Connect with us

#RO2019EU

VIDEO Jurnalistul Dan Cărbunaru la Radio România Actualități: Președinția Consiliului UE, o ocazie bună pentru România să-şi protejeze interesele

Published

on

Preluarea președinției rotative a Consiliului UE de către România este o ocazie bună pentru țara noastră să-și protejeze interesele.

Trebuie să fim flexibili, dar să ne protejăm interesele, în primul rând cele legate de banii pe care România îi primește prin alocările financiare de la Uniunea Europeană, susține Dan Cărbunaru, jurnalist la CaleaEuropeana.ro, invitat în studioul emisiunii “Serviciul de noapte“ cu Maria Țoghină, de la Radio România Actualități.

“Ar trebui să ne ferim de festivism, să  fim foarte practici. Trebuie să fim flexibili, dar fără să uităm interesele noastre, pentru că este o ocazie bună pentru România să-şi protejeze interesele. Vă pot da un singur exemplu, deşi nu am ajuns încă la preşedinţie, deşi s-a tăiat masiv din politica de coeziune, România este printre puţinele ţări europene care primeşte bani în plus în următoarea perioadă de alocare financiară“, a afirmat Cărbunaru.

Coeziunea, deviza României

Deviza după care România intenţionează să conducă lucrările Consiliului Uniunii Europene în acele şase luni e legată de coeziune.

Dezvoltarea durabilă și echitabilă prin coeziune și o Europa sigură, sunt pe gustul oricărui cetățean European. În plus,  trebuie să asigurăm continuitatea cu președinția estioniană şi după aceea, cu cea bulgară şi austriacă.

“Prima chestiune e legată de dezvoltare durabilă şi echitabilă, prin convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate, aici fiind şi o conexiune de continuitate cu preşedinţia estoniană şi după aceea, cu cea bulgară şi austriac. Rolul global al UE e mai degrabă apreciat în zona de nord şi de vest a Europei, deci probabil e un compromis şi o consecinţă a dorinţei României de a se angaja pe scena internaţională din postura de membru al UE, pentru că e un avantaj pe care poţi să îl joci, şi Europa valorilor comune sună foarte generic, dar având în vedere că încălcarea valorilor de bază, mai ales pe stat de drept şi pe justiţie, deja va aduce sancţiuni pentru statele membre după următorul cadru financiar “, consideră Dan Cărbunaru.

Dosarele României

Odată cu preluarea președinției rotative a Consiliului UE, România are pe masă dosare cu greutate pe care trebuie să le gestioneze.

Este vorba despre Brexit, închiderea negocierilor pe cadrul financiar multianual, care înseamnă foarte mulţi bani şi foarte multe interese divergente și  alegerile europarlamentare care practic vor închie porţile Parlamentului European în aprilie.

“Dacă Romania vrea să se aleagă cu ceva de pe urma celor şase luni de preşedinţie ar trebui ca în timpul preşedinţiei austriece, cea pe care acum o secondează din perspectiva preşedinţiei din umbră, să îşi pună pe agendă ceea ce o interesează, pentru că în momentul în care ajungi să prezidezi lucrările Consiliul UE pe acele linii de interes, tu nu mai poţi decât să iei notă şi să facilitezi nişte discuţii“, a susținut Dan Cărbunaru la emisiunea “Serviciul de noapte“ cu Maria Țoghină.

Să facem din UE un instrument al bunăstării

România și mai ales cei care se află în funcții de decizie în conducerea țării ar trebui  să facă din UE un instrument al bunăstării.

Dan Cărbunaru susține idea potrivit căreia “este responsabilitatea celor care conduc astăzi România sau care o să conducă în continuare să facă din UE un instrument al bunăstării şi pentru cei care sunt în România şi nu doar pentru cei care au plecat  pentru că s-au săturat să mai aştepte acea bunăstare pe care o văd la televizor sau despre care le vorbesc rudele lor plecate la muncă sau la studii în străinătate“.

Cum fructificăm summit-ul de la Sibiu 

Momentul summit-ului de la Sibiu trebuie fructificat la maxim, pentru că există multe lucruri simbolice care pot aşezaRomânia pe harta relansării UE.

Toate acestea  într-un context complicat în care UE se confrunta cu o lipsă de viziune, este supusă unor amenințări de securitate și unor probleme economice delicate, după criza care a măcinat întregul continent.

“E bine să ştim să fructificăm acel moment, pentru că, dacă rămânem doar cu faptul că s-a băut un vin bun şi am mâncat nişte sărmăluţe bune  vom rata esenţa. Sunt multe lucruri simbolice care pot să aşeze România pe harta relansării UE, o Uniune Europeană pusă sub semnul întrebării de ameninţările de securitate, de problemele economice, de relaţia transatlantică atât de complicate, de lipsa de viziune a propriilor lideri, încât un lucru făcut temeinic, aşezat şi bine găzduit, repet, nu doar formal, poate să ne aşeze cu adevărat într-o zonă de a fi mândri că suntem cetăţeni europeni de origine română, pentru că Sibiul poate relansa UE dacă şi noi vom şti să contribuim la acest lucru altfel decât doar ca gazde“, a conchis Dan Cărbunaru.

 

 

.

#RO2019EU

George Ciamba, la finalul mandatului de ministru care a gestionat președinția României la Consiliul UE: ”Am reușit să convingem că România este profund ataşată proiectului european”

Published

on

© RO2019EU/ Twitter

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a afirmat, la final de mandat, că echipa alături de care a lucrat la pregătirea şi coordonarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene a fost ca o “familie extinsă”, care a convins că “indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”.

“Această familie extinsă, din care sunt fericit că am avut ocazia să fac parte, şi-a ghidat acţiunile în cheia motto-ului Preşedinţiei române a Consiliului UE: coeziunea. Împreună, am dovedit că putem depăşi obstacole, că putem găsi soluţii creative la probleme care par insurmontabile, că suntem deschişi, flexibili, buni negociatori, muncitori, dedicaţi şi devotaţi valorilor europene. Astfel, am reuşit să convingem că, indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”, a menţionat Ciamba, într-un mesaj transmis de MAE.

El a amintit că o parte importantă a mandatului său a fost legată de “gestionarea unui moment istoric – prima preşedinţie română a Consiliului UE – un examen de maturitate, în timpul căruia ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

“A fost o plăcere şi o onoare să conduc echipa care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului UE, atât de la Bucureşti, prin Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi prin ministerele de linie, cât şi de la Bruxelles, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Efortul MAE a depăşit graniţele acestor capitale, cuprinzând toate Misiunile diplomatice ale României care, prin evenimentele organizate şi prin activităţile desfăşurate în special anul acesta, au avut un rol crucial pentru promovarea Preşedinţiei şi, implicit, pentru creşterea vizibilităţii României în străinătate”, a spus ministrul delegat.

Ciamba a subliniat rolul de “honest broker” din timpul preşedinţiei române.

“Atât în perioada în care am prezidat Consiliul Afaceri Generale, cât şi în cea în care am participat ca membru la reuniunile acestuia, am acţionat ca un honest broker care a ascultat toate părerile, care a încercat să aducă un consens şi să negocieze în interesul comun al Uniunii. Sper ca acest capital să fie valorificat inclusiv în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”, a afirmat el.

Totodată, el şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegii din minister.

“În cele din urmă, rămân pe deplin recunoscător colegilor pentru că mi-au fost aproape, în ciuda distanţelor şi pentru că am reuşit, împreună, ceea ce nu am fi putut face nicicând separat”, a mai afirmat George Ciamba.

George Ciamba a fost numit ambasador al României în Grecia săptămâna trecută.

El este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din decembrie 1990, potrivit site-ului MAE.

Pe 13 noiembrie 2018, Ciamba a fost numit în funcția de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după demisia lui Victor Negrescu, poziție din care diplomatul a coordonat activitățile primei președinții României la Consiliul Uniunii Europene, iar din această calitate a țării noastre a condus în primele șase luni ale anului reuniunile Consiliului Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE care asigură cadrul general al luării deciziilor de către țările Uniunii Europene.

În cadrul MAE, George Ciamba a fost atât secretar de stat pentru afaceri europene, cât și secretar de stat pentru afaceri strategice euro-atlantice și bilaterale.

El a mai fost ambasador în al României în Grecia, din 2005 până în 2012

Între 1999 și 2003 a fost ambasador în Turcia și reprezentant permanent al României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Continue Reading

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending