Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

VIDEO Klaus Iohannis, după participarea la Consiliul European: Toate statele UE vor reloca imigranții din Italia și Grecia, fiecare va propune câţi migranţi poate să primească

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a prezentat, vineri, concluziile Consiliului European de vară, ce a avut loc la Bruxelles, printre deciziile adoptate fiind și cea legată de relocarea imigranților ce traversează Marea Mediterană pentru a intra pe teritoriul european. Potrivit șefului  de stat, toate statele UE vor participa, iar ”procesul urmează să se desfăşoare pe bază de voluntariat în privinţa numărului de persoane pe care fiecare stat membru ar urma să le preia”.

Totodată, în cadrul summitului, a fost demarată elaborarea unei noi strategii de securitate a UE.

”Consiliul European a mandatat-o pe doamna Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, să demareze procesul de elaborare, în cooperare cu statele membre, a unei noi strategii de securitate a Uniunii Europene” a precizat președintele Klaus Iohannis.

iohannis consiliu european

Declarațiile președintelui, redate de Administrația Prezidențială:

Reuniunea Consiliului European care tocmai s-a încheiat a avut ca teme principale de discuţie migraţia, securitatea şi apărarea, creşterea economică, competitivitatea şi ocuparea forţei de muncă.

Tema migraţiei a fost abordată pe larg, acest fenomen reprezentând o provocare importantă pentru Uniunea Europeană. În intervenţia mea, am subliniat că provocările cu care ne confruntăm în prezent au nevoie de un răspuns solidar, coordonat şi cuprinzător. Am arătat, totodată, că transpunerea în plan concret a principiilor solidarităţii şi responsabilităţii partajate la nivel UE trebuie să ia în calcul realităţile specifice din statele membre. Textul Concluziilor reflectă în mod adecvat aceste aspecte. În esenţă compromisul realizat constă în următoarele. Cu privire la relocarea intra-UE, așa-numita „relocation”: toate statele membre s-au angajat să participe la relocarea a 40.000 migranţi aflaţi în Italia şi Grecia. Procesul urmează să se desfăşoare pe bază de voluntariat în privinţa numărului de persoane pe care fiecare stat membru ar urma să le preia. Deci, toată lumea participă, doar numărul este pe bază de voluntariat. Mecanismul va fi unul temporar, pe o perioadă de 2 ani, şi va avea un caracter excepţional. Referitor la relocarea extra-UE, așa-numitul „resettlement”, s-a agreat relocarea, de asemenea, pe baze voluntare, a unui număr de 20.000 de persoane dislocate care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională.

În cadrul discuţiilor legate de securitate şi apărare, accentul s-a pus pe revizuirea Strategiei de Securitate a Uniunii Europene şi pe lupta împotriva terorismului. Am avut şi un schimb de opinii cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, care a prezentat măsurile pe care organizaţia le are în vedere pentru a face faţă provocărilor mediului de securitate actual. În discuţie a fost evidenţiată importanţa cooperării dintre Uniunea Europeană și NATO. Cum era de aşteptat şi cum am susţinut şi noi, Consiliul European a mandatat-o pe doamna Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, să demareze procesul de elaborare, în cooperare cu statele membre, a unei noi strategii de securitate a Uniunii Europene.

În cadrul dezbaterilor, am avut un schimb de opinii cu privire la situaţia şi perspectivele economice ale Uniunii Europene. Cu această ocazie, au fost validate Recomandările Specifice de Ţară pentru toate statele membre, în cadrul Semestrului European 2015.

De asemenea, Consiliul European a andosat obiectivele Strategiei privind piaţa unică digitală, prezentată recent de Comisia Europeană. Pentru România este esenţial ca Strategia să ofere soluţii pentru depăşirea decalajului digital existent între diferite regiuni europene şi între mediul rural şi cel urban, precum şi a altor limitări ale activităţilor transfrontaliere desfăşurate în mediul online.

Consiliul European a luat notă de raportul privind „Finalizarea Uniunii economice şi monetare a Europei”, elaborat recent de către Preşedintele Comisiei Europene în colaborare cu Preşedinţii Consiliului European, Băncii Central Europene, Eurogrupului şi Parlamentului European. Din perspectiva obiectivului de aderare la moneda unică, urmărirea cu maximă atenţie şi implicarea în procesul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare dobândesc, pentru România, o importanţă specială.

În cadrul reuniunii, premierul David Cameron a făcut o prezentare a preocupărilor Guvernului britanic în perspectiva viitorului referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Poziţia României pe acest subiect este cunoscută, respectiv identificarea de soluţii la preocupările Marii Britanii în baza prevederilor din Tratatele Uniunii şi cu respectarea deplină a principiilor şi valorilor europene. Dacă aveți întrebări, poftiți!

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. Am avut o discuţie cu domnul cancelar federal Werner Faymann. Domnul cancelar federal m-a asigurat că acea poziţie exprimată de ministrul de Externe nu este poziţia Guvernului federal austriac şi nu reprezintă nici poziţia domniei sale. Este, aşadar, acea abordare o opinie personală a domnului ministru de Externe al Austriei.

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Chestiunea Greciei a fost discutată ieri. Însă, cu toţii am căzut de acord că nu Consiliul European poate să găsească soluţiile la această problemă, ci discuţiile trebuie purtate şi negocierile între reprezentanţii Greciei şi instituţiile de creditare, respectiv, cu miniştrii Finanţelor. Şi, ca atare, am luat act de informările care au fost făcute şi am lăsat discuţia în seama formatelor special înfiinţate pentru această chestiune. Iar la Bucureşti sunt convins că Banca Naţională are evaluări proprii şi, cu siguranţă, după ce vom avea o decizie, vom cunoaşte şi public aceste evaluări.

Întrebare: (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, modul de lucru acum, în principiu, este următorul: Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene va solicita propuneri statelor membre. Acesta este voluntariatul. Deci, fiecare va propune, prin entitatea care se ocupă, la noi de exemplu, prin Ministerul de Interne, câţi migranţi poate să primească. Se verifică dacă, adunând aceste propuneri, se acoperă necesarul de 40.000 plus 20.000, relocare şi resettlement. Dacă da, chestiunea este lămurită şi se trece mai departe. Dacă nu, atunci probabil va fi nevoie de o nouă discuţie, nu am stabilit în ce format, pentru a se ajunge la coincidenţa numărului vizat. Mulţumesc. La revedere!

.

Continue Reading
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: ONU cere statelor UE să ia “angajamente concrete” în legătură cu criza refugiaților | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Eurodeputatul Andi Cristea: Președintele României și delegația română din PPE ”să trimită la colț” revizionismul lui Orban | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români: Este un gest de adevărată solidaritate europeană

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în care i-a mulţumit pentru ajutorul oferit de autorităţile ţării vecine pentru pacienţii români bolnavi de COVID-19, care au fost transferaţi la Szeged şi Debrecen.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a mulţumit prim-ministrului Viktor Orban pentru ajutorul oferit de autorităţile ungare pacienţilor români, care reprezintă un gest de adevărată solidaritate europeană în aceste momente dificile ale pandemiei de COVID-19. Preşedintele României a apreciat în mod deosebit realizarea rapidă a transferului unor bolnavi de COVID-19, aflaţi în stare critică, pentru tratament în spitale din Ungaria, la Szeged şi Debrecen“, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, convorbirea telefonică a avut loc la iniţiativa părţii române.

România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă.

Opt pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 au fost transferaţi joi la clinici din Ungaria, a precizat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

Vineri, Ministerul Sănătății a informat că alţi 12 pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 aflaţi în stare critică sunt transferaţi în unităţi sanitare din Ungaria.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anuțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la Forumul de la Malmö: Vom înființa în România un premiu național pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, miercuri, la Forumul dedicat Comemorării Holocaustului şi Combaterii Antisemitismului, care are loc în Suedia, la Malmö, o serie de angajamente pe care România le susţine “cu fermitate”, între care se numără înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.

“În prezent, suntem angajaţi într-un proces amplu de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie. În acelaşi timp, actualizăm şi programele de pregătire pentru învăţătorii, profesorii şi instructorii care predau despre Holocaust. De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Autorităţile responsabile au selectat recent consorţiul care va elabora conceptul expoziţiilor sale permanente. Consorţiul include companii care au contribuit la înfiinţarea unora dintre cele mai prestigioase muzee şi memoriale ale Holocaustului din lume. Sunt convins că, având sprijinul acestora, Muzeul din Bucureşti va deveni un etalon de referinţă internaţională şi va contribui la prezervarea adevărului şi la lupta împotriva negării Holocaustului. Un alt angajament important pe care ni l-am asumat este înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea Holocaustului, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului“, a afirmat preşedintele, care a susținut o intervenție cadrul sesiunii interactive “Promoting remembrance, fighting distortion” de la Forumul de la Malmö.

Şeful statului a amintit că România a adoptat, în luna mai, prima sa Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi planul de acţiune asociat acesteia. El a arătat că planul de acţiune include 36 de proiecte concrete, structurate pe cei trei piloni principali ai strategiei: protecţia grupurilor vulnerabile; creşterea rezilienţei societăţii româneşti, prin programe culturale şi educaţionale, inclusiv promovarea vieţii evreieşti şi consolidarea cooperării internaţionale.

“Strategia română este un document complementar Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, care a fost adoptată recent”, a evocat Klaus Iohannis.

De asemenea, președintele a menţionat că, din ianuarie, Guvernul României a numit un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

“Toate aceste măsuri vor oferi şi mai multă consistenţă angajamentului ferm al României cu privire la asumarea trecutului, precum şi la recunoaşterea tragediei Holocaustului”, a punctat șeful statului.

Conform președintelui, în contextul în care sunt provocări tot mai intense şi mai complexe, este momentul potrivit ca angajamentul pentru susţinerea educaţiei privind Holocaustul, cercetării şi comemorării acestuia, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismul să fie întărit.

“Încercările de a nega sau distorsiona Holocaustul devin tot mai periculoase şi mai subtile, fiind folosite diverse metode concrete precum: estomparea responsabilităţii participanţilor la Holocaust şi a colaboratorilor lor, ducerea în derizoriu a suferinţelor cauzate de Holocaust şi dezumanizarea victimelor. Comemorarea este cel mai important element, este premisa pentru eforturile noastre actuale de a contracara distorsionarea Holocaustului şi, de aceea, se află atât de sus pe lista priorităţilor noastre. Avem nevoie de instrumente noi şi inovatoare de diseminare a mărturiilor supravieţuitorilor, precum şi de resursele adecvate pentru a întreprinde acest demers, diseminarea fiind una dintre cele mai eficiente modalităţi de a contribui la educaţia privind Holocaustul şi prevenirea repetării unei astfel de tragedii”, a mai spus președintele Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat miercuri, la invitația prim-ministrului Suediei, Stefan Löfven, la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, organizat la Malmö.

Participarea președintelui Klaus Iohannis la Forumul Internațional de la Malmö se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce privește consolidarea educației despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, precum și pentru promovarea valorilor europene, a toleranței și a respectului față de drepturile și libertățile fundamentale.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel: UE trebuie să conducă lupta împotriva antisemitismului. Solidaritatea și toleranța, chintesența proiectului european

Published

on

© European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a participat la Forumul internațional de la Malmö (Suedia) privind Holocaustul și comemorarea victimelor. Cu acest prilej, oficialul european a transmis că UE consolidează drastic legislația și mijloacele pentru a combate ura online, noul „câmp de luptă” pentru atacurile antisemite.

„Uniunea noastră a fost concepută și construită ca un proiect de solidaritate, cooperare și toleranță. Aceste valori sunt chintesența proiectului nostru, ancorate în demnitatea fiecărei ființe umane. Ele reprezintă răspunsul nostru la o oroare în care a fost negat însuși principiul umanității”, a transmis Charles Michel în discursul său.

Președintele Consiliului European subliniază că la trei sferturi de secol de la Holocaust, patologia antisemitismului rămâne adânc înrădăcinată: „Nu este doar o dramă pentru poporul evreu. Este o dramă pentru noi toți, pentru toate societățile noastre din Europa, care trebuie să se bazeze pe toleranță și solidaritate.”

„Holocaustul ne-a învățat un adevăr simplu: tăcerea este primul pas spre acceptare. Iar noi nu trebuie să tăcem niciodată. Tăcerea înseamnă complicitate. Cu toții, ne asumăm o responsabilitate sacră. De a da nume și de a denunța public cel mai mic cuvânt care răspândește, sau chiar banalizează, antisemitismul”, a mai adăugat acesta.

Charels Michel susține că UE trebuie să conducă lupta împotriva antisemitismului: „Și de aceea, Consiliul European a solicitat un plan de acțiune concret și ambițios. Comisia Europeană tocmai a prezentat o strategie de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești. Inclusiv o componentă esențială pentru a sprijini educația și comemorarea Shoah.”

„Eforturile noastre trebuie să garanteze siguranța evreilor europeni. Securitatea și bunăstarea lor. Este o rușine că elevii, vizitatorii muzeelor sau credincioșii trebuie să fie protejați de oameni înarmați. Doar pentru că sunt evrei”, a conchis acesta în discursul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA26 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA3 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.4 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a discutat la Chișinău cu președinta Maia Sandu despre criza energetică: Vom veni cu soluții atât la nivel de România, cât și la nivelul UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

NATO6 hours ago

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

ROMÂNIA26 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA23 hours ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending