Connect with us

NEWS

VIDEO Klaus Iohannis, la Gala Aniversară ”60 de ani de la aderarea României la ONU”: În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele

Published

on

În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale care ne definesc statutul şi cadrul de acţiune internaţională. Totodată, în actualul context de securitate volatil, rolul Organizației Națiunilor Unite devine tot mai important“, a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul Galei Aniversare ”60 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite”.

România a aniversat luni 60 de ani de când a aderat la ONU. Astfel, în urmă cu șase decenii, la 14 decembrie 1955, a fost adoptată Rezoluţia 995 a Adunării Generale a ONU prin care România, alături de alte 15 state, a fost admisă ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite. În acest an, ONU împlinește 70 de ani de existență.

La gala aniversară „60 de ani de la aderarea României la ONU”’ au participat și membri ai Cabinetului Cioloș, precum ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, ministrul de Interne, Petre Tobă, ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, ministrul Muncii, Claudia Costea, ministrul Sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, dar și directorul SRI, Eduard Hellvig, consilierii prezidențiali Simina Tănăsescu, Laurențiu Ștefan, Ion Oprișor, Andrei Muraru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, directorul TNB, Ion Caramitru, reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul s-a încheiat cu lansarea unei emisiuni filatelice, ștampilată și semnată de șeful statului. „Este prima dată când folosesc o astfel de ștampilă”, a mărturisit Iohannis.

Redăm în continuare mesajul transmis de șeful statului, conform Administrației Prezidențiale:

„Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Doamnelor și domnilor Miniștri,

Excelențele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori și membri ai corpului diplomatic,

Onorați oaspeți,

Doamnelor și domnilor,

ioh onuEste un privilegiu să particip în această seară la Gala Aniversară prin care marcăm 60 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite. Tot în acest an, am aniversat şi 70 de ani de la punerea bazelor acestui proiect vizionar, menit menţinerii păcii şi prevenirii unor noi conflagraţii mondiale.

În paralel cu creşterea numărului de membri, de la 51 la 193, ONU şi-a urmărit permanent vocaţia de a acţiona legitim pentru pace şi securitate, pentru promovarea drepturilor omului, într-un cadru de cooperare internaţională şi de respectare a dreptului internaţional.

În actualul context de securitate volatil, rolul Organizației Națiunilor Unite devine tot mai important. Anul 2015 a fost un an care a pus la încercare comunitatea internațională în general și Uniunea Europeană în special. Faptul că la ora actuală aproape 120.000 de persoane sunt implicate în diverse misiuni ale ONU arată disponibilitatea Organizaţiei de a sprijini oamenii aflaţi în suferinţă. În acelaşi timp, acest număr reflectă o realitate îngrijorătoare a crizelor şi războaielor din diverse regiuni ale globului.

În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale care ne definesc statutul şi cadrul de acţiune internaţională.

Citiți și România, 60 de apartenență la ONU. Lazăr Comănescu: ”Diplomaţia multilaterală a fost şi va rămâne o prioritate a politicii externe a României”

Orientarea noastră strategică în planul prezenţei globale a continuat să vizeze dezvoltarea parteneriatelor cu state democratice şi prospere, asumarea de poziţii echilibrate faţă de toţi actorii internaţionali, consecvenţă în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, combaterea terorismului şi a extremismului de orice natură, a crimei organizate transnaţionale şi împiedicarea proliferării armelor de distrugere în masă.

Date fiind evoluţiile din vecinătate, obiectivul central al României a fost şi rămâne acela de a-şi consolida securitatea, atât prin asigurarea mijloacelor naţionale, cât şi prin folosirea la maximum a parteneriatelor noastre strategice, în mod special cel cu SUA, precum şi a apartenenţei la NATO.

iohÎn NATO, ne numărăm printre cei care susţin necesitatea consolidării dimensiunii apărării colective, cu atenţie sporită asupra flancurilor strategice de la Est şi Sud. Pledăm, în acelaşi context, pentru o atenţie mai mare acordată regiunii Mării Negre, punct strategic pentru securitatea euro-atlantică.

Summitul Aliat de la Varşovia, din iulie 2016, se profilează ca unul esenţial pentru proiectarea răspunsurilor ferme la provocările de securitate actuale. În pregătirea acestuia, am organizat la Bucureşti, în noiembrie, un Summit regional, în cadrul căruia statele de la frontiera de Est au transmis un mesaj comun privind obiectivul vital al adaptării strategice a NATO şi al reconfirmării angajamentelor noastre în consolidarea frontierei răsăritene a NATO şi UE.

Toate aceste linii de acţiune sunt menţionate explicit în noua Strategie Naţională de Apărare a Țării, urmărind consolidarea credibilităţii strategice a unei „Românii puternice în Europa şi în lume”, profilată prin continuitate şi predictibilitate, ataşată valorilor şi principiilor democratice, sursă de stabilitate într-o regiune complicată.

Distinși invitați,

Privind retrospectiv asupra celor şase decenii, constatăm că ONU a fost primul cadru postbelic de afirmare a statalităţii României pe arena internaţională. După admiterea în Organizaţie, la 14 decembrie 1955, ţara noastră a încercat să exploreze diverse posibilităţi pentru promovarea intereselor naționale. Dezvoltarea graduală a activismului său în cadrul acestui for, dublată de o deschidere spre Occident, au condus la efecte colaterale pozitive pentru prestigiul şi profilul României.

În perioada 1967-1968, România a deținut funcţia de Preşedinte al Adunării Generale. Anii ‘80 au marcat, din păcate, declinul relaţiei cu ONU, pe fondul încălcării drepturilor omului.

După evenimentele din decembrie 1989, priorităţile României în cadrul Organizației Națiunilor Unite s-au modificat.

Aceasta a devenit un furnizor major de asistenţă tehnică, au fost vizate domenii esenţiale pentru modernizarea ţării precum economia, protecţia mediului, dezvoltarea instituţiilor democratice, educaţia, copiii aflaţi în situaţii dificile. Cele mai semnificative fonduri şi programe ale ONU şi-au deschis reprezentanţe şi au pus în aplicare proiecte pentru România. Amintesc aici Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Comisariatul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

După anul 1990, România a realizat două mandate semnificative ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în perioadele 1990-1991 şi 2004-2005 și a început să participe cu trupe la operaţiunile de menţinere a păcii. A urmărit promovarea unor iniţiative în domeniul drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept.

Ţara noastră a fost în măsură să realizeze, pentru prima dată în istoria sa de membru al ONU, o iniţiativă semnificativă, prin rezoluţia „Promovarea şi consolidarea democraţiei”, adoptată în anul 2000 de Comisia Drepturilor Omului şi de Adunarea Generală.

Un alt succes românesc a fost, în 2005, rezoluţia „Cooperarea între ONU şi organizaţiile regionale în asigurarea păcii şi securităţii internaţionale”, primul document principial şi programatic al ONU pe tema regionalismului.

În România activează centre internaţionale de nişă politico-strategice precum Centrul de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate, în care sunt pregătiţi participanţi la misiunile politice şi de pace ale ONU în teren sau Centrul de Tranzit de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara. Acesta din urmă este cel mai important proiect al României în domeniul protecţiei refugiaţilor, reprezentând un model de bună practică. Rolul şi valoarea unui astfel de model în actualul context regional şi internaţional sunt de la sine înţelese.

Personal, am fost onorat să pot conduce delegația României la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale ONU, desfășurată recent la New York, și să mă întâlnesc cu Secretarul General, domnul Ban Ki-moon. A fost un excelent prilej de a reafirma angajamentul profund al României față de ONU și faţă de valorile sale fundamentale. Suntem decişi să ne implicăm şi să ne asumăm în continuare principiile definitorii care au consacrat ONU ca pe un for remarcabil de promovare a drepturilor omului.

Doamnelor și domnilor,

Într-o lume din ce în ce mai complicată şi mai plină de provocări, aflată în strânsă interdependenţă şi dinamică multiplă, cooperarea devine o necesitate. Este nevoie de o acţiune fermă, desfăşurată într-o logică a complementarităţii de interese ale tuturor actorilor.

Principiile pe care se bazează ONU rămân esențiale pentru soluționarea problemelor grave cu care se confruntă comunitatea internațională. Credem că reconectarea la valorile solide care fundamentează Organizaţia este crucială.

Doresc, în încheiere, să îi felicit pe toţi cei care – diplomaţi, experţi, responsabili politici – au valorificat de-a lungul timpului apartenenţa şi implicarea României la ONU. Această aniversare poate fi şi un prilej de regândire profundă, orientată și mai puternic spre acţiune, a oportunităţilor oferite de cadrul multidisciplinar al Organizației Națiunilor Unite pentru promovarea intereselor naţionale ale României şi profilarea sa ca stat puternic și implicat în lume.

Vă mulțumesc!”

În decursul celor 60 de ani de când România este membru al ONU, țara noastră a fost aleasă de mai multe ori ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate şi ca membru al Consiliului Economic şi Social şi, respectiv, Consiliului Drepturilor Omului, organisme principale ale sistemului ONU.

România fost primul stat al grupului est-european care a deţinut, în anul 1967, prin ministrul de externe de la acea vreme, Corneliu Mănescu, înalta funcţie de preşedinte al Adunării Generale a ONU.

Totodată, Bucureştiul a fost prima capitală a unui stat al grupului est-european care a găzduit, începând cu anul 1970, o prezenţă a ONU, prin Centrul ONU de Informare şi, ulterior, prin Biroul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

După anul 1990, domeniile în care România a avut contribuţii s-au diversificat: participare la operaţiuni de menţinere a păcii sub egida ONU, valorificarea sprijinului ONU pentru procesul de tranziţie democratică, iniţiative în domeniile drepturilor omului, statului de drept, proceselor democratice, iniţierea de proiecte finanţate din asistenţa oficială pentru dezvoltare, contribuţii de natură conceptuală privind cooperarea dintre ONU şi organizaţiile regionale în domeniul păcii şi securităţii internaţionale.

Participarea României la sistemul ONU a intrat într-o nouă etapă după aderarea la Uniunea Europeană, organizaţia oferind cadrul de promovare a unor poziţii comune în domenii de interes.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Papa Francisc speră ca ”dialogul să prevaleze și binele tuturor să fie pus înaintea intereselor partizane” astfel încât să fie evitat un război în Ucraina

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc a făcut apel pentru pace în Ucraina, cerând ca dialogul să prevaleze și binele tuturor să fie pus înaintea intereselor partizane pentru a rezolva impasul dintre Occident și Rusia.

”Am vorbit despre Holocaust. Dar gândiți-vă că mai mult de cinci milioane de oameni au fost anihilați în timpul ultimului război. Sunt un popor care suferă; au suferit de foame, au suferit atât de multă cruzime și merită pace”, a spus Suveranul Pontif, potrivit Vatican News.

”Să cerem insistent Domnului ca acel pământ să vadă înflorirea fraternității și depășirea suferințelor, a temerilor și a diviziunilor”,  a îndemnat Papa Francisc, implorând: “Fie ca rugăciunile și invocațiile care se înalță astăzi spre cer să atingă mințile și inimile celor care dețin autoritatea pe pământ, astfel încât dialogul să prevaleze și binele tuturor să fie pus înaintea intereselor partizane. Vă rog, să nu mai existe război!”

Duminică, Suveranul Pontif și-a exprimat îngrijorarea față de tensiunile tot mai mari privind Ucraina.

”Urmăresc cu îngrijorare tensiunile tot mai mari care riscă să afecteze din nou pacea din Ucraina şi să pună sub semnul întrebării securitatea Europei, cu urmări şi mai mari”, a afirmat Suveranul Pontif la finalul rugăciunii sale duminicale Angelus din Piaţa San Pietro.

Continue Reading

NEWS

Papa Francisc se declară îngrijorat de ”tensiunile tot mai mari” privind Ucraina care riscă ”să pună sub semnul întrebării securitatea Europei”

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc a declarat că urmărește ”cu îngrijorare” tensiunilor tot mai mari privind Ucraina şi a făcut apel la o zi de rugăciune pentru pace săptămâna viitoare, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

”Urmăresc cu îngrijorare tensiunile tot mai mari care riscă să afecteze din nou pacea din Ucraina şi să pună sub semnul întrebării securitatea Europei, cu urmări şi mai mari”, a afirmat Suveranul Pontif la finalul rugăciunii sale duminicale Angelus din Piaţa San Pietro.

Acesta a făcut apel ”la toţi oamenii de bună-credinţă” să se roage miercuri, 26 ianuarie, ca toate iniţiativele politice ”să fie în serviciul fraternităţii umane, şi nu al intereselor partizane”.

Vaticanul nu a precizat deocamdată cum va marca Papa Francisc ziua respectivă.

”Cei care îşi urmăresc interesele în detrimentul altora îşi încalcă vocaţia de oameni, deoarece toţi suntem creaţi ca fraţi”, a mai spus Papa Francisc, fără a oferi detalii.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut vineri o întrevedere la Geneva, în urma căreia Washingtonul a anunțat că va prezenta săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Continue Reading

NEWS

Comisia de la Veneția condamnă legea ungară anti-LGBT: Încalcă standardele internaționale privind drepturile omului

Published

on

Foto: Fra.europa.eu

Legea adoptată de ungaria care interzice predarea în școli a aspectelor legate de drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ încalcă standardele internaționale privind drepturile omului, a subliniat marți Comisia de la Veneția, un organism al Consiliului Europei format din experți în drept constituțional, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia de la Veneția consideră că ”amendamentele contribuie la crearea unui mediu amenințător”, unde copiii LGBTQ pot fi victime ale unor riscuri legate de sănătate, ”bullying şi hărţuire”.

”Amendamentele lasă loc numai învăţământului părtinitor, deschizând uşa stigmatizării şi discriminării persoanelor LGBTQ”, avertizează acest organism, în opinia căruia respectiva lege ungară nu corespunde standardelor internaţionale privind drepturile omului şi nu le asigură copiilor acces la informaţii obiective şi nepărtinitoare cu privire la identitatea de gen şi orientarea sexuală.

Proiectul de lege adoptat de Varșovia restricţionează accesul tinerilor la reprezentări ale altor obiceiuri sexuale decât heterosexualitatea şi la referiri la alte identităţi de gen decât cea atribuită la naştere.

În acest context, Comisia Europeană a decis să declanșeze procedura de infringement împotriva Ungariei, acuzând guvernul de încălcarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale sau transsexuale (LGBTQ).

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avetizat anterior Ungaria că va folosi toate instrumentele legale pentru a o determina să renunțe la legea anti-LGBT, pe care a calificat-o ca fiind ”rușinoasă” și ”profund contrară” principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Legislația a fost ”condamnă în termenii cei mai fermi cu putință” și de Parlamentul European, care a atras atenția asupra dezmembrării democrației și a statului de drept în Ungaria.

Între timp, premierul Viktor Orban a anunțat că va organiza un referendum privind controversata lege.

Este de așteptat ca disputele între Budapesta și Bruxelles pe acest subiect să se întețească în contextul în care Comisia Europeană intenţionează să modifice unul dintre textele fondatoare ale Uniunii Europene pentru a combate mai ferm violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ şi altor minorităţi.

Noile reguli vizează pedepsirea misoginismului şi a abuzurilor anti-LGBTQ+ atât online, cât şi offline. Comisia Europeană urmează să aprobe miercuri un plan de incriminare a discursurilor instigatoare la ură și a violenței. Propunerea vine în urma unor mișcări sociale precum campania ”#MeToo” și protestele ”Black Lives Matter”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL17 mins ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA19 mins ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.24 mins ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA28 mins ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA56 mins ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending