În timp ce Uniunea Europeană se pregătește să reintroducă tarifele vamale pentru produsele agricole ucrainene de la 5 iunie, un oficial de rang înalt de la Kiev trage un semnal de alarmă, arătând că această decizie ar putea avea consecințe nu doar economice, ci și politice, subminând încrederea populației în angajamentele europene față de Ucraina, relatează Politico. 

„Dacă nu există o soluție de tranziție sau o alternativă reală, nu este doar o promisiune încălcată”, a declarat Dmytro Natalukha, președintele Comisiei pentru afaceri economice din Rada Supremă a Ucrainei. „Este un semnal că, atunci când lucrurile devin dificile, UE se concentrează pe problemele ei interne, nu pe sprijinul acordat în exterior. Iar acest lucru va fi folosit de propaganda rusă și va lovi în moralul Ucrainei.”

Natalukha a venit la Bruxelles împreună cu 11 parlamentari ucraineni pentru a pleda în favoarea unui acord comercial pe termen lung, într-un context în care măsurile de liberalizare comercială adoptate de UE în timpul războiului – așa-numitele „măsuri comerciale autonome” – urmează să expire pe 5 iunie.

„Este pentru prima dată în istoria noastră când o comisie parlamentară își desfășoară lucrările în afara țării. Simbolismul contează. Suntem aici pentru că schimburile comerciale cu UE sunt esențiale pentru Ucraina”, a spus oficialul.

Natalukha a subliniat că revenirea la regimul comercial dinainte de război ar reduce cu până la 3,5 miliarde de euro anual veniturile din exporturi ale Ucrainei și ar frâna creșterea economică preconizată pentru 2025 de la 2,7% la 0,9%, potrivit estimărilor de la Kiev. Deși Comisia Europeană a propus un regim tranzitoriu care reintroduce cote doar pentru anumite produse sensibile – cum ar fi porumbul, carnea de pasăre și zahărul – impactul economic ar fi atenuat doar parțial.

„Dacă pierdem Pokrovsk, metalurgia dispare, iar agricultura e singurul pilon pe care ne mai sprijinim. Să subminezi asta ar fi catastrofal”, a avertizat Natalukha, referindu-se la bazinul minier din Donbas, afectat de lupte intense.

Parlamentarul ucrainean a criticat și lentoarea Comisiei pentru a găsi o rezolvare: „Echipa care se ocupă de comerț nu a răspuns solicitării noastre pentru o întâlnire. Nu că nu vedem că nu se discută nicio alternativă; nici vedem nici măcar o încercare.”

Într-un răspuns pentru Politico, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că „măsurile tranzitorii sunt menite să evite o situație agravantă odată cu expirarea derogărilor de război”. Acesta a adăugat că Bruxelles-ul „lucrează la revizuirea Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), cu obiectivul de a oferi predictibilitate și stabilitate pe termen lung operatorilor economici din UE și Ucraina, inclusiv în perspectiva aderării Ucrainei la UE.”

Natalukha a fost tranșant și cu privire la motivele politice ale acestei schimbări de poziție, acuzând că „Ucraina a fost folosită ca un instrument convenabil în dezbaterile interne din UE, la fel ca migrația sau drepturile LGBT. Se aruncă subiectul într-o campanie electorală ca să divizezi alegătorii.”

El a respins acuzațiile că Ucraina ar inunda UE cu produse ieftine și de calitate scăzută: „Producătorii noștri de brânzeturi și lactate se confruntă cu importurile din Polonia. Dar noi nu blocăm nimic. Respectăm regulile.”

În ceea ce privește acuzațiile privind controlul oligarhic asupra agriculturii, Natalukha a fost clar: „Uitați-vă la cifre. Agricultura aduce bani reali la buget. Nu e vorba de câțiva oameni care profită – vorbim despre supraviețuirea țării.”

Întrebat dacă aceste tensiuni comerciale subminează încrederea ucrainenilor în UE, răspunsul său a fost direct: „Da, doare. Ucrainenii sunt epuizați emoțional. Și când văd un astfel de tratament, alimentează narațiunea că Europa nu îi va accepta niciodată cu adevărat.”

El a avertizat că o criză prelungită ar putea duce la ascensiunea partidelor eurosceptice în Ucraina, înainte ca țara să devină membră a UE.

Totuși, Natalukha a subliniat că Kievul nu cere tratament special: „Nu cerem nimic excepțional. Vrem doar un comerț corect, previzibil – și ca promisiunile făcute să fie respectate.”

Comisia a confirmat pentru Politico că menține un dialog strâns cu Ucraina privind revizuirea acordului comercial bilateral, dar nu a oferit detalii suplimentare. „Ne dorim ca tranziția să fie cât mai scurtă posibil. Vom lucra rapid și constructiv pentru un rezultat echilibrat și fezabil”, a declarat Executivul european.

O delegație a Parlamentului European, din care fac parte și doi eurodeputați români (Siegfried Mureșan și Eugen Tomac) va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova, în perioada 26-28 mai, pentru a analiza capacitățile autorităților de la Chișinău de a contracara manipularea informațiilor străine, amenințările hibride și atacurile cibernetice, consolidând în același timp reziliența democratică și securizând infrastructura critică.

Delegația va evalua, de asemenea, sprijinul UE pentru Moldova în aceste domenii critice, informează un comunicat oficial al Legislativului European.

Deputații europeni se vor întâlni cu președintele Parlamentului Republicii Moldova și cu președinții comisiilor parlamentare relevante, precum și cu miniștrii cu portofolii legate de activitatea Comisiei pentru Scutul Democrației a Parlamentului European.

Aceștia vor vizita, de asemenea, Cybercor – Institutul Național pentru Inovații în Securitate Cibernetică, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (CSCCD), Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova și Delegația UE în Moldova, printre altele.

Președintele Comisiei EUDS, Nathalie Loiseau (Renew, FR), va conduce delegația, alături de Mika Aaltola (PPE, FI) și Eugen Tomac (Renew, RO), iar Siegfried Mureșan (PPE, RO) va fi președintele delegației PAC UE-Moldova.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut vineri, 23 mai 2025, consultări cu viceprim-ministrul, ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, cu ocazia prezenței acestuia la București pentru a participa la o serie de conferințe internaționale pe teme regionale  de actualitate.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei doi oficiali au reconfirmat relația specială, deosebit de strânsă, care există între România și Republica Moldova și au abordat aspecte curente ale relațiilor bilaterale, cu accent pe acțiunile comune în curs și pe sprijinul României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Ministrul Emil Hurezeanu a reamintit interesul președintelui ales al României, domnul Nicușor Dan, ca una din primele sale vizite externe să fie la Chișinău.

A asigurat, de asemenea, cu privire la continuitatea și soliditatea sprijinului pe care Guvernul României îl acordă aprofundării dialogului politic și proiectelor de colaborare concretă cu Republica Moldova.

Cei doi demnitari au trecut în revistă și principalele repere actuale ale contextului regional, dominat de amenințări de securitate și de acțiuni ostile de natură hibridă.

În acest context, ministrul Emil Hurezeanu a asigurat că România va continua să fie alături de Republica Moldova în procesul de reformă și de consolidare a rezilienței sale, precum și de pregătire a accederii la Uniunea Europeană, o iterație a mesajului transmis de Ilie Bolojan alături de reprezentanții Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Regatului Unit și de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, cu ocazia summmitului Comunității Politice Europene, găzduit de capitala albaneză Tirana.

Totodată, au mai fost abordate elemente legate de evoluțiile politice interne din Republica Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie 2025, precum și de procesul reglementării problemei transnistrene.

Ministrul român al afacerilor externe a mulțumit pentru sprijinul acordat de autoritățile de la Chișinău pentru buna derulare a alegerilor prezidențiale în cele 64 de secții de votare organizate de misiunile diplomatice ale României pe teritoriul Republicii Moldova.

Întâlnirea dintre cei doi oficiali vine după ce Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească mandatul Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM Moldova) cu încă doi ani, până la 31 mai 2027, alocând un buget de peste 19,8 milioane de euro pentru această perioadă.

EUPM Moldova a fost înființată în aprilie 2023 pentru o perioadă inițială de doi ani, având ca obiectiv consolidarea rezilienței sectorului de securitate al țării în domenii precum gestionarea crizelor și amenințările hibride, inclusiv securitatea cibernetică și combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI).