Connect with us

ROMÂNIA

VIDEO Dacian Cioloș, la prima vizită a unui premier român în Olanda după 10 ani: ”România este pregătită să adere la Schengen”

Published

on

Premierul Dacian Cioloș a anunțat, marți seară, că în cadrul vizitei oficiale de miercuri din Olanda va merge și în Parlamentul de la Haga pentru a explica prioritățile României.

Miercuri, prim-ministrul se va deplasa la Haga, unde va avea un dejun de lucru cu omologul olandez, Mark Rutte, o întâlnire cu președinții celor două camere legislative ale Parlamentului olandez și cu membrii Comisiilor pentru afaceri europene, precum și o întrevedere cu reprezentanții comunității românești din Olanda.

Premierul Dacian Cioloș a prezentat omologului său olandez, Mark Rutte, și celorlalți oficiali cu care a avut întrevederi, prioritățile guvernului din perspectiva măsurilor menite să încurajeze investițiile și schimburile economice bilaterale, dar și din perspectiva reformei administrației avute în vedere de actualul executiv. O parte importantă a discuțiilor a fost alocată argumentelor în favoarea aderării României la Spațiul Schengen, informează un comunicat al Guvernului României.

Primul-ministru român a evidențiat stabilitatea politică și economică a țării noastre, precum  și maturizarea societății românești în contextul progreselor consemnate în cel mai recent raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene. Societatea românească este capabilă să-și asume, ea singură, fără monitorizare din exterior, responsabilitatea pentru independența justiției și lupta împotriva corupției.

Acest gen de argumente sunt importante pentru poziția pe care partenerii europeni o vor avea inclusiv față de subiectul aderării la Schengen”, consideră premierul român.

Vizita premierului Dacian Cioloș în Olanda, actuala deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, este prima vizită a unui șef de guvern român în această țară după 10 ani. 

ciolos - rutteRomânia este pregătită să adere la Schengen, iar acest gen de dialog este extrem de important pentru a prezenta realitățile din țara noastră”, a declarat premierul Cioloș. La rândul său, premierul olandez, Mark Rutte, a felicitat România pentru progresele înregistrate.

Un alt de interes de pe agenda întrevederilor din Olanda a fost cel al fenomenului migrației, discutat și la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană cu Turcia, la care a participat și premierul român. 

Primul-ministru Dacian Cioloș a reafirmat poziția României, spunând că țara noastră susține importanța controlului frontierelor externe ale Uniunii Europene și a controlului fluxului migrator ilegal. De asemenea, România susține ideea unui sistem european de gardă de coastă și frontieră care să vină în sprijinul Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene FRONTEX. România susține crearea unei Agenții pentru Pază Europeană de Frontieră și de Coastă și este gata să se ofere pentru a găzdui sediul pentru o parte a acestei agenții.

Avem cele mai moderne sisteme din Europa de protecție a frontierelor și vedem că ele funcționează. Deci, România în acest domeniu poate să contribuie și o face deja în mod activ și suntem gata să facem și mai mult“, a precizat Cioloș.

Pe lângă dejunul de lucru cu omologul olandez Mark Rutte, premierul Dacian Cioloș a avut întrevederi cu Ankie Broekers-Knol, preşedintele Senatului olandez, cu Khadija Arib, președintele Camerei Reprezentanților din Parlamentul olandez, și cu membrii Comisiilor pentru afaceri europene din legislativul de la Haga. 

Vizita premierului Dacian Cioloș la Haga s-a încheiat cu o întâlnire cu comunitatea românilor din Olanda. Cu acest prilej, prim-ministrul român i-a mulțumit și i-a înmânat o diplomă de merit doctorului chirurg Kees van der Vlies, de la Spitalul Public din Rotterdam, coordonatorul echipei de medici olandezi care s-au ocupat de cei 6 pacienți români cu arsuri de la ”Colectiv”, spitalizați în Olanda.

dacian ciolos fb“O să merg în Parlament, la o întâlnire cu conducerea Parlamentului, dar și cu membrii Comisiei de Afaceri Europene, unde o să le explic care sunt prioritățile României legate de agenda europeană, dar și de cooperarea bilaterală și să răspund la anumite întrebări pentru că știu că, de foarte multe ori, atitudinea și poziția Guvernului olandez depind de atitudinea și poziția Parlamentului, deci un dialog direct cu membrii ai Parlamentului mi se pare important”, a afirmat prim ministrul la Ambasada României din Belgia.

El a adăugat că va avea un dialog cu parlamentarii olandezi pentru că aceștia dau mandat premierului olandez legat de pozițiile acestuia în Consiliul European, informează Agerpres.

Întrebat cum comentează poziția Olandei care se opune aderării României la Spațiul Schengen, Cioloș a replicat: “Eu mai știu și că olandezii sunt foarte pragmatici și sunt oameni care iau decizii și pe bază de argumente și, dincolo de orice așteptări, e important să întărim dialogul direct cu autoritățile olandeze și să explicăm direct lucruri, să răspundem direct la anumite întrebări, după care eu cred că și deciziile politice care vor fi formulate vor ține cont de aceste lucruri. Olanda nu e doar un ministru, un prim ministru, în Olanda sunt mai mulți decidenți și atunci e important să putem aborda acest dialog și direct”.

Sursă video: Guvernul României

Premierul a mai adăugat că a aflat “cu surprindere” de la MAE că în ultimii zece ani niciun prim ministru român nu a fost în vizită oficială în Olanda. “Cu atât mai mult era timpul să organizăm această vizită”, a afirmat el.

În ceea ce privește întrevederea de miercuri cu premierul olandez Mark Rutte, Cioloș a precizat că a stabilit încă din decembrie această vizită și că dorește să profite de faptul că Olanda are președinția UE pentru a explica obiectivele României legate “de aderarea la Spațiul Schengen, problema privind MCV”, dar și de chestiunea stopării migrației ilegale, încheie sursa citată.

Vizita premierului Dacian Cioloș la Haga se desfășoară după participarea acestuia la reuniunea UE-Turcia de la Bruxelles, dar și în contextul în care Olanda deține președinția rotativă a Uniunii Europene.

Obiectivul vizitei la Haga este consolidarea relațiilor bilaterale, cu accent pe dialogul economic și comercial și pe diversificarea cadrului de cooperare dintre cele două state.

La finalul aceleiași zile, premierul Dacian Cioloș va avea o întâlnire cu comunitatea românilor din Olanda.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Comisia Europeană: România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru admiterea în Spaţiul Schengen | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Eurostat: România, Slovacia şi Ungaria, cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei la nivelul UE, în septembrie 2019

Published

on

©Twitter/ Comisia Europeană

 România, Slovacia şi Ungaria au înregistrat  în septembrie 2019 cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE.

Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 0,8% în septembrie 2019, în scădere față de 1,0% în august. Cu un an înainte, rata inflației era de 2,1%. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,2% în septembrie 2019, în scădere față de 1,4% în august. În 2018, rata inflației era de 2,2%.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Cipru (-0,5%), Portugalia (-0,3%), Grecia, Spania și Italia (toate 0,2%). În schimb, cele mai mari rate anuale s-au înregistrat în România (3,5%), Slovacia (3,0%) și Ungaria (2,9%).

Față de luna august, inflația anuală a scăzut în douăzeci de state membre, a rămas stabilă în cinci și a crescut în două.

În septembrie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+0,66 puncte procentuale, pp), categorie urmată de alimentele, alcool și tutun (+0,29 pp) și bunuri industriale neenergetice (+0,06 pp) și energie (-0,18 pp).

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

DOCUMENT Planul lui Klaus Iohannis pentru România: Președintele și-a publicat programul prin care cere votul românilor pentru un nou mandat prezidențial

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a publicat miercuri, pe site-ul de campanie www.iohanis.ro, programul prezidențial cu care își dorește să conducă România printr-un nou mandat la Palatul Cotroceni în urma alegerilor din 10 și 24 noiembrie. Totodată, șeful statului anunță că pe 27 octombrie va avea loc dezbaterea publică a viziunii sale prezidențiale.

Într-un document de 88 de pagini intitulat ”Împreună pentru România normală”, Klaus Iohannis arată că își propune să pună ”statul în slujba cetățeanului” și își structurează pilonii priorităților sale în șapte direcții: România legii – garantăm statul de drept; România sustenabilă – promovăm educația, sănătatea și solidaritatea socială; România prosperă și predictibilă – consolidăm România antreprenorială; România competitivă – remediem decalajele prin strategii și politici inteligente; România conectată – dezvoltăm infrastructura și digitalizarea; România europeană – sporim beneficiile integrării europene; și România puternică – promovăm parteneriate durabile.

România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o ţară care asigură prosperitatea și garantează siguranţa tuturor cetăţenilor săi. România normală este statul care funcţionează pentru cetăţean, în care Guvernul lucrează cu responsabilitate pentru dezvoltarea ţării, Parlamentul legiferează bine și eficient, iar Președintele își îndeplinește atribuţiile constituţionale. România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euroatlantici și un pilon de securitate regională. România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a ne putea împlini aspiraţiile”, spune președintele, în debutul programului său prezidențial, indicând că fundația pe care ridicăm România normală ține de privirea spre viitor, după trei decenii de la căderea comunismului, de principii și valori și de garantarea parcursului pro-european și democratic.

În calitate de factor decident în politica externă a României, Klaus Iohannis are în vedere pentru un nou mandat de președinte trei dimensiuni: cea europeană, cea internațională și cea vizând politica de securitate și apărare.

Angajamentul european al lui Klaus Iohannis: integrare deplină în UE, creșterea rolului României în procesul decizional al Uniunii și absorbția fondurilor europene

”Viziunea mea europeană este una ambițioasă, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE”, afirmă șeful statului.

Dimensiunea politicii externe și a securității și apărării, în viziunea lui Klaus Iohannis: SUA, UE și NATO – baza politicii externe a României. Strategia Națională de Apărare 2020-2025

În ce privește România puternică, pilonul care subsumează și politica externă și pe cea de securitate și apărare, Klaus Iohannis precizează că ”obiectivul fundamental al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României”.

”Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO”, completează președintele.

În ce privește politica de securitate și de apărare, Klaus Iohannis își asumă că ”oua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu același concept de securitate extinsă, introdus și definit în precedentul document. 

Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării. (…) Dacă în trecut vorbeam despre securitate și apărare în termeni exclusiv militari, astăzi nu mai putem disocia aceste concepte de componentele de natură economică, socială, tehnologică și de mediu”, mai arată președintele în programul său.


Principalele puncte ale programului lui Klaus Iohannis:

  • România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o Românie care asigură prosperitatea și apărarea tuturor cetăţenilor săi.
  • România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euro-atlantici și un pilon de securitate regională.
  • România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a putea avea un parcurs profesional și personal în acord cu aspiraţiile noastre și ţara în care cei plecaţi se pot întoarce cu încrederea că sunt respectaţi și încurajaţi.
  • În România normală, politica este apropiată de cetăţean, iar decidenţii înţeleg pe deplin responsabilitatea pe care o au faţă de români.
  • România normală își protejează identitatea, valorile, patrimoniul și resursele, fiind un stat în care domnește legea, nu arbitrarul.
  • România normală înseamnă o ţară sigură, care le oferă cetăţenilor toate condiţiile necesare pentru a duce un trai bun, știindu-și copiii în siguranţă.
  • PRINCIPIUL FUNDAMENTAL de la care trebuie să plecăm în procesul de reconstrucţie a statului este acela că prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul se află în slujba cetăţeanului, pe care îl servește și îl respectă. Demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea, toleranţa sunt coordonatele pe care vrem să clădim România normală. Avem urgentă nevoie de refacerea credibilităţii autorităţilor publice, de o evaluare serioasă care să reprezinte baza modernizării statului român și reașezarea, pe fundamente corecte, a administraţiei publice.
  • Un audit al situaţiei actuale a instituţiilor nefuncţionale ale statului este primul pas către îndeplinirea acestor obiective așteptate de către toţi românii.
  • CA PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI voi acţiona pentru ca cetăţenii să-și consolideze încrederea în statul de drept și voi susţine în continuare fără rezerve lupta anticorupţie. O justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile și libertăţile fundamentale, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Totodată, actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE NORMALĂ, prosperă și europeană, solidaritatea este o valoare asumată și vizibilă la nivel social. Cetăţenii au șanse egale, sunt trataţi echitabil și beneficiază de măsuri eficiente de susţinere și integrare în societate. Mobilizarea întregului potenţial al forţei de muncă din România înseamnă investiţii în educaţie și sănătate, în condiţii bune de trai și în incluziunea socială a tuturor cetăţenilor. Românii își doresc să trăiască mai bine, iar prosperitatea unei naţiuni depinde de modul în care ne îngrijim de viitorul nostru comun, de șansele copiilor și tinerilor noștri.
  • ROMÂNIA PROSPERĂ este România unei economii mature și competitive, ancorată în stabilitate și predictibilitate, a cărei creștere economică durabilă și calitativă este bazată pe investiţii, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. România prosperă înseamnă dezvoltare economică sănătoasă și durabilă, bazată pe stabilitate, politici responsabile și predictibile, investiţii semnificative, echilibre consolidate, finanţe publice sustenabile, și mai ales pe libertate antreprenorială. O astfel de Românie nu permite ca oamenii să fie expuși minciunii economice și iluziilor statistice, prin care se rostogolește către generaţiile viitoare nota de plată a unor politici populiste.
  • ABORDAREA STRATEGICĂ a sectoarelor economiei pe baza avantajelor competitive este esenţială pentru prezenţa la nivel global a economiei naţionale. România are nevoie de o paradigmă industrială și tehnologică stimulativă, prin care pârghiile politicilor publice să încurajeze schimbări structurale la nivelul industriilor competitive. Conceptul de „Industrializare 4.0” trebuie implementat din perspectiva unor noi strategii industriale, ţinând cont de provocările economiei viitorului. Recuperarea decalajelor faţă de performanţele europene necesită tehnologii noi, dar mature, cu impact major în productivitate.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE MODERNĂ ȘI EUROPEANĂ, cetăţenii sunt trataţi cu respect și demnitate, problemele le sunt rezolvate rapid și eficient, iar calitatea vieţii constituie un argument puternic pentru a trăi aici. Relaţia stat-cetăţean, domeniul TIC, infrastructura și securitatea energetică sunt domenii prioritare în care România are nevoie să își extindă perspectiva și să își crească ambiţiile. România poate și trebuie să devină un actor important în plan regional. Viitorul aparţine mobilităţii și reţelelor inteligente, iar ţara noastră trebuie să-și valorifice potenţialul și avantajele competitive: poziţia geostrategică, resursele, capitalul uman și capacitatea de inovare. Investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare trebuie dublate de susţinere din partea statului pentru a accelera trecerea la o economie și o societate digitale. Avem nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a infrastructurii și de eforturi susţinute pentru securitate energetică pe termen lung.
  • VIZIUNEA MEA EUROPEANĂ ESTE UNA AMBIŢIOASĂ, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE.
  • OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României. Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO. Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării.


În încheiere, Klaus Iohannis promovează deviza ”Construim împreună România normală” și precizează că Acordul politic național și buna colaborare a forțelor politice pro-europene și pro-euroatlantice sunt răspunsul său pentru ”România normală”.

Continue Reading

ROMÂNIA

ACEA: România înregistrează, în septembrie, cel mai mare avans (118,2%) la numărul de înmatriculări de autoturisme noi din UE

Published

on

© European Parliament

România a raportat în septembrie 2019 cel mai mare avans la numărul de înmatriculări de autoturisme noi la nivel european, înregistrând o creștere de 118,2%, de trei ori mai mare decât cifra raportată pentru aceeași perioadă din 2018, arată datele publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), potrivit Agerpres.

Piaţa auto din România a înregistrat o creştere de 118,2% în septembrie, fiind înmatriculate 6.046 de autoturisme, faţă de 2.771 vehicule în perioada similară din 2018. La nivelul Uniunii Europene (excluzând Malta), numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut cu 14,5% în septembrie, la 1,24 milioane, deși în primele nouă luni din 2019, vânzările auto în Uniunea Europeană au scăzut cu 1,6%, la 11,76 milioane de autoturisme, faţă de perioada similară din 2018, când s-au livrat 11,95 milioane de vehicule.

Lituania a înregistrat și ea un număr semnificativ în creștere la înmatriculările de automobile noi (75,8%). Totodată, Lituania (42,8%) şi România (16,4%) au înregistrat cel mai semnificativ avans în perioada ianuarie-septembrie 2019.  În România au fost înmatriculate 124.049 de autoturisme în septembrie, faţă de perioada similară din 2018, când s-au livrat 106.595 de vehicule.

Livrările pe primele cinci piețe europene au înregistrat creșteri de două cifre în luna septembrie, după cum urmează: în Germania (22,2%), Spania (18,3%), Franţa (16,6%), Italia (13,4%), Marea Britanie rămânând mult în urmă, cu un avans de doar 1,3%, din cauza incertitudinilor legate de Brexit, care afectează încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, aproape toate marile pieţe au înregistrat scăderi per total în perioada ianuarie-septembrie 2019, în special Spania (7,4%), Marea Britanie (2,5%), Italia (1,6%), Franţa (1,3%), exceptând Germania, unde s-a raportat un avans de 2,5%. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending