Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Klaus Iohannis, mesaj către liderii lumii de la tribuna ONU în susținerea candidaturii la Consiliul de Securitate: ”România va fi un partener responsabil în promovarea agendei comune a ONU”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat speranţa, miercuri, în cadrul discursului susținut în plenul Adunării Generale a ONU că evoluţia României în cadrul Organizației Națiunilor Unite îi va convinge pe liderii mondiali să sprijine candidatura ţării noastre pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021.

România candidează pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021. Prin această candidatură, ne asumăm partea noastră de responsabilitate în efortul de a spori eficacitatea Consiliului. Sperăm că întreaga noastră evoluţie de până acum în cadrul ONU vă va convinge încă o dată că România este determinată să sprijine ONU în activităţile sale de promovare a păcii şi dezvoltării pentru toţi membrii săi. Pacea, dezvoltarea şi justiţia sunt piloni fundamentali ai strategiei noastre multilaterale. Ne respectăm partenerii şi ne bazăm pe dialog. Contăm pe sprijinul dumneavoastră extrem de valoros pentru candidatura noastră. România va fi un partener responsabil în promovarea agendei comune a ONU“, a declarat președintele, aflat a treia oară la tribuna ONU pentru a se adresa Adunării Generale și liderilor lumii.

În context, președintele a ținut să precizeze că, în condițiile în care arena globală este supusă unor crize multidimensionale, „Consiliul de Securitate ar putea juca un rol mai proeminent în abordarea mai multor aspecte care vizează pacea și securitatea”.

În debutul discursului său, Klaus Iohannis a subliniat că anul 2018 este un an simbolic pentru România.

Acum o sută de ani, românii şi-au îndeplinit marele vis, acela de a trăi împreună într-o singură ţară unită. Centenarul României Moderne Unite nu se referă doar la trecutul ţării mele, cât mai ales la viitorul ei. Este convingerea mea fermă că un viitor mai sigur şi mai prosper pentru poporul român nu poate exista decât alături de societăţi paşnice şi durabile din întreaga lume“, a spus acesta.

Şeful statului a afirmat că şi ONU are motive să sărbătorească în contextul în care Declaraţia Universală a Drepturilor Omului împlineşte 70 de ani, la fel şi Comisia de Drept Internaţional, principalul organism al Naţiunilor Unite, al cărui rol este să contureze dreptul internaţional.

Iohannis a folosit prilejul intervenției naționale pentru a face un apel către liderii lumii în favoarea multilateralismului global în raport cu provocări precum schimbările climatice, dar și alte dosare internaționale importante.

Atunci când vorbesc despre angajament nu mă refer doar la politicieni şi diplomaţi. Trebuie să implicam şi tinerele generaţii, reprezentanţii societăţii civile, jurnaliştii, oamenii de afaceri. Avem nevoie de toţi aceştia pentru a promova cauza multilateralismului şi a leadershipului global“, a afirmat președintele, în condițiile în care apeluri similare în favoarea multilateralismului au fost făcute de mai mulți lideri europeni, între care președintele francez Emmanuel Macron, poziții contrastante cu președintele SUA, Donald Trump, care a respins ”ideologia multilateralismului”.

Citiți și despre participarea președintelui Klaus Iohannis la lucrările celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU

Șeful statului a făcut referiri și la faptul că România este determinată să consolideze parteneriatul UE-ONU în perioada exercitării Preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor.

“Ca stat deţinător a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019, România este determinată să consolideze parteneriatul UE-ONU”, a punctat Iohannis.

În context, președintele a anunțat că România va găzdui în luna aprilie a anului viitor două conferințe internaționale: una dedicată Agendei 2030 a ONU și obiectivelor pentru dezvoltare durabilă, și o doua vizând pregătirea Summitului pe problema schimbărilor climatice a Secretarului General de anul viitor,

”Avem multe de împărtășit din propria noastră experiență. Prin urmare, România va găzdui în aprilie 2019, în parteneriat cu Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, o conferință regională privind Agenda 2030: Parteneriate pentru Dezvoltare Durabilă. (…) În pregătirea Summitului pe problema schimbărilor climatice a Secretarului General de anul viitor, în timpul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, România va găzdui, în aprilie 2019, o conferință internațională cu tema «Creșterea rezilienței la dezastre naturale» (Building resilience to natural disasters) – o platformă care să faciliteze schimbul de opinii privind evaluarea și abordarea riscurilor de securitate cauzate de schimbările climatice într-un mod mai eficient și întărirea fundamentelor care să asigure un viitor durabil”, a anunțat Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri al treilea său discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU după intervențiile avute în plenul instituției onusiene în 2015 și 2017, promovând în principal candidatura României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020 – 2021.

Candidatura României vizează obținerea locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) alocat Grupului Est-European, pentru perioada 2020-2021. Alegerile se vor desfăşura în cadrul celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale, în iunie 2019. Pentru mandatul 2020-2021 atribuit zonei Europei de Est, România concurează cu Estonia. Actualmente, locul Europei de Est în Consiliul de Securitate al ONU este deținut de Polonia, până la finele anului 2019.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

SUA

Secretarul de stat american Mike Pompeo anunță că SUA și UE au făcut ”progrese reale” privind reluarea călătoriilor: Cele două părţi înţeleg că economiile noastre depind de aceasta

Published

on

Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat că s-au înregistrat progrese în discuțiile cu Uniunea Europeană referitoare la redeschiderea frontierelor pentru călători provenind din SUA, unde epidemia de coronavirus se manifestă virulent, anunță DPA și AFP, citate de Agerpres.

”În ceea ce priveşte convorbirile cu UE, noi am făcut de fapt progrese”, a declarat secretarul de stat american, întrebat în cursul unei conferinţe de presă despre decizia UE de a exclude SUA de pe lista ţărilor pentru care şi-a redeschis frontierele.

”Am înregistrat progrese reale, progrese tehnice”, le-a transmis Pompeo jurnaliştilor miercuri la Washington despre discuţiile sale cu europenii.

”Vrem să ne asigurăm că cetăţenii europeni nu vor fi afectaţi de călătoriile provenind din Vest”, a adăugat Pompeo, subliniind că numeroşi călători tranzitează SUA pentru a se duce în Europa.

Acesta a punctat că aceasta este o problemă ”complexă”, dar ”noi am făcut progrese reale și trebuie acum să ajungem la concluzie. Cele două părți înțeleg că economiile noastre depind de aceasta”, a mai spus secretarul de stat american.

Statele membre UE au decis să ridice treptat, de la 1 iulie, restricțiile temporare aplicate pentru cetățenii din 15 țări aflate pe o listă care cuprinde China, dar cu condiții, dar exclude Statele Unite, Brazilia și Rusia.

Lista este revizuită și actualizată, când este cazul, o dată la două săptămâni.

SUA au trecut miercuri de pragul a 3 milioane de cazuri de contaminare cu noul coronavirus.

Prima putere economică mondială este de departe ţara cea mai afectată în lume de pandemie cu peste 130.000 de morţi şi cu o explozie a numărului de infecţii în sudul şi vestul ţării.

Continue Reading

SUA

COVID-19: Germania critică decizia SUA de a se retrage din OMS într-un moment în care cooperarea internațională este „mai necesară ca oricând”

Published

on

© Jens Spahn/Twitter

Germania a criticat decizia Statelor Unite de a se retrage din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) într-un moment în care cooperarea internațională pentru combaterea pandemiei de COVID-19 este „acum mai necesară ca oricând”, informează dpa, preluat de Agerpres

Ministrul german al Sănătății, Jens Spahn, și-a exprimat dezamăgirea legată de această decizie, într-un mesaj pe Twitter:

„Retragerea SUA din OMS este un regres pentru cooperarea internațională. Dinamica infecțiilor globale arată că este necesară o acțiune coordonată. Avem nevoie de mai multă cooperare internațională pentru combaterea pandemiei, nu de mai puțină”, a punctat oficialul german, a cărui țară se află, de la 1 iulie, la președinția Consiliului Uniunii Europene.

 

De asemenea, Spahn a menționat că statele europene vor fi cele care vor iniția reformele privind OMS, aspru criticată de SUA pentru modul în care ar fi gestionat criza pandemică.

La rândul său, China a vorbit ulterior despre această problemă, îndemnând comunitatea internațională să-și intensifice sprijinul pentru OMS.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a declarat miercuri că decizia „subminează eforturile internaționale anti-epidemice și, în special, are un impact negativ grav asupra țărilor în curs de dezvoltare care au nevoie urgentă de sprijin internațional”. El a adăugat că OMS „este cea mai autoritară și mai profesionistă instituție internațională în domeniul securității sănătății publice la nivel global”, citează Deutsche Welle.

SUA, cel mai mare contribuabil al organizației, au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea din OMS. Ulterior, organizația cu sediul la New York a confirmat că decizia va intra în vigoare la 6 iulie 2021. 

Președintele Donald Trump a subliniat în dese rânduri că OMS a promovat „dezinformarea” din partea Chinei în legătură cu virusul SARS-CoV-2 care probabil a determinat o răspândire mai largă a acestuia decât ar fi fost cazul dacă organizaţia cu sediul la Geneva ar fi gestionat corect criza. Ca urmare, în aprilie, șeful de la Casa Albă a decis suspendarea contribuției financiare a SUA la OMS, iar în mai a amenințat cu o încetare definitivă a acesteia dacă organizația nu „se angajează să procedeze la îmbunătățiri substanțiale” în termen de 30 de zile, care să-i dovedească, totodată „independența față de China”. 

În acest context, Europa, principalul aliat al Statelor Unite pe plan global, a făcut apel la administrația Trump să nu dispună încetarea relației cu OMS într-un moment în care lumea are nevoie de multilateralism și nu de acțiuni unilaterale. Cu toate acestea, Donald Trump a anunțat la 29 mai încetarea relaţiei dintre ţara sa şi OMS.

SUA sunt cea mai afectată țară din lume de pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în China. Din cele aproape 12 milioane de cazuri de infectare la nivel mondial, peste 3 milioane sunt înregistrate în Statele Unite. Peste 133.000 de decese din cele 543.000 la nivel mondial sunt înregistrate în SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending