Connect with us

U.E.

VIDEO Președintele Franței, Emmanuel Macron: Frontiera adevărată care traversează astăzi Europa este cea care îi desparte pe progresişti de naţionalişti

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a precizat ieri în cadrul unui discurs susținut în fața parlamentarilor francezi reuniți în congres la Versailles, că ”frontierea adevărată în Europa” este cea care îi separă pe ”progresiști” și pe ”națioaliști” și că această înfruntare se fa afla în centrul alegerilor pentru Parlamentul European, programate pentru luna mai a anului viitor, informează AFP, citat de Agerpres.

Frontiera adevărată care traversează Europa este astăzi cea care îi desparte pe progresişti de naţionalişti (…) Va fi dificil, însă lupta este în mod clar deschisă” şi va fi ”în centrul mizelor alegerilor europene din 2019”, a afirmat Macron, adresându-se parlamentarilor francezi reuniţi în congres la Versailles, în apropiere de Paris.

Preşedintele francez a pledat pentru o refondare a proiectului european pentru ”o Europă mai suverană, mai unită, mai democratică”.

Referindu-se la ”proiectul francez” de reformare a UE, care se loveşte de slăbirea poziţiei cancelarului german Angela Merkel şi de ascensiunea continuă a populismelor, inclusiv în state fondatoare ale Uniunii, precum Italia, Emmanuel Macron a fost de părere că acest proiect a permis deja ”progrese reale, pe care unii le credeau imposibile”.

El a citat în special acordul franco-german din iunie, care ”a permis să se pună bazele unui buget al zonei euro”, şi să fie instituită o ”politică de apărare”, prin lansarea de către opt state a unei ”iniţiative europene de intervenţie”.

”Totuşi, aceste progrese reale nu trebuie să facă uitate îndoielile (…) Europa este încă prea lentă, prea birocratică, prea divizată pentru a înfrunta brutalitatea schimbărilor politice, de securitate, migratorii şi tehnologice”, a atenţionat Macron.

Acesta a punctat că ”nici provocărilor comerciale, nici provocărilor climei, nici provocărilor economice şi monetare nu li se poate răspunde în izolare, şi cu atât mai puţin provocării migratorii”. ”În aceste domenii, soluţia nu poate fi decât cooperarea europeană”, a pledat şeful statului francez, făcând apel la unitate europeană.

”Nicio politică naţionalistă pe termen scurt nu va rezolva cu nimic situaţia migraţiei”, un subiect care ”nu poate fi rezolvat nici în emoţia ce creează confuzie, nici în închiderea şi replierea naţionaliste”, a mai afirmat preşedintele Macron.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Solidaritate europeană: Danemarca a trimis o delegație de medici și asistenți în România, în scopul sprijinirii cadrelor medicale în lupta împotriva COVID-19

Published

on

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă / Facebook

La solicitarea statului român de acordare de asistență medicală prin Mecanismul European de Protecție Civilă, o delegație formată din 3 medici și 6 asistenți din Danemarca va desfășura în zilele următoarele o misiune umanitară, voluntară, în scopul sprijinirii cadrelor medicale din România în criza sanitară cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2.

Pe tot parcursul misiunii, alături de echipa medicală sosită în sprijin vor fi și ofițeri din cadrul DEMA-Agenția Daneză pentru Managementul Situațiilor de Urgență,  informează un comunicat de presă publicat pe pagina de Facebook a DSU.

 

DSU a transmis că acțiunea de sprijin derulată de personalul specializat din Danemarca urmărește de o manieră prioritară implicarea în acordarea asistenței medicale de specialitate pacienților aflați în stare gravă, intubați, ventilați mecanic din ATI sau care necesită oxigen internați în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș din capitală.

Solidaritatea europeană materializată prin acțiuni concrete de sprijin ale tuturor țărilor afectate de situații de urgență diverse a reprezentat și continuă să reprezinte pasul premergător către ceea managementul situațiilor de urgență, revenirea la starea de normalitate, se arată în comunicatul citat.

„Eforturile comune depuse de întreaga echipă, atât cea din Danemarca , cât și cea din Romania sunt considerabile, misiunea principală fiind implicarea în salvarea a cât mai multor vieți. Mulțumim Comisiei Europene, Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC) și Danemarcei pentru sprijinul oferit în combaterea efectelor generate de virusul SARS-CoV-2”, a conchis Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 15.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 400 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC), a doua cea mai scăzută din UE, după Bulgaria. Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare, cu peste 368.000 de persoane noi vaccinate la finele săptămânii trecute.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre, asistență pentru care președintele Klaus Iohannis le-a mulțumit săptămâna trecută omologilor săi din Consiliul European la summitul de toamnă al liderilor UE.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE.

Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATIAustria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns săptămâna trecută la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

Luni, premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat că Polonia va trimite o misiune medicală în România pentru a sprijini lupta împotriva COVID-19, în timp ce Serbia a donat României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19. Tot în aceeași zi, alte 350 de concentratoare de oxigen din Olanda au ajuns la București. 

Cel mai recent, joi, ministrul de externe ungar Peter Szijjártó a anunțat că Ungaria trimite României echipamente medicale și medicamente pentru 20 de spitale care tratează pacienți cu COVID-19.  

Tot joi, 28 octombrie, două camioane, care transportă 13 tone de dispozitive medicale – inclusiv 18 aparate pentru respiraţie artificială, teste COVID și echipamente individuale de protecție – vor ajunge din Franţa, la Centrul de Coordonare și Conducere a Intervenției, de la Ciolpani. 

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19 pentru a transporta echipamente de protecție din Coreea de Sud. De la autorizarea vaccinurilor Pfizer BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson, România a donat vaccinuri unui număr însemnat de state precum Republica MoldovaUcrainaGeorgiaSerbiaTunisia, Egipt, Albania, Vietnam sausau Coreea de Sud.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Franța recurge la retorsiune împotriva Regatului Unit în chestiunea licențelor de pescuit. Londra califică măsurile drept ”dezamăgitoare şi disproporţionate”

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

Guvernul britanic a calificat miercuri drept dezamăgitoare și disproporționate măsurile de retorsiune adoptate de Franța la adresa sa în contextul conflictului referitor la numărul de licențe acordate pescarilor francezi după Brexit în zona Insulelor Canalului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ameninţările Franţei sunt dezamăgitoare şi disproporţionate şi nu corespund cu ceea ce ne-am aştepta de la un aliat şi partener apropiat”, a spus un purtător de cuvânt al guvernului. Ele ”nu par să fie compatibile cu acordul comercial şi de cooperare, precum şi cu dreptul internaţional în general”, a continuat acesta, adăugând că, dacă aceste ameninţări ar fi ”aplicate, ele ar face obiectul unui răspuns adecvat şi calibrat”.

La rândul său, ministrul britanic pentru Brexit, David Frost, a califiat ”dezamăgitor” modul în care ”Franța a considerat necesar să profereze ameninţări în seara acestei zile împotriva industriei britanice de pescuit şi, se pare, a comercianţilor în general.”

Guvernul francez a anunțat miercuri că va introduce controale suplimentare asupra ambarcațiunilor și camioanelor care vin din Marea Britanie, ca represalii pentru ceea ce consideră a fi o încălcare a angajamentelor asumate de Londra privind drepturile de pescuit, informează Politico Europe.

În egală măsură, Parisul a amenințat că va întrerupe aprovizionarea cu energie dacă Marea Britanie nu răspunde preocupărilor franceze privind aceste licențe, dând curs amenințărilor formulate anterior

În cursul nopții, ministrul francez pentru afaceri maritime, Annick Girardin, a anunțat, de asemenea, că un vas britanic de pescuit a fost reținut în apropierea portului Le Havre după ce a fost prins pescuind pe teritoriul maritim francez fără licență. O altă ambarcațiune a primit un avertisment pentru că s-a opus inițial unei inspecții efectuate ”în contextul înăspririi controalelor pe Canalul Mânecii”, a precizat Girardin.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acesta prevede un cadru pentru gestionarea comună a stocurilor de pește din apele UE și din apele Regatului Unit. Regatul Unit va fi în măsură să dezvolte în continuare activitățile de pescuit britanice, în timp ce activitățile și mijloacele de subzistență ale comunităților europene de pescari vor fi protejate, iar resursele naturale vor fi conservate.

În zonele de pescuit încă disputate (zona de 6-12 mile a coastelor britanice şi a insulelor din Canalul Mânecii), Londra şi Jersey au acordat un total de puţin peste 200 de licenţe definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244.

Continue Reading

CONSILIUL UE

PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat joi, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Reuniți în Consiliul Afaceri Economice și Financiare, miniștrii au salutat evaluarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru Estonia, Finlanda și România, iar Consiliul UE a aprobat prin procedură scrisă planurile de redresare și reziliență pentru Estonia, Finlanda și România.

“În urma adoptării oficiale a deciziilor, aceste state membre vor putea primi prefinanțarea solicitată de 13% și vor putea începe să utilizeze sprijinul financiar pe scară largă al UE pentru a depăși impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor”, arată comunicatul oficial remis de Consiliu.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Referitor la planul României, Consiliul subliniază: “eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune și lignit și utilizarea surselor regenerabile de energie, precum și realizarea de investiții și reforme în domeniile renovării clădirilor, modernizării căilor ferate, gestionării apei și a deșeurilor, precum și împăduririi și reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenționează să le pună în aplicare pentru a-și atinge obiectivele climatice”.

“De asemenea, cele 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi vor fi utilizate, printre altele, pentru digitalizarea serviciilor publice din țară și pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate”, arată sursa citată.

Odată ce planurile Estoniei, Finlandei și României sunt aprobate oficial, planurile naționale de redresare vor fi adoptate de 22 de state membre. 17 state membre au primit prefinanțarea solicitată. Suma totală rambursată până în prezent este de aproximativ 52,4 miliarde de euro.

 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA DIGITALĂ7 mins ago

Președintele ADR, Octavian Oprea: Am deblocat SITUE, un proiect esențial pentru transformarea digitală a României

ROMÂNIA29 mins ago

Solidaritate europeană: Danemarca a trimis o delegație de medici și asistenți în România, în scopul sprijinirii cadrelor medicale în lupta împotriva COVID-19

MAREA BRITANIE31 mins ago

Franța recurge la retorsiune împotriva Regatului Unit în chestiunea licențelor de pescuit. Londra califică măsurile drept ”dezamăgitoare şi disproporţionate”

CONSILIUL UE34 mins ago

PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

ROMÂNIA38 mins ago

Ungaria trimite României echipamente medicale și medicamente pentru 20 de spitale care tratează pacienți cu COVID-19

ROMÂNIA43 mins ago

Franța vine în ajutorul României: Două camioane cu 13 tone de echipamente medicale sosesc astăzi în țara noastră pentru lupta împotriva COVID-19

Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Transferul de 50% din bugetul EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiectivele din Programul de Sănătate al UE

NATO1 hour ago

Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit cu comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli pentru a discuta despre securitatea din regiunea Mării Negre

RENEW EUROPE2 hours ago

Europarlamentarii USR solicită intervenția comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde pentru ca Timișoarei să i se asigure securitatea energetică

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron s-a întâlnit la Paris cu Andrzej Duda pentru a „aprofunda dialogul” cu Polonia în vederea rezolvării conflictului dintre Bruxelles și Varșovia

Dragoș Pîslaru19 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA3 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO6 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending