Connect with us

NATO

VIDEO Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: România are argumente geografice și strategice pentru a solicita o creștere a prezenței militare americane pe teritoriul său

Published

on

© NATO

NATO pune bazele unui pachet de măsuri politice și militare pentru a răspunde la întărirea substanțială a capacităților militare ale Rusiei, care folosește peninsula Crimeea ca “punte de proiecție”, a declarat luni secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, acesta subliniind că Alianța Nord-Atlantică nu intenționează să răspundă simetric cu ceea ce face Federația Rusă în vecinătatea spațiului de securitate euro-atlantic.

Vorbind de la Bruxelles în cadrul unei videoconferințe cu jurnaliștii români, Geoană a ținut să sublinieze că din această perspectivă  “nu există riscuri iminente la adresa securităţii naţionale a României”. Secretarul general adjunct al NATO a abordat și chestiunea reducerii prezenței militare americane în Germania, un subiect care a produs ecouri în cadrul NATO, context în care a spus că România ar putea creşte prezenţa militară americană pe teritoriul ţării noastre, mai ales în contextul în care România și-a asumat prin intermediul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării că urmărește creșterea prezenței militare a SUA, iar Bucureștiul a lansat un amplu program de modernizare a Bazei Aeriene de la Mihail Kogălniceanu.

“Din punct de vedere al modului în care Federația Rusă își întărește în mod substanțial capacitățile militare, în special prin prisma rachetelor de tip SSC-8 dar și a altor tipuri de armamente pe hyper-glide și pe hyper-sonic, folosirea Crimeei ca punte de proiecție de putere către Orientul Mijlociu și către Mediterană, aceste lucruri sunt de interes imediat pentru noi și pentru planificatorii noștri militari. NATO nu intenționează să răspundă identic, simetric cu ceea ce face Federația Rusă, dar în același timp gândim un pachet de măsuri politice, de măsuri economice, de măsuri militare, inclusiv o arhitectură de apărare actualizată care să ne permită să facem față provocărilor. Lucrurile sunt în derulare, planificatorii noștri militari lucrează în continuare. Vreau să vă spun pentru a asigura extrem de neechivoc opinia publică din România că riscuri la adresa securității naționale a României din punct de vedere al unor riscuri iminente nu există. Articolul 5 e sacrosanct și activ și cred că și pledoaria pe care România o face în mod credibil la nivelul Alianței și a statelor aliate pentru a avea o prezența mai robustă și o arhitectură cât mai coerentă de apărare și descurajare își produce roadele”, a declarat Mircea Geoană, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Geoană s-a referit astfel de “pachetul echilibrat de măsuri politice și militare” adoptat săptămâna trecută de miniștri apărării aliați ca răspuns la arsenalul nuclear pe care Rusia și-l consolidează. El a amintit astfel că “noua abordare de apărare şi descurajare în spaţiul euroatlantic este aprobată la nivel de principiu”, dar că “implementarea sa va dura ani de zile”.

În cadrul declarațiilor sale introductive, oficialul aliat a precizat că pandemia cu noul coronavirus “nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente”, iar ideea de “a lăsa garda jos într-un astfel de moment, în care elemente de natură diferită se suprapun temporal, economic și geopolitic ar fi o gravă eroare”. De altfel, Mircea Geoană a vorbit despre provocările pe care le reprezintă Rusia şi China pentru Alianţa Nord-Atlantică, arătând că NATO acționează defensiv și preventiv în raport cu provocările globale.

În schimb, Geoană a precizat că nu există semnale din partea vreunui stat membru al NATO cu privire la o potenţială nerespectare a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare şi şi-a exprimat speranţa că “în toamnă, când se fac bugetele pe anul următor, lucrurile vor rămâne în parametrii mari existenţi”.

Secretarul general adjunct al NATO a abordat și chestiunea reducerii prezenței militare americane în Germania, un subiect care a produs ecouri în cadrul NATO, context în care a spus că România ar putea creşte prezenţa militară americană pe teritoriul ţării noastre, însă a arătat că vom asista și la redislocare a forțelor americane și spre Asia.

“Un lucru este foarte clar. Efortul de raționalizare și de alocare în funcție de priorități a prezenței militare americane la nivel global este un lucru obiectiv. La fel de obiectiv este și realitatea din zona Mării Negre, unde militarizarea Crimeei și distribuția de noi echipamente militare din partea Federației Ruse creează probleme pentru tot ce înseamnă nu doar România, ci și flancul Sudic al Alianței. Nu este o chestiune care vine doar dinspre Est, ci afectează și Sudul Alianței. Fiecare stat este liber să discute de o manieră bilaterală cu Washingtonul. România are un parteneriat strategic extrem de robust și de vital cu Statele Unite și sunt convins că există discuții cu privire la întărirea acestui parteneriat. 

Cred că este nevoie de a veni cu un set de argumente, care sunt foarte evidente. Pe de o parte, este legată de prezenţa agresivă şi prezenţa unei consolidări militare ofensive, pe care Federaţia Rusă o are în Marea Neagră şi dinspre Marea Neagră şi doi, aici, baza de la Kogălniceanu, este ideal plasată geografic şi strategic pentru aceste elemente expediţionale, că sunt convins că liderii noştri, militarii noştri, diplomaţii noştri ştiu foarte bine aceste argumente şi sunt convins că acum sau în perioadă următoare îşi vor folosi influenţa şi sofisticarea, pentru a putea să ne avansăm interesele ca ţară”, a spus Geoană, referitor la reducerea prezenței militare americane în Germania și dislocarea sa în alte zone din Europa.

“Președintele Poloniei va vizita Casa Albă în zilele următoare. Există intenția anunțată sau mai puțin anunțată pentru o redistribuire a prezenței militare americane în alte zone ale Europei. Deciziile acestea curg cu o anumită logică și cu un anumit calendar temporal. Nu e o decizie care să se ia într-o singură secundă. Este vorba de o analiză puțin mai mare. Evident, și elementele de natură electorală contează foarte mult, pentru că suntem țări democratice, iar acest lucru contează foarte mult. Ceea ce este foarte important este că angajamentul american față de securitatea Europei rămâne neștirbit. (…) O parte din aceste resurse umane vor fi redistribuite în Europa în alte zone și cred că este o decizie care va dura. Este parte dintr-un proces mai elaborat de luare a deciziei, inclusiv cu Congresul american, care are un cuvânt de spus cu privire la bugetarea în aceste chestiuni. În al doilea rând, este vorba de postura globală americană și modul în care redistribuirea acestor forțe se va face către alte teatre de operațiuni, în Asia probabil, sau, cum spun americanii, în zona Indo-Pacifică pentru că există o zonă între Oceanul Indian și Oceanul Pacific de mare interes pentru Statele Unite”, a completat acesta, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

Published

on

© Marko Mihkelson/ Facebook

Corespondență din Varșovia

Eventuala utilizare a armelor nucleare tactice de către Rusia în Ucraina va semnifica “sfârșitul jocului pentru Federația Rusă”, care prin războiul său deja a zguduit întreaga arhitectură de securitate europeană, a declarat Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la Varșovia. El a amintit că ultimatumurile date de Rusia înainte de invazia militară în Ucraina au arătat că Moscova își dorește “să destrame NATO” și a pledat pentru ca întărirea flancului estic al Alianței să fie realizată “fără întârziere”.

“Suntem cu toții în război astăzi, război care a fost lansat de Rusia, nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva stabilității și libertății pe continentul nostru”, a declarat el, în contextul participării la o conferință consacrată Inițiativei celor Trei Mări și organizată de Ministerul de Externe polonez și State of Poland Foundation.

Mihkelson, care face parte din partidul de guvernământ condus de premierul Kaja Kallas, a subliniat că sprijinul acordat de țara sa și de alte state aliate Ucrainei în lupta acestei țări pentru independență li pentru libertate este un sprijin pentru “propria noastră independență”.

Întrebat despre modul cum anexările a încă patru regiuni ucrainene la Rusia va afecta evoluția războiului, deputatul estonian a spus că direcția rămâne aceeași, de a ajuta Ucraina să câștige războiul și de a aduce Federația Rusă la starea “înfrângerii sale strategice”.

“Este încă posibil (n.r. – ca Ucraina) să câștige războiul” a subliniat șeful Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Tallinn, după ce Putin a anexat patru teritorii ucrainene, care sunt care sunt echivalentul teritoriului Austriei sau al Ungariei.

Chiar dacă această anexare este cea mai mare de la Germania nazistă încoace, Marko Mihkelson a atenționat că “nu trebuie să uităm de anexarea Crimeei, desigur, care a declanșat războiul început de fapt în februarie 2014”.

“Acesta nu este sfârșitul jocului. Acesta este doar un capitol din acest eveniment tragic, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus el, subliniind că sprijinul militar din partea țărilor occidentale va continua până când Ucraina își eliberează întregul teritoriu.

Pe de altă parte, Mihkelson a avertizat că dacă Federația Rusă va face uz de arme nucleare tactice în Ucraina, atunci acel moment trebuie să semnifice “sfârșitul jocului” pentru Moscova.

Întrebat despre cum ar trebui să reacționeze NATO și SUA dacă Rusia recurge la un astfel de gest, deputatul estonian a subliniat că “rușii trebuie să să știe că nu ne pot teroriza” și că “trebuie să păstrăm toate opțiunile pe masă”.

“Dacă (rușii) o iau razna și folosesc arme nucleare tactice undeva, atunci ar trebui să existe un răspuns. Așa cum am spus, toate opțiunile trebuie păstrate pe masă. (…) Trebuie să fim pregătiți dacă Putin o ia razna. Și folosește arme nucleare tactice nucleare, dar asta nu ar trebui să fie sfârșitul jocului. Acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Federația Rusă“, a conchis el, nu înainte de a aminti că ultimatumurile date de Rusia înainte de invazia militară în Ucraina au arătat că Moscova își dorește “să destrame NATO” și de a pleda pentru ca aliații mai mari, SUA și Marea Britanie, să fie mai prezenți pe flancul estic.

“Să ne asigurăm că deciziile luate la Summitul NATO de la Madrid de a consolida flancul estic, de la țările baltice până la unele zone de asigurare, cum ar fi Marea Neagră, cum ar fi România, Bulgaria. Acesta este obiectivul final și ar trebui să facem acest lucru fără întârziere”, a arătat Marko Mihkelson.

Continue Reading

NATO

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

Published

on

© Lithuanian MOD/ Twitter

Cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – au declarat că sunt în favoarea deschiderii unei căi de aderare rapidă a Ucrainei la NATO, în timp ce Alianța Nord-Atlantică și Statele Unite au adoptat un ton ceva mai rezervat.

Prietenii baltici ai Ucrainei sprijină pe deplin ideea primirii Ucrainei în NATO cât mai repede cu putinţă. Curajul Ucrainei care inspiră nu poate decât să ne întărească alianţa“, au scris pe Twitter vineri seară miniştrii de externe ai celor trei ţări – Gabrielius Landsbergis (Lituania), Edgars Rinkevics (Letonia) și Urmas Reinsalu (Estonia).

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Ţările baltice, care se învecinează cu Rusia şi percep ţara vecină drept o ameninţare majoră la adresa securităţii lor, sunt printre cei mai vocali susţinători ai Ucrainei.

Însă anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles.

“În prezent, opinia noastră este că cea mai bună cale pentru noi de a susţine Ucraina este prin intermediul sprijinului practic, pe teren, în Ucraina şi că procesul la Bruxelles (privind aderarea Ucrainei la NATO – n.r.) trebuie abordat într-un alt moment”, a declarat consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit Agerpres.

În ton cu punctul de vedere al Casei Albe a fost și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

”Fiecare democraţie din Europa are dreptul de a solicita aderarea la NATO şi am spus din nou şi din nou că uşa rămâne deschisă”, a spus el. Dar o decizie privind aderarea trebuie să fie aprobată “în unanimitate” de toate cele 30 de ţări membre, a spus secretarul general al Alianței.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

Published

on

© NATO/ Flickr

Referendumurile trucate ale Rusiei din regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson nu au nicio legitimitate şi încalcă în mod flagrant Carta Naţiunilor Unite, a afirmat vineri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-o declaraţie video publicată pe Facebook a reconfirmat, în acest context, că Alianţa este angajată deplin în apărarea întregului său teritoriu.

Subliniind că o anexare a unui teritoriu atât de extins nu a mai fost încercată în Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, secretarul general adjunct a spus că ”liderii NATO şi comunitatea internaţională nu recunosc şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă” a acestor teritorii şi a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, informează Agerpres.

În opinia responsabilului NATO, acţiunile preşedintelui Putin din aceste zile marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi împotriva vestului democratic, ”o retorică politică periculoasă, pe care o condamnăm cu tărie”.

”Ţin să precizez, pentru opinia publică de acasă şi pentru comunităţile româneşti din ţară şi din străinătate, că în acest moment nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, suntem, evident, vigilenţi, dar vreau să fac această precizare pentru cei de acasă”, a spus Geoană în declaraţia sa făcută în limba română, după ce secretarul general Jens Stoltenberg susținuse în prealabil o conferință de presă.

El a explicat că evenimentele recente marchează o escaladare pe orizontală a acestui conflict, care se traduce prin multiplicarea şi amplificarea tacticilor hibride utilizate de Federaţia Rusă: continuarea, probabil şi mai agresivă, a războiului energetic cu Europa, destabilizarea securităţii alimentare şi agroalimentare, dezinformare şi propagare de informaţii false, toate acestea prelungind ”impactul dramatic al acestui război ilogic, asupra stabilităţii şi securităţii europene, dar şi asupra economiei globale”.

Secretarul general adjunct al NATO a reafirmat că NATO, la nivelul conducerii sale, este angajată deplin în apărarea întregului teritoriu al Alianţei, şi a reconfirmat că Articolul 5 din Tratatul de la Washington este mai robust şi mai relevant decât oricând.

”Suntem uniţi, extrem de angajaţi în apărarea teritoriului aliaţilor, inclusiv al României”, a spus Geoană.

În final, oficialul a subliniat nevoia de unitate şi a dat asigurări că depăşirea acestui moment dificil este o prioritate pentru NATO.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE5 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO5 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA5 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO7 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE8 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac8 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Joe Biden afirmă că SUA și aliații săi nu se vor lăsa „intimidați” de Vladimir Putin: NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său

ENERGIE10 hours ago

Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia propun o inițiativă pentru a livra până la 5 mld. metri cubi de gaze către Europa de Est, Centrală și de Vest

NATO22 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending