Connect with us

Bugetul UE

VIDEO Parlamentul European și Consiliul UE au aprobat Bugetul pentru anul 2018 în valoare de 160 de miliarde de euro, cel mai mare buget anual din istoria Uniunii Europene

Published

on

Membrii Parlamentului European și Consiliul Uniunii Europene au aprobat astăzi bugetul UE pentru anul 2018, cel mai mare buget anual din istoria Uniunii Europene la aproape două săptămâni distanță după ce Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord în acest sens.

Bugetul a fost aprobat cu 295 de voturi pentru, 154 împotrivă și 197 de abțineri.

Acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor prevede 110 milioane de euro în plus pentru cercetare, IMM-uri și burse Erasmus, suplimentarea cu 116 milioane de euro pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, suplimentarea cu 34 de milioane de euro a fondurilor pentru fermieri, dar și mai multe fonduri pentru vecinătatea estică a UE. Proiectul de buget cuprinde și un proiect-pilot pentru combaterea propagandei ruse și a dezinformărilor în șase state membre ale Uniunii Europene, printre care și România.

Suma alocată pentru angajamente este de 160.1 miliarde de euro iar plățile se ridică la 144.7 miliarde de euro. Prin comparație, bugetul pentru anul 2017 s-a ridicat la 157 miliarde de euro în termeni de angajamente.

Foto: Siegfried Muresan

”Obiectivul meu a fost ca cele trei mari priorități pe care mi le-am asumat – creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului – să primească mai mulți bani anul viitor. Mi-am atins aceste obiective și Uniunea Europeană va avea în 2018 un buget care corespunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor europeni care se regăsesc tocmai în aceste priorități. Este un buget care va asigura mai multă creștere economică, mai multe locuri de muncă, în special pentru tineri, dar și mai multe investiții în cercetare, inovare și siguranța cetățeanului”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după adoptarea Bugetului UE în plenul Parlamentului European, conform unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

”Parlamentul European și Consiliul au aceleași două priorități principale pentru exercițiul financiar 2018: abordarea migrației și a securității și stimularea inovării, a creșterii și a locurilor de muncă în Europa. Sunt convins că am obținut un rezultat bun și echilibrat, care permite Uniunii să acționeze și să reacționeze la diferitele sale nevoi”, a declarat, la rândul său, Märt Kivine, ministrul adjunct al finanțelor al Estoniei și negociator-șef al Consiliului pentru bugetul UE pentru 2018, potrivit unui comunicat transmis CaleaEuropeana.ro.

Bugetul pentru anul 2018: bani în plus pentru creștere economică și locuri de muncă, creșterea plăților pentru politica de coeziune și buget suplimentat pentru combaterea dezinformării și propagandei

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, Bugetul UE din 2018, în forma finală adoptată astăzi, prevede creșterea alocărilor pentru programe privind reducerea șomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare și siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Astfel, programe-cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă și creștere economică au alocat în 2018, după cum urmează: 11,2 miliarde de euro pentru Programul de cercetare și inovare „Orizont 2020” (+110 milioane de euro față de propunerea Comisiei Europene), 2,3 miliarde de euro pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” (+54 de milioane de euro), 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și pentru IMM-uri „COSME” (+15 milioane de euro) și 350 de milioane de euro pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). De asemenea, vor fi alocate 2.7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”.

Bugetul mai prevede o creștere de 54%, comparativ cu 2017, a plăților pentru politica de coeziune până la o valoare de 46 de miliarde de euro. În felul acesta, vor fi alocați suficienți bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

În ceea ce privește siguranța și combaterea crizei migrației, au crescut alocările cu 3,7 milioane de euro și se vor crea 10 noi posturi în cadrul Agenției Europol, cu 1,8 milioane de euro și crearea a 5 noi posturi pentru Agenția Eurojust și cu 5 milioane de euro pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

Totodată, în Bugetul UE din 2018 sunt alocate 602,5 milioane de euro pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro față de bugetul pentru anul 2017).

În același timp, sunt alocate 4,9 milioane de euro din Bugetul UE 2018 pentru combaterea dezinformării și a propagandei venită dinspre Federația Rusă. Astfel, este prevăzută finanțarea în premieră cu 1,1 milioane de euro a unei acțiuni pregătitoare privind combaterea propagandei și dezinformării venite dinspre Federația Rusă, precum și alocarea a 3 milioane de euro Comisiei Europene pentru comunicare în relațiile externe, în special în Vecinătatea estică și Balcanii de Vest. Totodată, Serviciul European pentru Acțiune Externă primește o alocare de 800.000 de euro pentru instrumente de comunicare strategică. Prin acest pachet de măsuri, UE arată că, începând cu anul 2018, va acorda o importanță strategică, la nivel european, combaterii dezinformării și propagandei.

Fondurile de preaderare pentru Turcia au fost reduse

Având în vedere situația din Turcia în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile omului și libertatea presei, fondurile sale de preaderare au fost reduse cu 105 milioane euro față de propunerea inițială a Comisiei, iar 70 de milioane euro suplimentare vor fi păstrate în rezervă până când țara va înregistra „suficiente îmbunătățiri cuantificabile” în aceste domenii.

Premieră: tinerii care împlinesc 18 ani vor putea călători gratuit cu trenul în Europa timp de o lună

Bugetul UE 2018 prevede și lansarea Programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de țări europene pentru fiecare tânăr care împlinește 18 ani și care vrea să viziteze Europa. Programul primește o finanțare inițială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

O altă finanțare în premieră, de 1,2 milioane de euro, vizează realizarea unui proiect-pilot pentru lansarea unui program tip „Erasmus” destinat tinerilor jurnaliști și specialiști în comunicare, marketing și IT din Europa.

Etapele negocierii

În februarie 2017, eurodeputatul Siegfried Mureșan, în calitatea sa de negociator-șef al Parlamentului European (PE) pentru Bugetul UE 2018, a prezentat, în Comisia pentru bugete a PE, raportul privind prioritățile politice bugetare ale Parlamentului.

În luna martie 2017, plenul Parlamentului European a adoptat rezoluția redactată de Siegfried Mureșan privind prioritățile politice bugetare ale Parlamentului pentru 2018. În cadrul rezoluției, a fost prevăzut ca prioritățile bugetare ale PE pentru 2018 să fie creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățenilor. Pe lângă aceste trei priorități, documentul elaborat de eurodeputatul român mai prevedea, printre altele, alocări mai mari pentru statele din Vecinătatea estică și sudică, inclusiv Republica Moldova, dar și finanțarea în premieră a Programului de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa (valabil pe liniile feroviare din 30 de țări europene, comunitare și extracomunitare).

Comisia Europeană a prezentat, în data de 30 mai 2017, Proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul 2018 în care au fost incluse toate prioritățile bugetare setate de Parlamentul European privind creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului. Proiectul prezentat de Comisie prevede o creștere totală de circa 2,2 miliarde de euro a bugetului european, comparativ cu anul 2017, până la o valoare de 160,6 miliarde de euro, cel mai mare buget anual din istoria Uniunii Europene.

În iulie 2017, o delegație a Parlamentului European condusă de eurodeputatul român Siegfried Mureșan a avut primele negocieri cu reprezentanții Consiliului Uniunii Europene (UE) și ai Comisiei Europene privind proiectul de buget al UE pentru 2018.

În luna septembrie 2017, Consiliul UE a adoptat propria poziție privind Proiectul de buget al UE din 2018 propus de Comisia Europeană. În cadrul poziției adoptate, Consiliul a propus un buget cu 1,7 miliarde de euro mai mic decât varianta Comisiei Europene, principalele tăieri bugetare vizând cheltuielile cu cercetarea, inovarea și infrastructura europeană.

După adoptarea rezoluției privind Bugetul UE 2018, la 25 octombrie, de către Legislativul european, a urmat o perioadă de conciliere de 21 de zile între Parlamentul European și Consiliul UE, iar un acord a fost atins pe 18 noiembrie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Bugetul UE

Klaus Iohannis se întâlnește la Bruxelles cu președintele Consiliului European: Discuțiile se axează pe negocierile privind bugetul UE 2021-2027

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis are vineri, la Bruxelles, o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, discuțiile urmând să se axeze pe negocierile privind noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, tratative care se anunță complicate la summitul Consiliului European convocat de Michel pentru data de 20 februarie. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a arătat în dese rânduri că prioritatea principală a României rămâne menținerea unor alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro, agenda acestei reuniuni este dedicată negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. 

Președintele Klaus Iohannis l-a primit anul trecut, la București, pe Charles Michel, prilej cu care șeful statului a anunțat ”negocieri complexe”, criticând propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului UE, respinsă ulterior în Consiliul European.

Klaus Iohannis solicită alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

”Am discutat, evident, cu domnul președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu – fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC”, a spus Iohannis, într-o conferință comună de presă cu Michel, la 27 noiembrie 2019.

Aceleași poziții au fost susținute la Bruxelles și de prim-ministrul Ludovic Orban, aflat într-o vizită la instituțiile UE la începutul lunii ianuarie pentru întrevederi cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentul European, dar și cu comisarul european pentru buget.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Președintele, al 16-lea lider european pe care Charles Michel îl primește la Bruxelles în această săptămână

Întâlnirea de vineri face parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Charles Michel a avut programate în această săptămâni întâlniri cu 16 şefi de stat şi de guvern pentru discuţii separate despre buget. Întrevederile se încheie cu întâlnirea pe care Michel o va avea cu preşedintele Klaus Iohannis.

Negocierile referitoare la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au intrat într-o nouă etapă, în care coordonarea acestui proces a fost preluată de către preşedintele Consiliului European cu scopul obţinerii, cât mai rapid posibil, a unui acord la nivelul şefilor de stat şi guvern din Uniunea Europeană.

Se anunță negocieri dificile la summitul din 20 februarie. Austria nu dorește creșterea contribuțiilor la bugetul multianual al UE

Pe de altă parte, discuțiile lui Michel au fost prefațate de un punct de tensiune, după ce cancelarul Austriei Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că Austria şi alte ţări se vor opune prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care coincide și cu epoca post-Brexit, în cazul în care contribuţiile planificate ale statelor membre nu sunt reduse. De altfel, Kurz se numără printre liderii cu care Charles Michel va avea întrevederi.

Separat, reunite la Beja, în Portugalia, 15 ţări membre ale Uniunii Europene din Europa de Sud, Centrală şi de Est, între care și România, au afirmat sâmbătă, la Summitul Grupului “Prietenii Coeziunii”, nevoia de a se ajunge rapid la un acord asupra viitorului buget european după Brexit, solicitând alocări consistente pentru politica de coeziune.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie a anului trecut, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%. Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Continue Reading

Bugetul UE

Cotizațiile anuale de 130 de miliarde de euro ale statelor membre UE le aduc beneficii de peste 923 de milliarde de euro. Germania și Franța, marii câștigători ai Pieței Unice. România va beneficia de peste 116 miliarde euro în perioada 2021-2027

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Bruxelles

Nu există stat membru pierzător în Uniunea Europeană. Deși statele care contribuie mai mult la bugetul UE, așa numitele state contributoare sunt așezate în opoziție cu beneficiarii neți, în special când se negociază bugetul multianual al UE, cum este și cazul acum, realitatea arată că toate cele 27 de state membre beneficiază din plin de Piața Unică. Comisia Europeană a realizat un studiu potrivit căruia pentru cele 130 de miliarde de euro care ar trebui să fie vărsate de statele membre anual la bugetul UE, acestea vor beneficia de peste 923 miliarde euro. Distribuite neuniform, după cum puteți vedea în tabelul anexat, aceste beneficii generează, fără excepție, plusuri importante în economiile celor 27 de țări.

România – cotizații anuale de 2,41 miliarde euro și beneficii de 16,59 miliarde

România, spre exemplu, pentru 2,41 de miliarde de euro – contribuție anuală la bugetul UE, adică 0,90 din venitul national brut, va câștiga, anual, în perioada 2021 – 2027, 16,59 de miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei. Adică, pentru următorul cadru financiar multianual, va contribui cu 16,87 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice îi vor aduce 116,13 miliarde euro.

Austria, care se open vehement oricărei creșteri de contribuție pentru următorul cadru financiar, potrivit estimărilor Comisiei va plăti anual o contribuție de 3,84 miliarde euro, adică 0,91 la sută din venitul național brut, dar va câștiga ca urmare a prezewnței pe Piața Unică Europeană 35,61 miliarde euro, ceea ce înseamnă 7,86 la sută din venitul său național brut. rezultă un câștig de peste 30 de miliarde euro anual.

Marii contributori, marii câștigători

Germania, cel mai important contributor la bugetul UE și motorul economic al Uniunii, este și principalul câștigător de pe Piața Unică. Cele peste 32 de miliarde de euro pe care le va vărsa la bugetul UE în formula avansată de Comisie reprezintă 0,88 la sută din venitul său național brut, dar Piața Unică îi va permite un câștig anual de 208 miliarde euro, adică 5,22 la sută din uriașul său venit național brut.

Franța, al doilea mare contributor după plecarea Marii Britanii, ar urma să contribuie cu 0,91 la sută din venit, adică 22,454 miliarde euro, reușind, însă, să obțină beneficii de 124 miliarde euro de pe Piața Unică.

Lista marilor contributori, dar și câștigători, continuă cu Italia – contribuție anuală de 15,27 miliarde euro și beneficii de 81, 63 miliarde euro. Spania contribuie cu 11,95 miliarde euro și beneficiază de 64,50 miliarde anual.

Polonia beneficiază și ea din plin de apartenența la UE. Contribuie anual cu 5,68 miliarde euro și câștigă peste 45 miliarde de euro, potrivit evaluărilor Comisiei. Ungaria vocalului euro-critic Viktor Orban va cotiza cu 1,56 de miliarde de euro la bugetul UE și în schimb câștigă pe Piața Unică peste 17 miliarde de euro anual, mai mult decât România, spre exemplu, care are o contribuție mai mare.

Chiar și țările mici ies în câștig. Cipru contribuie cu 200 de milioane de euro anual șio câștigă 1.34 miliarde. Croația varsă la bugetul european 530 de milioane euro și are beneficii anuale estimate de 3,5 miliarde euro. Finlanda, care a tăiat din procentele avansate de Comisia Juncker și a dus contribuția la 1 la sută din PIB, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, ar urma să plătească o contribuție anuală de 2,22 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice ar urma să-i aducă 13,2 miliarde euro.

Puteți consulta lista completă întocmită de Comisia Europeană în tabelul anexat.

În această săptămână, Președintele Klaus Iohannis se va duce la Bruxelles, pentru a discuta despre foindurile europene cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, însărcinat de liderii europeni să poarte negocieri pe viitorul buget UE. Peste câteva săptămâni, șefii de stat și de guvern se vor revedea, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu dedicat bugetului UE.

N.R. – contribuțiile și veniturile au în vedere prețurile din 2018.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending