări cu Moscova pentru a preveni cazurile în care cetăţeni moldoveni să fie chemaţi la arme.

Președinta Republicii Moldova a ținut săptămâna trecută un discurs în fața plenului Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, unde a cerut retragerea trupelor ruse staționate ilegal în Republica Moldova, a condamnat mobilizarea parțială anunțată în Rusia și a reiterat faptul că Republica Moldova pledează în continuare pentru pace.

Șefa statului moldovean a mai subliniat că statutul de candidat pentru aderarea la UE oferă Republicii Moldova speranță, o direcție clară, un obiectiv unificator, o ancoră și un puternic sentiment de apartenență la lumea liberă.

Rusia are staţionate trupe de menţinere a păcii în Transnistria de la începutul anilor 1990, atunci când separatiştii pro-ruşi au scos de sub controlul Chişinăului cea mai mare partea a regiunii.

Continue Reading

Facebook

SUA55 mins ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA1 hour ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL1 hour ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA3 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană se angajează să asigure transparența și cooperarea cu statele membre

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.3 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA3 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending