Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție prin care solicită reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030, un angajament asumat de UE și în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
Fiecare stat membru va trebui să urmeze un parcurs de reducere a emisiilor, calculat începând cu 2018 pentru a evita o creștere a emisiilor în primii ani sau o amânare a reducerilor lor.
Anterior votului din plen, Adina Vălean, președintele Comisiei de Mediu din legislativul european, a precizat că problema implementării Acordului de la Paris rezidă în sprijinul pe care țările UE îl oferă Acordului de la Paris.
”Cred că este corect să spunem că este un acord în acest Parlament că trebuie să continuăm să ne îndeplinim angajamentul pentru Acordul de la Paris. Problema care rezidă este sprijinul pe care statele membre îl oferă Acordului de la Paris și țintele sale. Chiar dacă adoptăm politici ambițioase trebuie să avem sprijinul statelor membre pentru a implementa acestea. Avem nevoie ca statele membre să aloce bani pentru implementarea politicilor pe care le adoptăm”, a declarat Vălean în plenul reunit la Strasbourg.
Eurodeputatul PNL/ PPE a reamintit faptul că slăbiciunea Acordului de la Paris se regăsește în natura sa voluntară și implementarea sa depinde de sensul economic al acordului.
”Slăbiciunea acestui acord se regăsește în natura sa voluntară, deci implementarea sa va depinde într-o mare măsură de modul în care economia globală va eșua. Acordul de la Paris are un sens economic deoarece va crea mai multe locuri de muncă, mai multă prosperitate și o dezvoltare sustenabilă a economiei noastre. Și aceste este un lucru pe care președintele Trump trebuie să-l afle”, a conchis aceasta.
Legislația adoptată de eurodeputați face posibil ca țintele UE să fie separate în ținte naționale obligatorii pentru sectoarele care nu sunt acoperite de piața de carbon din UE – cum ar fi agricultura, transportul, construcțiile și deșeurile, care împreună reprezintă aproximativ 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.
Pentru a asigura o predictabilitate pe termen lung, deputații au stabilit o țintă și pentru 2050 de reducere a emisiilor de gaze cu 80% față de nivelul din 2005.
La 1 iunie, președintele Donald Trump a anunțat retragerea SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă. Cu toate acestea, Trump a transmis atunci că dorește să mențină SUA în poziția de lider mondial în domeniul protejării climei.
O retragere a Statelor Unite ar compromite serios eforturile internaționale pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră, responsabile de modificarea periculoasă a climei, potrivit majorității experților. Statele Unite sunt al doilea mare producător de emisii de bioxid de carbon (CO2) din lume, după China.
Acordul COP21, încheiat la Paris în luna decembrie a anului 2015, a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 2016. Acordul COP 21, asupra căruia au ajuns aproape 200 de ţări, vizează atât o transformare – în următoarele decenii – a economiei mondiale bazate pe combustibili fosili, cât şi o încetare a ritmului încălzirii global. Documentul va intra în vigoare în 2020.
În baza pactului, SUA trebuiau să reducă emisiile cu 26% – 28% până în 2025, faţă de nivelul din 2005.
.
