Connect with us

NEWS

VIDEO Klaus Iohannis, la Gala Aniversară ”60 de ani de la aderarea României la ONU”: În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele

Published

on

În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale care ne definesc statutul şi cadrul de acţiune internaţională. Totodată, în actualul context de securitate volatil, rolul Organizației Națiunilor Unite devine tot mai important“, a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul Galei Aniversare ”60 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite”.

România a aniversat luni 60 de ani de când a aderat la ONU. Astfel, în urmă cu șase decenii, la 14 decembrie 1955, a fost adoptată Rezoluţia 995 a Adunării Generale a ONU prin care România, alături de alte 15 state, a fost admisă ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite. În acest an, ONU împlinește 70 de ani de existență.

La gala aniversară „60 de ani de la aderarea României la ONU”’ au participat și membri ai Cabinetului Cioloș, precum ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, ministrul de Interne, Petre Tobă, ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, ministrul Muncii, Claudia Costea, ministrul Sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, dar și directorul SRI, Eduard Hellvig, consilierii prezidențiali Simina Tănăsescu, Laurențiu Ștefan, Ion Oprișor, Andrei Muraru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, directorul TNB, Ion Caramitru, reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul s-a încheiat cu lansarea unei emisiuni filatelice, ștampilată și semnată de șeful statului. „Este prima dată când folosesc o astfel de ștampilă”, a mărturisit Iohannis.

Redăm în continuare mesajul transmis de șeful statului, conform Administrației Prezidențiale:

„Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Doamnelor și domnilor Miniștri,

Excelențele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori și membri ai corpului diplomatic,

Onorați oaspeți,

Doamnelor și domnilor,

ioh onuEste un privilegiu să particip în această seară la Gala Aniversară prin care marcăm 60 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite. Tot în acest an, am aniversat şi 70 de ani de la punerea bazelor acestui proiect vizionar, menit menţinerii păcii şi prevenirii unor noi conflagraţii mondiale.

În paralel cu creşterea numărului de membri, de la 51 la 193, ONU şi-a urmărit permanent vocaţia de a acţiona legitim pentru pace şi securitate, pentru promovarea drepturilor omului, într-un cadru de cooperare internaţională şi de respectare a dreptului internaţional.

În actualul context de securitate volatil, rolul Organizației Națiunilor Unite devine tot mai important. Anul 2015 a fost un an care a pus la încercare comunitatea internațională în general și Uniunea Europeană în special. Faptul că la ora actuală aproape 120.000 de persoane sunt implicate în diverse misiuni ale ONU arată disponibilitatea Organizaţiei de a sprijini oamenii aflaţi în suferinţă. În acelaşi timp, acest număr reflectă o realitate îngrijorătoare a crizelor şi războaielor din diverse regiuni ale globului.

În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale care ne definesc statutul şi cadrul de acţiune internaţională.

Citiți și România, 60 de apartenență la ONU. Lazăr Comănescu: ”Diplomaţia multilaterală a fost şi va rămâne o prioritate a politicii externe a României”

Orientarea noastră strategică în planul prezenţei globale a continuat să vizeze dezvoltarea parteneriatelor cu state democratice şi prospere, asumarea de poziţii echilibrate faţă de toţi actorii internaţionali, consecvenţă în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, combaterea terorismului şi a extremismului de orice natură, a crimei organizate transnaţionale şi împiedicarea proliferării armelor de distrugere în masă.

Date fiind evoluţiile din vecinătate, obiectivul central al României a fost şi rămâne acela de a-şi consolida securitatea, atât prin asigurarea mijloacelor naţionale, cât şi prin folosirea la maximum a parteneriatelor noastre strategice, în mod special cel cu SUA, precum şi a apartenenţei la NATO.

iohÎn NATO, ne numărăm printre cei care susţin necesitatea consolidării dimensiunii apărării colective, cu atenţie sporită asupra flancurilor strategice de la Est şi Sud. Pledăm, în acelaşi context, pentru o atenţie mai mare acordată regiunii Mării Negre, punct strategic pentru securitatea euro-atlantică.

Summitul Aliat de la Varşovia, din iulie 2016, se profilează ca unul esenţial pentru proiectarea răspunsurilor ferme la provocările de securitate actuale. În pregătirea acestuia, am organizat la Bucureşti, în noiembrie, un Summit regional, în cadrul căruia statele de la frontiera de Est au transmis un mesaj comun privind obiectivul vital al adaptării strategice a NATO şi al reconfirmării angajamentelor noastre în consolidarea frontierei răsăritene a NATO şi UE.

Toate aceste linii de acţiune sunt menţionate explicit în noua Strategie Naţională de Apărare a Țării, urmărind consolidarea credibilităţii strategice a unei „Românii puternice în Europa şi în lume”, profilată prin continuitate şi predictibilitate, ataşată valorilor şi principiilor democratice, sursă de stabilitate într-o regiune complicată.

Distinși invitați,

Privind retrospectiv asupra celor şase decenii, constatăm că ONU a fost primul cadru postbelic de afirmare a statalităţii României pe arena internaţională. După admiterea în Organizaţie, la 14 decembrie 1955, ţara noastră a încercat să exploreze diverse posibilităţi pentru promovarea intereselor naționale. Dezvoltarea graduală a activismului său în cadrul acestui for, dublată de o deschidere spre Occident, au condus la efecte colaterale pozitive pentru prestigiul şi profilul României.

În perioada 1967-1968, România a deținut funcţia de Preşedinte al Adunării Generale. Anii ‘80 au marcat, din păcate, declinul relaţiei cu ONU, pe fondul încălcării drepturilor omului.

După evenimentele din decembrie 1989, priorităţile României în cadrul Organizației Națiunilor Unite s-au modificat.

Aceasta a devenit un furnizor major de asistenţă tehnică, au fost vizate domenii esenţiale pentru modernizarea ţării precum economia, protecţia mediului, dezvoltarea instituţiilor democratice, educaţia, copiii aflaţi în situaţii dificile. Cele mai semnificative fonduri şi programe ale ONU şi-au deschis reprezentanţe şi au pus în aplicare proiecte pentru România. Amintesc aici Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Comisariatul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

După anul 1990, România a realizat două mandate semnificative ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în perioadele 1990-1991 şi 2004-2005 și a început să participe cu trupe la operaţiunile de menţinere a păcii. A urmărit promovarea unor iniţiative în domeniul drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept.

Ţara noastră a fost în măsură să realizeze, pentru prima dată în istoria sa de membru al ONU, o iniţiativă semnificativă, prin rezoluţia „Promovarea şi consolidarea democraţiei”, adoptată în anul 2000 de Comisia Drepturilor Omului şi de Adunarea Generală.

Un alt succes românesc a fost, în 2005, rezoluţia „Cooperarea între ONU şi organizaţiile regionale în asigurarea păcii şi securităţii internaţionale”, primul document principial şi programatic al ONU pe tema regionalismului.

În România activează centre internaţionale de nişă politico-strategice precum Centrul de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate, în care sunt pregătiţi participanţi la misiunile politice şi de pace ale ONU în teren sau Centrul de Tranzit de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara. Acesta din urmă este cel mai important proiect al României în domeniul protecţiei refugiaţilor, reprezentând un model de bună practică. Rolul şi valoarea unui astfel de model în actualul context regional şi internaţional sunt de la sine înţelese.

Personal, am fost onorat să pot conduce delegația României la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale ONU, desfășurată recent la New York, și să mă întâlnesc cu Secretarul General, domnul Ban Ki-moon. A fost un excelent prilej de a reafirma angajamentul profund al României față de ONU și faţă de valorile sale fundamentale. Suntem decişi să ne implicăm şi să ne asumăm în continuare principiile definitorii care au consacrat ONU ca pe un for remarcabil de promovare a drepturilor omului.

Doamnelor și domnilor,

Într-o lume din ce în ce mai complicată şi mai plină de provocări, aflată în strânsă interdependenţă şi dinamică multiplă, cooperarea devine o necesitate. Este nevoie de o acţiune fermă, desfăşurată într-o logică a complementarităţii de interese ale tuturor actorilor.

Principiile pe care se bazează ONU rămân esențiale pentru soluționarea problemelor grave cu care se confruntă comunitatea internațională. Credem că reconectarea la valorile solide care fundamentează Organizaţia este crucială.

Doresc, în încheiere, să îi felicit pe toţi cei care – diplomaţi, experţi, responsabili politici – au valorificat de-a lungul timpului apartenenţa şi implicarea României la ONU. Această aniversare poate fi şi un prilej de regândire profundă, orientată și mai puternic spre acţiune, a oportunităţilor oferite de cadrul multidisciplinar al Organizației Națiunilor Unite pentru promovarea intereselor naţionale ale României şi profilarea sa ca stat puternic și implicat în lume.

Vă mulțumesc!”

În decursul celor 60 de ani de când România este membru al ONU, țara noastră a fost aleasă de mai multe ori ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate şi ca membru al Consiliului Economic şi Social şi, respectiv, Consiliului Drepturilor Omului, organisme principale ale sistemului ONU.

România fost primul stat al grupului est-european care a deţinut, în anul 1967, prin ministrul de externe de la acea vreme, Corneliu Mănescu, înalta funcţie de preşedinte al Adunării Generale a ONU.

Totodată, Bucureştiul a fost prima capitală a unui stat al grupului est-european care a găzduit, începând cu anul 1970, o prezenţă a ONU, prin Centrul ONU de Informare şi, ulterior, prin Biroul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

După anul 1990, domeniile în care România a avut contribuţii s-au diversificat: participare la operaţiuni de menţinere a păcii sub egida ONU, valorificarea sprijinului ONU pentru procesul de tranziţie democratică, iniţiative în domeniile drepturilor omului, statului de drept, proceselor democratice, iniţierea de proiecte finanţate din asistenţa oficială pentru dezvoltare, contribuţii de natură conceptuală privind cooperarea dintre ONU şi organizaţiile regionale în domeniul păcii şi securităţii internaţionale.

Participarea României la sistemul ONU a intrat într-o nouă etapă după aderarea la Uniunea Europeană, organizaţia oferind cadrul de promovare a unor poziţii comune în domenii de interes.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Președinții Poloniei, SUA și Comisiei Europene, pe primele trei locuri în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere. Maia Sandu se clasează pe locul șase

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.

De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.

În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Norvegia au convenit să coopereze în producerea de energie regenerabilă pentru a ”consolida securitatea energetică”

Published

on

© Arvid Samland / Ministry of Petroleum and Energy

Norvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.

”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.

Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.

Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.

Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.

Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.

În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:

  1. Politici climatice

Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.

  1. Hidrogen

Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.

  1. Energie regenerabilă / Eoliană offshore

Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.

  1. Emisii negative / CCS

Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.

Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.

Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.

Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.

  1. Materii prime și materiale prelucrate și baterii

Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.

Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.

Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.

Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.

  1. Industria maritimă / Transport maritim ecologic

Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.

  1. Microelectronică

Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

 

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

 

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL24 mins ago

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO15 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.22 hours ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G722 hours ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

CONSILIUL EUROPEAN22 hours ago

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

NATO22 hours ago

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending