Connect with us

NATO

VIDEO Premieră: România a găzduit primul exercițiu NATO care a utilizat tehnică de realitate virtuală

Published

on

Exercițiile în realitate virtuală reprezintă o importantă componentă pentru viitor pe care NATO le întrebuințează pentru a complementa exercițiile sale militare în întreaga lume, iar România a găzduit ultimul astfel de exercițiu desfășurat de trupe NATO alături de servicii de urgență locală.

Scopul exercițiului în realitate virtuală a fost de testare a beneficiilor acestui tip de exerciții, anunță NATO pe pagina sa de Facebook, alături de care Alianța a postat și un video demonstrativ al exercițiului și scenariului aferent.

 

Exercițiul intitulat ”Digital Exercise and Seminar on Civil military cooperation on health disaster response” s-a desfășurat între 6-11 iulie la Târgu Mureș, fiind organizat  de Centrul Euro Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre (EADRCC) al NATO și România, cu sprijinul Grupului de lucru pentru Sănătate, Alimentație și Agricultură al NATO (JHAFG) și Grupul de Protecție Civilă (CPG), sub egida NATO.

În cadrul acestuia a fost testată capacitatea reală de reacție, fiind folosită în premieră o tehnică de realitate virtuală.

Exercițiul a început, luni, cu o explozie într-un amplasament chimic ipotetic, care a afectat o zonă rezidențială, după care ulterior a mai apărut un incident, un accident între un tren de pasageri și un tren de marfă, care avea și vagoane cu substanțe chimice.

În total au fost 595 de victime, dintre care 39 de persoane decedate, 137 de persoane cu cod roșu, 106 persoane cu cod galben și 313 persoane cu cod verde. Pe lângă victime, s-a simulat evacuarea a peste 30.000 de persoane din zona în care era norul toxic, 8.623 au fost evacuate cu mijloace mobilizate de ISU, care au inclus autocare și microbuze din județul Mureș, un tren pus la dispoziție de CFR cu zece vagoane, iar Ministerul Apărării a pus la dispoziție 20 de camioane, scrie Agerpres.

Exercițiul a fost văzut într-un sens pozitiv. Resursele folosite au fost cele tehnologice pentru că noi am folosit realitatea virtuală, nu am folosit oameni în teren. Însă în același timp pe comunicații am avut sprijin din partea STS, am avut din partea diferitelor direcții și organisme ale Ministerului Afacerilor Interne, bineînțeles în principal Departamentul pentru Situații de Urgență, Direcția Generală pentru Management Organizațional, IGSU, am avut tot în sistemul virtual Poliția, Jandarmeria, Ministerul Apărării Naționale, dar fără mobilizare de forțe în teren”, a explicat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), care a adăugat că rezultatele sale vor fi discutate și detaliate la reuniunea miniștrilor Apărării din NATO din toamna acestui an.

Pentru intervenție s-au folosit 827 de forțe de la ISU, 54 de la Jandarmerie, 90 de la Poliție, 14 de la Ministerul Apărării Naționale, la care se adaugă și partea de Aviație de la MApN, 13 de la Serviciile Voluntare de Pompieri, echipaje de intervenție la accidente chimice, biologice și radio-nucleare de la Sibiu, Brașov și de la Sighișoara și echipaje mobilizate din toate județele limitrofe: Cluj, Harghita, Brașov, Sibiu, Bistrița și Alba. Gradual au fost implicate resurse naționale, iar apoi a fost solicitat sprijin internațional, mai arată sursa citată.

În timpul exercițiului s-a luat în calcul inclusiv partea psihologică și partea de sprijin a populației, s-a creat și un centru de contact pentru a se putea afla informații despre cei internați sau identificați și un modul nou, de social media.

Din partea României au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne din Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Horea al județului Mureș, precum și din alte structuri operative, iar parteneri au fost Unitatea de Primiri Urgențe — SMURD a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și Ministerul Apărării Naționale.

.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO

Published

on

© NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea lui Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, reprezintă o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a scris MAE pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Poziția de secretar general adjunct al NATO, funcția numărul doi în ierarhia civilă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va fi deținută începând cu octombrie 2019 de către Mircea Geoană, deopotrivă primul român și primul reprezentant din Europa de Est în această poziție.

Până în prezent, cea mai importantă poziție deținută de România în organigrama civilă a NATO a fost funcția de asistent al secretarului general pentru provocări de securitate emergente, post ocupat de ambasadorul Sorin Ducaru în perioada 2013-2017, actualmente director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene.

Mircea Geoană ”va fi primul român care va deține această poziție”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, după ce a anunțat decizia sa.

Potrivit site-ului NATO, atribuțiile secretarului general adjunct al NATO prevăd sprijinirea activității și a mandatului secretarului general și înlocuirea acestuia la nevoie.

Secretarul general adjunct al NATO este, de asemenea, președintele unui număr important de comitete la nivel înalt, grupuri ad hoc și grupuri de lucru.

În cazul în care este nevoit să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței, secretarul general adjunct îi preia, pentru perioada respectivă, atribuțiile de prezidare a Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al Alianței, dar și a Grupului pentru Planificare Nucleară, a Consiliului NATO-Rusia și a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic.

Citiți și

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat la acest post. El va fi primul român care va deține această poziție”, a transmis Jens Stoltenberg într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Până în prezent, secretarul general adjunct al NATO a fost ocupat de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Stoltenberg a ținut să își transmită aprecierile și pentru activitatea lui Rose Gottemoeller.

”Abilitățile diplomatice și expertiza ei în politica internațională de securitate au fost de neprețuit Alianței, deoarece NATO continuă să se adapteze la un mediu de securitate mai imprevizibil”, a afirmat acesta.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

În ce o privește pe Rose Gottemoeller, aceasta este prima femeie secretarul general adjunct din istoria NATO și a fost decorată recent de președintele Klaus Iohannis pentru ”deschiderea deosebită manifestată faţă de România”.

Înainte de a ocupa a doua cea mai importantă poziție civilă din cadrul Alianței, Gottemoeller a fost subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

În calitatea deținută în cadrul Departamentului de Stat, Gottemoeller avea în aria de activități subiecte și chestiuni ce țin de afaceri politico-militare, non-proliferare și control al armelor, transmițând recomandări în aceste direcții Secretarului de stat.

Totodată, aceasta a fost și negociator-șef al Tratatului privind Reducerea Armelor Strategice (New START) semnat în 2009 de Statele Unite și Federația Rusă. Înainte de a face parte din diplomația americană, Gottemoeller a lucrat la Carnegie Center de la Moscova și Institutul Internațional pentru Studii Strategice de la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending