Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au îndemnat țările Uniunii Europene să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor în contextul pandemiei COVID-19 pentru a se proteja împotriva noilor variante ale virusului, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Macron a declarat că țările UE trebuie să fie atente să nu lase noile variante să se răspândească și că UE urmărește cu atenție evoluțiile din Regatul Unit, unde tulpina Delta a înregistrat o creștere bruscă a numărului de cazuri raportate săptămânal.

„Unele țări și-au redeschis granițele mai devreme din motive legate de industria turistică, dar trebuie să fim atenți să nu reimportăm noi variante”, a declarat acesta la o conferință de presă comună cu Merkel înainte unui dineu de lucru la cancelaria din Berlin.

La rândul său, Angela Merkel a atras atenția că „nu ne putem comporta ca și cum pandemia de coronavirus s-a terminat” și a punctat că „prudența este în continuare necesară pentru a avea o vară cu multe libertăți, dacă nu cu toate libertățile”.

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit vineri seară, la Berlin, pentru a discuta o serie de probleme europene, inclusiv legăturile cu Rusia, NATO și politicile UE, înainte de summitul Consiliului European de săptămâna viitoare, informează Deutsche Welle.

Citiți și Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

În context, cei doi lideri europeni au abordat și relaţiile Uniunii Europene cu Rusia, cancelarul german și președintele francez Macron declarând că menținerea dialogului cu Moscova este crucială pentru „securitatea în Uniunea Europeană”, subliniind că UE se confruntă și cu provocări legate de Rusia și China.

Merkel a subliniat că UE ar trebui să mențină deschisă comunicarea cu Rusia, în pofida dezacordurilor pe teme precum conflictele din estul Ucrainei și Siria.

„Rusia este o mare provocare pentru noi, dar Rusia este, de asemenea, un vecin continental al Uniunii Europene și trebuie să ne asigurăm că toate atacurile hibride sunt oprite. Avem interesul de a rămâne în dialog cu Rusia dacă vrem securitate și stabilitate în Uniunea Europeană, oricât de dificil ar fi acest lucru”, a declarat cancelarul, afirmații pe care le-a susținut și în cadrul summitului NATO de la Bruxelles.

Macron a declarat că este de acord cu comentariile Angelei Merkel, adăugând că trebuie găsită o linie comună în ceea ce privește Rusia.

Întrevederea Merkel – Macron de la Berlin a fost prima după summit-urile G7 și NATO și după reuniunea Consiliului Ministerial franco-german din 31 mai, toate acestea fiind ultimele reuniuni de acest fel la care Angela Merkel a participat în calitate de cancelar al Germaniei.

Secretarul General adjunct al NATO Mircea Geoană a primit vineri, 18 iunie, vizita oficială a delegației Senatului României, condusă de Anca Dragu, care l-a asigurat pe acesta de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic al Alianței. 

„Am avut plăcerea de a primi vizita delegației Senatului României, condusă de Anca Dragu și compusă din Alina Gorghiu, Radu Mihail, Angel Tîlvăr și Laszlo Attila. O bună ocazie de a prezenta concluziile Summit-ului NATO din 14 iunie și de a dezbate teme care vizează interesele politice, economice și de securitate ale României”, a precizat Mircea Geoană. 

La rândul său, Anca Dragu i-a transmis Secretarului General adjunct că „România este un membru credibil și influent al NATO”, pe care „l-am asigurat de susținerea mea în promovarea țării noastre ca partener strategic”.

În context, Mircea Geoană a declarat că a fost „o plăcere să constat sprijinul transpartinic de care se bucură direcția euroatlantică a țării noastre”. 

Întâlnirea a fost parte din programul vizitei oficiale a delegației Parlamentului României la Bruxelles.

Menționăm că președinta Senatului, Anca Dragu, s-a întâlnit miercuri, 16 iunie, și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, căruia i-a transmis că toți cetățenii Uniunii Europene trebuie să beneficieze de acces necondiționat de vize în SUA. Aceasta l-a asigurat pe oficialul european că va continua să lupte pentru acest drept al cetățenilor români.

De asemenea, tot miercuri, Anca Dragu a avut o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență, căreia i-a transmis că ” România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește respectarea statului de drept”. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, oficialul român și-a exprimat convingerea că ”renunțarea la MCV este un țel realizabil în 2022”.

Ulterior, joi, 17 iunie, Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.  În cadrul discuției au mai fost abordate subiecte precum Planul Național de Redresare și Reziliență, legislația privind domeniul achizițiilor publice și drepturile muncitorilor mobili. 

Secretarul de stat Antony Blinken a avut vineri o convorbire telefonică cu ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, context în care a subliniat “forța parteneriatului nostru polono-american cu NATO și cu comunitatea transatlantică în abordarea provocărilor regionale și globale”, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Blinken și Rau au discutat, de asemenea, despre cooperarea SUA – Polonia pentru a aborda amenințarea pe care o reprezintă conducta Nord Stream 2 pentru securitatea energetică europeană.

Secretarul de stat a subliniat importanța apărării valorilor noastre democratice, inclusiv a libertății presei și a respectării drepturilor civile, în contextul în care Polonia urmează să preia președinția OSCE în 2022.

Pleased to speak with Foreign Minister @RauZbigniew again about our close cooperation on regional and global challenges. Poland is a stalwart @NATO Ally and invaluable partner on issues ranging from defense cooperation to energy security and climate change.

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) June 18, 2021

Convorbirea telefonică a urmat summitului NATO de la Bruxelles, unde președintele american a avut întrevederi cu liderii statelor baltice și a purtat discuții cu președinții Poloniei și României. De asemenea, ea a avut loc după ce, în ajunul unor summit-uri cruciale – G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite -, miniștrii de externe ai României și Poloniei au evocat “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări, pledând pentru consolidarea amprentei economice a SUA pentru a împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice.

Joe Biden și liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei au convenit consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, în timp ce liderul de la Casa Albă a transmis aprecieri cu privire cooperarea din cadrul Formatului București 9, concept care reunește statele aliate de pe flancul estic și este promovat de România și Polonia.

Întâlnirile au avut loc pe fondul criticilor pe care ministrul de externe al Poloniei le-a lansat anterior, acesta arătându-și nemulțumirea că liderul de la Casa Albă nu se va întâlni în Europa cu aliații de pe flancul estic înainte de a participa la prima întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, la Geneva. De asemenea, Zbigniew Rau şi-a mai exprimat regretul pentru faptul că Washingtonul a renunţat la sancţiunile împotriva companiei care construieşte conducta Nord Stream 2 care urmează să transporte gaz natural din Rusia în Germania.

Pentru Blinken, convorbirea cu ministrul de externe polonez vine înaintea unui turneu european care va cuprinde escale la Berlin, Paris și Roma.

Amintim, totodată, că secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avut în luna februarie prima sa convorbire telefonică cu omologul polonez, Zbigniew Rau, aceasta reprezentând și întâia discuție dintre noul șef al diplomației americane și un ministru de externe aliat de pe flancul estic al NATO.

Relațiile dintre Washington și Varșovia au cunoscut o dinamică aprofundată și pe parcursul precedentei administrații conduse de Donald Trump. SUA şi Polonia au semnat la 15 august anul trecut, la Varşovia, un acord de cooperare militară care va permite creşterea numărului soldaţilor americani în Polonia, în cadrul planului Pentagonului de redistribuire a trupelor în Europa după retragerea a circa 12.000 de militari din Germania. Cu toate acestea, noua administrație condusă de Joe Biden a ordonat o nouă revizuire a posturii militare globale a SUA sub conducerea secretarului apărării Lloyd Austin, iar procesul de retragere parțială din Germania a fost suspendat.

De asemenea, în planul cooperării politico-diplomatice cu SUA, președintele polonez Andrzej Duda a fost primit de trei ori de fostul președinte Donald Trump la Casa Albă, în timp ce Donald Trump a efectuat o vizită în Polonia, în 2017. În plan militar, Polonia a primit acceptul din partea SUA să achiziționeze avioane de ultimă generație F-35. Și în plan energetic și politic relațiile au avansat, Polonia fiind aprovizionată cu gaz natural lichefiat american și fiind inclusă, în 2019, în programul Visa Waiver.