Connect with us

U.E.

VIDEO Matteo Renzi își asumă eșecul politic al referendumului privind modificarea Constituției: ”Am vrut să tai scaune, dar nu am reușit. Scaunul care cade este cel al meu”

Published

on

MatteoRenziCetățenii italieni au respins masiv reforma constituțională propusă de premierul Matteo Renzi, în urma unui referendum desfășurat duminică și în care 59.95% au votat împotrivă, relatează agențiile de presă internaționale. Ca urmare a acestui eșec, șeful executivului de la Roma și-a anunțat demisia.

Proiectul de reformă a Constituției propus de șeful executivului italian a fost sprijinit de 40,05% din votanți au sprijinit reforma solicitată de șeful Executivului de la Roma.

În total, 19.019.197 alegători au votat împotrivă, iar 12.706.340 în favoarea acesteia reformei, informează Agerpres.

Matteo Renzi demisionează

Premierul guvernului italian a anunțat duminică noaptea, imediat după aflarea primelor rezultate, că va demisiona din funcție, asumându-și, astfel, eșecul politic al reformei constituționale.

“Experiența mea de șef al guvernului se oprește aici. Am vrut să tai scaune, dar nu am reușit. Scaunul care cade este cel al meu”, a arătat premierul italian, cel care și-a legat viitorul politic de rezultatul acestei reforme.

Reforma constituțională propunea reducerea drastică a rolului camerei superioare a parlamentului, o măsură prin intermediul căreia ar simplifica procesul decizional și ar duce la stabilizarea guvernării. Oponenții săi politici argumentează că, din contră, ar duce la o complicare a procesului legislativ și ar elimina orice formă de control asupra guvernului. Această modificare a actului fundamental al țării ar reprezenta cea mai puternică reformă constituțională din Italia de la încheierea regimului monarhic, însă partidele de opoziție critică acest proiect, motivând că este prost formulat și că va face guvernul prea puternic în domenii precum mediul, transportul şi energia.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat marți că va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state membre, printre care și România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina, informează comunicatul oficial

Statele membre care au depus o cerere de sprijin vor primi experitiza în lunile următoare. Este vorba despre Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

„Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Este de datoria noastră să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Acest lucru înseamnă să le oferim acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică, Comisia Europeană sprijină statele membre pentru ca acest lucru să se întâmple fără probleme și rapid”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Expertiza tehnică este furnizată în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisia Europeană.

Acesta va ajuta statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în scopul primirii și integrării, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară; facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a facilita intrarea acestora pe piața muncii din UE; adaptarea programelor școlare la nevoile elevilor ucraineni; și îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia a lansat un apel special pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și pentru a renunța treptat la dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile depuse de statele membre au fost evaluate și aprobate în prezent de Comisie.

În cadrul IST 2022, Comisia Europeană ajută deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda și Portugalia în cadrul unor proiecte emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii, precum și de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața muncii.

Sprijinul acordat de IST completează activitatea agențiilor UE și, în special, a Agenției Europene pentru Azil, care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania și, în curând, în Cehia și Olanda.

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 924.869 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru state membre selectate în cadrul proiectului-pilot pentru Parteneriate pentru inovare regională, inițiativă dezvoltată alături de Comitetul European al Regiunilor (CoR).

Potrivit unui comunicat al instituției, participanții la acțiunea-pilot sunt pregătiți să facă schimb de bune practici și să co-dezvolte și să testeze instrumente pentru a mobiliza mai multe surse de finanțare și politici și pentru a conecta programele regionale și naționale la inițiativele UE pentru transformările ecologice și digitale. Aceste parteneriate vor contribui la noua agendă de inovare pentru Europa, în care inovarea este motorul transformării durabile, conectând strategiile locale cu inițiativele de la nivelul UE.

Apelul a atras o largă reprezentare a ecosistemului de inovare al UE, de la state membre precum Slovacia, care participă la nivel național, la o mare varietate de regiuni ale UE, cum ar fi Andaluzia, Azore, Hauts-de-France, Ostrobothnia, Podkarpackie, Egeea de Nord, Emilia Romagna, dar și Județul Timiș. 

Apelul a declanșat, de asemenea, un proces de colaborare ascendentă și de creare de rețele, reunind deja mulți participanți în cadrul unor rețele multiregionale. Printre acestea se numără, de exemplu, regiunea Mării Baltice, facilitatea Bioregiuni și un consorțiu extins al Orașelor 4.0 (Leuven, Bologna Turku), care implică, de asemenea, Eindhoven (NL), Espoo (FI) și Cluj-Napoca (RO).

”Economii mai puternice, mai puțin poluante și societăți mai echitabile pot fi construite numai dacă inovarea se află în centrul agendei politice a UE. Avem nevoie de inovare în fiecare regiune și în fiecare țară, conectate între ele, dacă vrem să reușim tranziția ecologică și digitală. Aceste parteneriate ne permit să construim punți pentru a facilita sinergiile de investiții și soluțiile inovatoare. Aștept cu nerăbdare să văd ideile și abordările inovatoare pe care le vor contura împreună”, a transmis comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

”Cooperarea și inovarea sunt ingrediente esențiale pentru dezvoltarea durabilă și rezilientă a regiunilor UE. Toate teritoriile au un potențial de inovare care trebuie exploatat, așa că m-am bucurat să văd un interes atât de mare pentru acest apel. Aștept cu nerăbdare rezultatele pilotului, în speranța că acesta va contribui la reducerea decalajului persistent în materie de inovare între regiuni, care limitează performanța UE în ansamblu”, a subliniat, la rândul său, comisarul european coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Prin încurajarea inovării, consolidăm reziliența locală și îmbunătățim capacitatea comunităților noastre locale de a face față situațiilor de urgență, de a proteja cetățenii și de a sprijini economiile locale. În acest context, ne bazăm pe comisarii Ferreira și Gabriel să colaboreze în cadrul parteneriatelor pentru inovare regională, ca instrument esențial pentru a coordona toate fondurile disponibile pentru a răspândi inovarea pe teren, concentrându-ne pe eficientizarea energetică și sustenabilitatea regiunilor, orașelor și satelor noastre”, a spus președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas.

Participanții la proiectul-pilot vor explora noile parteneriate pentru inovare regională pe baza ”Manualului pentru parteneriate pentru inovare regională”, un prim document de orientare publicat astăzi de Centrul Comun de Cercetare. Acesta propune o gamă largă de instrumente și mecanisme de guvernanță pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor de inovare regionale, naționale și ale UE în vederea implementării tranziției ecologice și digitale a Europei și pentru a aborda problema decalajului în materie de inovare în UE.  Un element central al abordării propuse este introducerea unor misiuni locale pentru a coordona acțiunile în cadrul unei logici direcționale coerente, permițând explorarea unor seturi de politici de mare anvergură pentru inovare la nivel de sistem.

În timpul acțiunii-pilot, participanții vor testa aceste instrumente de politică, creând în același timp orientări operaționale.

Manualul și acțiunea-pilot vor promova, de asemenea, bunele practici, vor facilita învățarea prin experimentare și vor sprijini administrațiile publice și ecosistemul mai larg. Acțiunea-pilot nu va avea niciun impact asupra procesului actual de programare a fondurilor 2021-2027.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În primul trimestru din 2022, Produsul Intern Brut al UE a înregistrat o creșrere de 0,4%, comparativ cu trimestrul precedent, însă România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, înregistând un avans de 5,2%, arată o estimare preliminară publicată marți de Eurostat.

În zona euro, PIB-ul a crescut cu 0,3% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent. 

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 5,1% în zona euro şi cu 5,2% în Uniunea Europeană. Şi în acest caz Românian se numără printre statele cu cea mai puternică creştere economică, alături de Portugalia (11,9%), Polonia (9,1%), Austria (8,7%), Ungaria (8%) şi Danemarca (6,8%), scrie Agerpres

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, PIB-ul României a înregistrat o creștere cu 6,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră, informează Institutul Național de Statistică. 

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021. Astfel :

  •  rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la
    101,1% ;
  • rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la
    103,3% ;
  • rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la
    97,1%;
  • rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la
    101,0%.

Comisia Europeană și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Potrivit previziunilor economice de primăvară ale anului 2022, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană anticipează că economia țării noastre își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Continue Reading

Facebook

NATO26 mins ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA34 mins ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA42 mins ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele ADR: Cloudul guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Canada face apel la Occident să ”elibereze grâul ucrainean” blocat de invazia rusă: Suntem pregătiți să trimitem nave în România pentru a-l exporta

ROMÂNIA3 hours ago

Asociația H.appyCities lansează DES Hub, o platformă colaborativă de urmărire a digitalizării României

U.E.5 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending