Connect with us

NEWS

VIDEO Klaus Iohannis, la Gala Aniversară ”60 de ani de la aderarea României la ONU”: În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele

Published

on

În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale care ne definesc statutul şi cadrul de acţiune internaţională. Totodată, în actualul context de securitate volatil, rolul Organizației Națiunilor Unite devine tot mai important“, a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul Galei Aniversare ”60 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite”.

România a aniversat luni 60 de ani de când a aderat la ONU. Astfel, în urmă cu șase decenii, la 14 decembrie 1955, a fost adoptată Rezoluţia 995 a Adunării Generale a ONU prin care România, alături de alte 15 state, a fost admisă ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite. În acest an, ONU împlinește 70 de ani de existență.

La gala aniversară „60 de ani de la aderarea României la ONU”’ au participat și membri ai Cabinetului Cioloș, precum ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, ministrul de Interne, Petre Tobă, ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, ministrul Muncii, Claudia Costea, ministrul Sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, dar și directorul SRI, Eduard Hellvig, consilierii prezidențiali Simina Tănăsescu, Laurențiu Ștefan, Ion Oprișor, Andrei Muraru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, directorul TNB, Ion Caramitru, reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul s-a încheiat cu lansarea unei emisiuni filatelice, ștampilată și semnată de șeful statului. „Este prima dată când folosesc o astfel de ștampilă”, a mărturisit Iohannis.

Redăm în continuare mesajul transmis de șeful statului, conform Administrației Prezidențiale:

„Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Doamnelor și domnilor Miniștri,

Excelențele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori și membri ai corpului diplomatic,

Onorați oaspeți,

Doamnelor și domnilor,

ioh onuEste un privilegiu să particip în această seară la Gala Aniversară prin care marcăm 60 de ani de la aderarea României la Organizația Națiunilor Unite. Tot în acest an, am aniversat şi 70 de ani de la punerea bazelor acestui proiect vizionar, menit menţinerii păcii şi prevenirii unor noi conflagraţii mondiale.

În paralel cu creşterea numărului de membri, de la 51 la 193, ONU şi-a urmărit permanent vocaţia de a acţiona legitim pentru pace şi securitate, pentru promovarea drepturilor omului, într-un cadru de cooperare internaţională şi de respectare a dreptului internaţional.

În actualul context de securitate volatil, rolul Organizației Națiunilor Unite devine tot mai important. Anul 2015 a fost un an care a pus la încercare comunitatea internațională în general și Uniunea Europeană în special. Faptul că la ora actuală aproape 120.000 de persoane sunt implicate în diverse misiuni ale ONU arată disponibilitatea Organizaţiei de a sprijini oamenii aflaţi în suferinţă. În acelaşi timp, acest număr reflectă o realitate îngrijorătoare a crizelor şi războaielor din diverse regiuni ale globului.

În noua arhitectură globală, România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale care ne definesc statutul şi cadrul de acţiune internaţională.

Citiți și România, 60 de apartenență la ONU. Lazăr Comănescu: ”Diplomaţia multilaterală a fost şi va rămâne o prioritate a politicii externe a României”

Orientarea noastră strategică în planul prezenţei globale a continuat să vizeze dezvoltarea parteneriatelor cu state democratice şi prospere, asumarea de poziţii echilibrate faţă de toţi actorii internaţionali, consecvenţă în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, combaterea terorismului şi a extremismului de orice natură, a crimei organizate transnaţionale şi împiedicarea proliferării armelor de distrugere în masă.

Date fiind evoluţiile din vecinătate, obiectivul central al României a fost şi rămâne acela de a-şi consolida securitatea, atât prin asigurarea mijloacelor naţionale, cât şi prin folosirea la maximum a parteneriatelor noastre strategice, în mod special cel cu SUA, precum şi a apartenenţei la NATO.

iohÎn NATO, ne numărăm printre cei care susţin necesitatea consolidării dimensiunii apărării colective, cu atenţie sporită asupra flancurilor strategice de la Est şi Sud. Pledăm, în acelaşi context, pentru o atenţie mai mare acordată regiunii Mării Negre, punct strategic pentru securitatea euro-atlantică.

Summitul Aliat de la Varşovia, din iulie 2016, se profilează ca unul esenţial pentru proiectarea răspunsurilor ferme la provocările de securitate actuale. În pregătirea acestuia, am organizat la Bucureşti, în noiembrie, un Summit regional, în cadrul căruia statele de la frontiera de Est au transmis un mesaj comun privind obiectivul vital al adaptării strategice a NATO şi al reconfirmării angajamentelor noastre în consolidarea frontierei răsăritene a NATO şi UE.

Toate aceste linii de acţiune sunt menţionate explicit în noua Strategie Naţională de Apărare a Țării, urmărind consolidarea credibilităţii strategice a unei „Românii puternice în Europa şi în lume”, profilată prin continuitate şi predictibilitate, ataşată valorilor şi principiilor democratice, sursă de stabilitate într-o regiune complicată.

Distinși invitați,

Privind retrospectiv asupra celor şase decenii, constatăm că ONU a fost primul cadru postbelic de afirmare a statalităţii României pe arena internaţională. După admiterea în Organizaţie, la 14 decembrie 1955, ţara noastră a încercat să exploreze diverse posibilităţi pentru promovarea intereselor naționale. Dezvoltarea graduală a activismului său în cadrul acestui for, dublată de o deschidere spre Occident, au condus la efecte colaterale pozitive pentru prestigiul şi profilul României.

În perioada 1967-1968, România a deținut funcţia de Preşedinte al Adunării Generale. Anii ‘80 au marcat, din păcate, declinul relaţiei cu ONU, pe fondul încălcării drepturilor omului.

După evenimentele din decembrie 1989, priorităţile României în cadrul Organizației Națiunilor Unite s-au modificat.

Aceasta a devenit un furnizor major de asistenţă tehnică, au fost vizate domenii esenţiale pentru modernizarea ţării precum economia, protecţia mediului, dezvoltarea instituţiilor democratice, educaţia, copiii aflaţi în situaţii dificile. Cele mai semnificative fonduri şi programe ale ONU şi-au deschis reprezentanţe şi au pus în aplicare proiecte pentru România. Amintesc aici Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Comisariatul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

După anul 1990, România a realizat două mandate semnificative ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în perioadele 1990-1991 şi 2004-2005 și a început să participe cu trupe la operaţiunile de menţinere a păcii. A urmărit promovarea unor iniţiative în domeniul drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept.

Ţara noastră a fost în măsură să realizeze, pentru prima dată în istoria sa de membru al ONU, o iniţiativă semnificativă, prin rezoluţia „Promovarea şi consolidarea democraţiei”, adoptată în anul 2000 de Comisia Drepturilor Omului şi de Adunarea Generală.

Un alt succes românesc a fost, în 2005, rezoluţia „Cooperarea între ONU şi organizaţiile regionale în asigurarea păcii şi securităţii internaţionale”, primul document principial şi programatic al ONU pe tema regionalismului.

În România activează centre internaţionale de nişă politico-strategice precum Centrul de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate, în care sunt pregătiţi participanţi la misiunile politice şi de pace ale ONU în teren sau Centrul de Tranzit de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara. Acesta din urmă este cel mai important proiect al României în domeniul protecţiei refugiaţilor, reprezentând un model de bună practică. Rolul şi valoarea unui astfel de model în actualul context regional şi internaţional sunt de la sine înţelese.

Personal, am fost onorat să pot conduce delegația României la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale ONU, desfășurată recent la New York, și să mă întâlnesc cu Secretarul General, domnul Ban Ki-moon. A fost un excelent prilej de a reafirma angajamentul profund al României față de ONU și faţă de valorile sale fundamentale. Suntem decişi să ne implicăm şi să ne asumăm în continuare principiile definitorii care au consacrat ONU ca pe un for remarcabil de promovare a drepturilor omului.

Doamnelor și domnilor,

Într-o lume din ce în ce mai complicată şi mai plină de provocări, aflată în strânsă interdependenţă şi dinamică multiplă, cooperarea devine o necesitate. Este nevoie de o acţiune fermă, desfăşurată într-o logică a complementarităţii de interese ale tuturor actorilor.

Principiile pe care se bazează ONU rămân esențiale pentru soluționarea problemelor grave cu care se confruntă comunitatea internațională. Credem că reconectarea la valorile solide care fundamentează Organizaţia este crucială.

Doresc, în încheiere, să îi felicit pe toţi cei care – diplomaţi, experţi, responsabili politici – au valorificat de-a lungul timpului apartenenţa şi implicarea României la ONU. Această aniversare poate fi şi un prilej de regândire profundă, orientată și mai puternic spre acţiune, a oportunităţilor oferite de cadrul multidisciplinar al Organizației Națiunilor Unite pentru promovarea intereselor naţionale ale României şi profilarea sa ca stat puternic și implicat în lume.

Vă mulțumesc!”

În decursul celor 60 de ani de când România este membru al ONU, țara noastră a fost aleasă de mai multe ori ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate şi ca membru al Consiliului Economic şi Social şi, respectiv, Consiliului Drepturilor Omului, organisme principale ale sistemului ONU.

România fost primul stat al grupului est-european care a deţinut, în anul 1967, prin ministrul de externe de la acea vreme, Corneliu Mănescu, înalta funcţie de preşedinte al Adunării Generale a ONU.

Totodată, Bucureştiul a fost prima capitală a unui stat al grupului est-european care a găzduit, începând cu anul 1970, o prezenţă a ONU, prin Centrul ONU de Informare şi, ulterior, prin Biroul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

După anul 1990, domeniile în care România a avut contribuţii s-au diversificat: participare la operaţiuni de menţinere a păcii sub egida ONU, valorificarea sprijinului ONU pentru procesul de tranziţie democratică, iniţiative în domeniile drepturilor omului, statului de drept, proceselor democratice, iniţierea de proiecte finanţate din asistenţa oficială pentru dezvoltare, contribuţii de natură conceptuală privind cooperarea dintre ONU şi organizaţiile regionale în domeniul păcii şi securităţii internaţionale.

Participarea României la sistemul ONU a intrat într-o nouă etapă după aderarea la Uniunea Europeană, organizaţia oferind cadrul de promovare a unor poziţii comune în domenii de interes.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

Published

on

© Annalena Baerbock/ Twitter

În cadrul reuniunii de vineri, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite, precum și Înaltul Reprezentant al UE, au condamnat în termenii cei mai fermi războiului Rusiei împotriva Ucrainei și au cerut Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente, informează comunicatul oficial

Întâlnirea s-a axat pe vinovăția Rusiei pentru agravarea crizei alimentare mondiale ca urmare a războiului. Miniștrii de externe ai G7 au precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează insecuritatea alimentară, inclusiv prin blocarea Mării Negre, bombardarea silozurilor de cereale și a porturilor și prin deteriorarea infrastructurii agricole ucrainene.

Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri pentru a permite produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale.

Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile Organizației Națiunilor Unite de a redeschide urgent o rută a Mării Negre pentru cereale și față de Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale pe cale rutieră, feroviară și pe șlepuri către piețele mondiale, la care țările G7 contribuie în mod activ.

Mai mult, miniștrii de externe ai G7 au subliniat din nou sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina, inclusiv asistența militară și de apărare, atât timp cât va fi necesar. Aceștia au promis asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și stabilizare pentru Ucraina, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a țărilor învecinate, în special a Republicii Moldova, care este afectată în mod deosebit de afluxul de refugiați ucraineni.

În plus, aceștia au salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Miniștrii de externe ai G7 au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al pregătirilor pentru summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie, cu accent pe prioritățile liderilor G7 în materie de politică externă și de securitate.

Summitul G7, care va începe mâine în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a arăta sprijinul colectiv pentru Ucraina”, a declarat  un înalt oficial de la Casa Albă.

Continue Reading

NEWS

Primul tur al alegerilor legislative în Franța: Coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron rămâne prima forţă politică din Adunarea Naţională (proiecții)

Published

on

© Emmanuel Macron avec vous/ Facebook

Coaliția președintelui francez, Emmanuel Macron, are un avans strâns în blocului NUPES (Noua Uniune Populară Ecologică și Socială), arată proiecțiile după primul tur al alegerilor legislative ce a avut loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres, și Euronews, Deutsche Welle și The Guardian.

În materie de voturi, coaliția lui Macron, constituită la scurt timp după câștigarea unui nou mandat de președinte, se află umăr la umăr cu alianța stângii, cu proiecții de 25,8% pentru Ensemble și de 25,7% pentru NUPES.

Aceste procente nu sunt convertite în locuri în Adunarea Națională, unde tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate.

Proiecțiile actuale prevăd o majoritate clară pentru Ensemble în repartizarea mandatelor după al doilea tur de scrutin, care va avea loc peste o săptămână.

Potrivit presei franceze, un procent record de 52,8% dintre alegătorii francezi nu s-au prezentat la vot.

Primul tur al alegerilor parlamentare reprezintă un test major pentru Macron, care tocmai se impusese în fața candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen la alegerile prezidențiale din aprilie.

Noul președinte ales speră să păstreze o majoritate pentru a îndeplini agenda de transformare pe care a promis-o în campania electorală, în special pe frontul economic.

În ciuda faptului că deține un avans în sondajele de astăzi, majoritatea parlamentară va fi probabil decisă într-un al doilea tur de scrutin la sfârșitul săptămânii viitoare.

Cum funcționează alegerile legislative?

Din 2002, când francezii au trecut de la un mandat prezidențial de șapte ani la unul de cinci ani, alegerile legislative au loc în săptămânile care urmează alegerilor prezidențiale.

Ca urmare a acestei structuri, acestea au fost umbrite de alegerile prezidențiale.

Alegerile legislative sunt unice în sensul că, deși au loc la nivel național, în cele din urmă, circumscripția electorală de la nivel local este cea care organizează votul.

Candidații nu sunt aleși de pe o listă, ci direct de către circumscripțiile lor, ca în cazul alegerilor din SUA.

Sunt 577 de locuri puse la bătaie, dintre care 11 pentru cetățenii francezi din străinătate. Partidul lui Macron, împreună cu aliații din coaliție, deține în prezent o majoritate absolută de 345 de locuri.

Multe locuri urmează să fie decise în urma unui nou tur de scrutin

În primul tur de scrutin, o circumscripție este câștigată dacă un candidat are majoritatea absolută a voturilor și, în același timp, cel puțin 25% din alegătorii cu drept de vot.

Istoria arată că acest lucru se întâmplă doar în câteva din cele 577 de circumscripții. După primul tur al alegerilor generale din 2017, au fost stabilite doar patru mandate.

În acest an, se așteaptă ca majoritatea competițiilor să fie decise în turul al doilea între cei mai buni doi performeri din fiecare zonă de vot, unde singura cerință este să câștigi mai multe voturi decât adversarul tău.

Macron și aliații săi vor trebui să aștepte până la 19 iunie, când vor avea loc alegeri în turul doi în circumscripțiile care nu au fost încă stabilite.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski evocă Revoluția Garoafelor pentru a cere sprijinul Portugaliei în fața ”invaziei brutale a Rusiei, care a provocat la fel de mult rău ca invazia nazistă”

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a solicitat parlamentarilor portughezi să îi sprijine țara cu armament greu precum ”tancuri Leopard, transportatoare blindate de trupe și rachete anti-navă Harpoon” pentru ”a proteja libertatea și civilizația Europei” de ”invazia brutală a Rusiei, care provocat poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani”.

”Când ne adresăm națiunilor lumii libere pentru ajutor, spunem lucruri simple și clare. Avem nevoie de arme pentru a ne proteja de invazia brutală a Rusiei, care a adus poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani. Tancuri Leopard, transportoare blindate de trupe, rachete anti-navă Harpoon – le aveți și puteți contribui la protejarea libertății și civilizației Europei cu ele. Prin urmare, fac apel la statul dumneavoastră să ne ofere acest ajutor”, a solicitat președintele ucrainean în Parlamentul Portugaliei.

În contextul în care se apropie data de 25 aprilie, moment al debutului schimbării regimului în Portugalia, Volodimir Zelenski a amintit de Revoluția Garoafelor, care a eliberat țara din Peninsula Iberică de dictatură.

”Ucraina a fost și rămâne principalul pilon al proceselor democratice din regiunea noastră. Cele două revoluții din 2004 și 2014, care au pus capăt dictaturii din Ucraina, au apărat, de fapt, democrația nu numai pentru națiunea noastră, ci și pentru toate națiunile din regiunea noastră care doresc să își aleagă liber viitorul, fără nicio constrângere – internă sau externă. Iar poporul dumneavoastră, care va sărbători în curând aniversarea Revoluției Garoafelor, care v-a eliberat de dictatură, înțelege clar sentimentele noastre. Înțelege exact sentimentele tuturor celorlalte națiuni din regiunea noastră care caută libertatea”, a subliniat președintele ucrainean, evocând evenimentul din 1974.

Acesta a atras atenția că Rusia nu se va opri la Ucraina, unde a adus ”moarte și dictatură”, ci se va îndrepta spre ”Moldova, Polonia, Georgia, statele baltice, Kazahstan și în toate celelalte țări pe care le poate atinge”, dacă țara sa cade.

”Rusia poate fi oprită. Crimele în masă, deportările și dictatura pot și oprite”, s-a arătat convins Zelenski.

Pentru a fi posibil acest lucru, liderul de la Kiev consideră că este nevoie de ”o presiune sporită a sancțiunilor împotriva Rusiei pentru că doar acestea pot forța Rusia să caute pacea, privând mașina militară rusă de resurse. Avem nevoie de o poziție de principiu a companiilor europene, astfel încât toate să părăsească piața rusă, deoarece taxele lor, accizele pe care le plătesc la bugetul rusesc susțin acest rău. De ce a început Rusia războiul? Capturarea Ucrainei este primul său pas spre a obține controlul asupra Europei de Est, pentru a distruge democrația în regiunea noastră”, a fost semnalul de alarmă tras de președintele ucrainean, evocând astfel o dublă abordare pentru a pune capăt ororilor provocate de Moscova în Ucraina, pe de o parte, măsuri punitive împotriva acesteia, pe de altă parte sprijinirea Kievului în fața invadatorului.

Într-o recentă discuție, liderii Statelor Unite, G7, NATO, României și Poloniei au ajuns la un consens cu privire la nevoie de a crește presiunea asupra Moscovei, cu precădere prin adoptarea de sancțiuni.

Anterior acestui moment, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a dat asigurări că următoarele sancțiuni ale Uniunii Europene care vor fi impuse Rusiei vor viza băncile, cu precădere Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus, dar și petrolul.

Într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag, citat de Reuters, aceasta a subliniat că ”ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”.

Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că UE lucrează la ”mecanisme inteligente”, astfel încât şi petrolul să poată fi inclus în următoarele sancţiuni.

”Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Putin să obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care altfel ar merge către UE. Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin”, a precizat aceasta. 

Statele membre UE au dat undă verde celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care include, printre altele, o interdicție asupra cărbunelui rusesc, dar nu și asupra petrolului sau gazului din Rusia, tocmai pentru că nu există încă un acord între țările membre UE. 

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G74 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA21 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO22 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending