Connect with us

#RO2019EU

VIDEO Klaus Iohannis, discurs în fața membrilor Comisiei Europene: Viitorul Europei, în prima linie a agendei europene în perioada preşedinţiei României la Consiliul UE

Published

on

Deţinerea preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene reprezintă o ocazie bună de a traduce angajamentul ţării noastre faţă de proiectul european, a declarat Klaus Iohannis în cadrul unei întrevederi cu Colegiul Comisarilor, la Palatul Cotroceni.

Deţinerea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pentru prima dată este un moment important pentru România – România ca nou stat membru şi deci este o ocazie bună pentru noi de a traduce angajamentul nostru faţă de proiectul european în toate dimensiunile sale. De asemenea, şi susţinerea pentru valorile europene. Dorim să folosim acest prilej pentru a ne duce la bun sfârşit angajamentele europene şi să fim împreună mai puternici şi să construim o Uniune Europeană mai eficientă şi unită“, a declarat şeful statului.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană este un partener esenţial pentru preşedinţia română a Consiliului UE, precum şi în cooperarea globală între instituţiile europene.

“Apreciez în mod deosebit abordarea promovată de Comisia Europeană în ceea ce priveşte consolidarea proiectului european şi aprofundarea procesului de integrare în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni. După cum ştiţi, România împărtăşeşte în totalitate abordarea pro europeană. Poziţia României a fost dintotdeauna şi va continua să fie o poziţie de susţinere a proiectului european şi toate statele membre în acest context trebuie să-şi aducă contribuţia la construcţia proiectului european. Eforturile comune la nivel european trebuie să se concentreze pe evitarea oricăror diviziuni şi discrepanţe între statele membre pentru a consolida UE şi pentru a demonstra capacitatea UE de a avea un rol mai ferm pe arena globală. Sunt convins că prin acţiunile noastre coordonate putem contribui la o Uniune mai bună şi aş vrea să vă asigur de dorinţa României de a contribui la progresul agendei europene într-un mod constructiv şi consensual”, a spus preşedintele Iohannis.

El a adăugat că ţara noastră deţine preşedinţia Consiliului UE în contextul unor evoluţii importante şi complexe la nivel european – reflecţiile privind viitorul Europei, alegerile europene, procesul Brexit, migraţia şi securitatea, negocierile privind viitorul cadru bugetar consolidarea mecanismelor din zona euro sau acţiunile externe ale UE într-un mediu imprevizibil în permanentă schimbare.

Preşedintele a subliniat în context că discuţiile privind viitorul Europei vor fi în prima linie a agendei europene în perioada preşedinţiei României la Consiliul UE.

“De asemenea, la Summitul de la Sibiu, de pe 9 mai 2019, care va fi piatra de hotar a preşedinţiei noastre, unde se va discuta despre priorităţile strategice ale Europei pentru perioada 2019 – 2024, va fi un bun prilej de a reflecta cu toţii împreună asupra modului în care vedem evoluţia proiectului european. Ne vom strădui să susţinem discuţiile în consens şi printr-o declaraţie politică să ne afirmăm hotărârea comună de a pune bazele pentru o viziune ambiţioasă pentru viitorul UE. Viitorul cadru financiar multianual este una dintre temele principale ale preşedinţiei noastre, ne vom angaja în totalitate în acest proces pe baza obiectivelor stabilite la Summitul din decembrie. Încercăm să avem în vedere opţiuni echilibrate şi realiste. Ne vom strădui să menţinem ritmul accelerat al procesului de negociere, pentru a înregistra cât se poate de multe progrese până la încheierea mandatului nostru. Retragerea Regatului Unit din UE este o importantă prioritate pe agenda noastră, dar şi a dumneavoastră, mai ales că se va finaliza în timpul preşedinţiei noastre. În acest sens, dorim să menţinem unitatea celor 27 de state membre în jurul principiilor care guvernează procesul de negociere. Pe parcursul următoarelor luni vom susţine activ procesul de aprobare a acordului de retragere la nivel european, furnizând cadrul instituţional necesar care să permită o retragere ordonată a Regatului Unit”, a spus Iohannis.

Potrivit şefului statului, contextul european este unul delicat, determinat nu doar de perspectiva organizării alegerilor europene, ci şi de atmosfera politică dintre şi în interiorul statelor membre, care în unele cazuri generează dificultăţi în ajungerea la decizii la nivel european.

“Ne vom strădui să facem să progreseze agenda europeană pe bază de consens, ca un mediator onest între toţi cei interesaţi, toţi participanţii. Obiectivul nostru este de a menţine unitatea şi coeziunea între statele membre, lucru reflectat şi în motto-ul preşedinţiei noastre care este coeziunea – o valoare comună europeană. Suntem convinşi că nu putem construi un viitor credibil al Europei decât dacă întărim valorile fundamentale centrale. Contextul nu este uşor, însă am încredere că preşedinţia română a Consiliului va fi una cu substanţă, bazată pe o abordare pragmatică şi constructivă, pe muncă serioasă şi bazată pe sprijinul Comisiei Europene şi a altor parteneri europeni şi instituţii europene. (…) Sper că veţi considera că ţara noastră este bine pregătită pentru preşedinţia pe care am început-o împreună printr-un eveniment cultural deosebit”, a încheiat preşedintele Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni pe preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și pe membrii Comisiei Europene în contextul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

România a marcat joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care a debutat joi seara cu un concert la Ateneul Român la care au participat liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și a continuat vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

Vizita Colegiului Comisiei Europene la București, un moment ritualic săvârșit la începutul fiecărei președinții a Consiliului UE, este o premieră ce decurge din acest statut, iar ea vine în contextul în care președinția română și-a început activitatea oficial, gestionând prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale în care teme delicate precum avansarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și combaterea dezinformării în Uniunea Europeană au strălucit pe agenda primului CAG prezidat de România prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative

Published

on

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative, între acestea aflându-se și acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe directivei privind gazele naturale, care va conduce la consolidarea securităţii energetice a UE, a declarat premierul Viorica Dăncilă, vineri, în deschiderea şedinţei de guvern, informează Agerpres.

”Am avut în această săptămână o serie de reuniuni cu rezultate foarte bune în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. În ultimele zile zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total, de la preluarea mandatului, am închis 43 de dosare legislative, 5 dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a precizat Viorica Dăncilă.

Premierul a precizat că acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe revizuirea directivei privind gazele naturale va conduce la consolidarea securității energetice a Uniunii Europene.

”Este un succes recunoscut în plan internaţional, un dosar complex, aflat în discuţie de mai bine de un an de zile, pe care am obţinut un acord în doar câteva săptămâni de la preluarea Preşedinţiei. De asemenea, un progres substanţial a fost şi în privinţa directivei privind drepturile de autor, un dosar aflat pe masa discuţiilor de trei ani. Miercuri seară, am ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pe actualizarea legislaţiei privind dreptul de autor ca parte a procesului de creare a unei veritabile pieţe unice digitale în UE. Sunt şi alte domenii importante în care Preşedinţia română a Consiliului UE a obţinut rezultate notabile, şi mă refer la siguranţa şi transparenţa lanţului alimentar, promovarea vehiculelor nepoluante, combaterea terorismului şi a infracţiunilor grave, transport mai eficient şi mai sigur, pescuit şi instituirea unei autorităţi europene a muncii”, a mai declarat Dăncilă.

”Săptămâna următoare vom conduce lucrările Consiliului Afaceri Externe, Consiliului Competitivitate şi Consiliului Afaceri Generale la Bruxelles şi vom găzdui la Bucureşti reuniunea informală a miniştrilor responsabili pentru comerţ. Am încredere că în cadrul tuturor reuniunilor viitoare vom continua să obţinem rezultate bune pentru toate statele membre”, a anunţat Dăncilă.

Continue Reading

#RO2019EU

Agenția Spațială Română și misiunea permanentă a României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena au organizat cu ocazia RO2019EU evenimentul ,,Space as Enabler”

Published

on

Pe 13 februarie 2019, Agenția Spațială Română (ROSA) și Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale cu sediul la Viena au organizat evenimentul „Space as Enabler”, în cadrul celei de-a 56-a sesiuni a Subcomitetului Științific și Tehnic al UN COPUOS. Evenimentul a fost organizat cu ocazia Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

FOTO: RO2019EU/ Facebook

Evenimentul a început cu discursurile de deschidere ale ambasadorului Cristian Istrate, șeful Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale cu sediul la Viena, dlui Marius-Ioan Piso, șeful delegației României la UN-COPUOS, ambasadorului Didier Lenoir, șeful delegației Uniunii Europene la Organizațiile Internaționale de la Viena, șeful delegației Agenției Spațiale Europene (ESA), dna Simonetta di Pippo, director al Biroului Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale, și dlui Dumitru Dorin Prunariu, co-vicepreședinte al Grupului de Lucru Agenda Spațiului 2030.

Dl. Marius-Ioan Piso, Președinte și Director General al Agenției Spațiale Române (ROSA), a prezentat Strategia Spațială a României și Prioritățile privind Spațiul, în contextul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Foto: ROSA

Evenimentul a inclus alte trei prezentări:

  • Echipamente de integrare a sateliților mici, dl Mugurel Bălan, Centrul de Competențe ROmanian nanoSatellite Technology;
  • Date de Observare a Pământului pentru monitorizarea defrișării, dl Cristian Flueraru, Terrasigna;
  • Educație spațială – încurajarea și implicarea elevilor în domeniile STEM, dra Cristina Stancu, Biroul European de Resurse pentru Educație Spațială (ESERO) România.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU. Uniunea Europeană va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Ambasadorii la UE au aprobat, vineri, un acord la care au ajuns Preşedinţia română şi Parlamentul cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE, informează un comunicat de presă al Consiliului UE, anunță un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice şi juridice în condiţii de siguranţă. Totodată, contribuabilii sunt protejaţi împotriva eventualelor dificultăţi cu care s-ar putea confrunta băncile”, a declarat ministrul Finanţelor din România, Eugen Teodorovici.

Pachetul convenit de către Consiliu şi Parlament cuprinde două regulamente şi două directive, referitoare la: cerinţele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 şi Directivei 2013/36/UE) şi redresarea şi rezoluţia băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE şi Regulamentului nr. 806/2014).

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internaţional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar şi a soluţionării provocărilor care au rămas de abordat în privinţa stabilităţii financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară şi de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală (”G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de ”recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează şi cerinţele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanţare stabila netă şi stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacţiile cu titluri de valoare şi instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conţine măsuri pentru a îmbunătăţi capacitatea de creditare a băncilor şi pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe pieţele de capital, cum ar fi: reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici şi mai puţin complexe, legate în special de cerinţele de raportare şi de informare; consolidarea capacităţii băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor şi de a finanţa proiecte de infrastructură.

Pachetul bancar conţine, de asemenea, un cadru pentru cooperare şi schimb de informaţii între diferitele autorităţi implicate în supravegherea şi rezoluţia grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite menţin echilibrul obţinut prin poziţia Consiliului între competenţele autorităţilor de supraveghere din ţara de origine şi din ţara gazda pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital şi lichiditate, asigurând, în acelaşi timp, un nivel adecvat de protecţie a deponenţilor şi creditorilor şi stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăţi cooperarea între autorităţile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităţilor de combatere a spălării banilor.

Textul va fi supus revizuirii experților juriști-lingviști. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor fi invitate ulterior să adopte în prima lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending