Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Raport NATO 2015. Stoltenberg: Alianța are atribuții esențiale pentru menținerea păcii și a securității în Europa. Ce spune secretarul general despre România

Published

on

2015 a fost un an care a arătat că insecuritatea din exterior ne afectează în mod direct stabilitatea internă”, consideră Jens Stoltenberg, care a dat publicității al doilea raport al său în calitate de secretar general NATO, invocând atacurile teroriste din Europe, criza refugiaților, acțiunile Rusiei în Ucraina și în Siria, subliniază că ”cele trei atribuții esențiale ale NATO – apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare – sunt esențiale pentru menținerea păcii și securității în Europa”.

mogherini-stoltenbergRelația cu UE: o prioritate

Raportul secretarului general al Alianței abordează în detaliu relația cu Uniunea Europeană pe care o califică drept un partener unic și esențial, alături de care împărtășește valori comune, interese strategice și 22 de state membre. Mai mult decât, având în vedere că 9 din 10 cetățeni ai UE locuiesc într-o țară membră și NATO, cooperarea și coordonarea celor două entități este percepută drept fundamentală, mai ales în contextul mediului strategic din vecinătatea comună, aflat în permanentă schimbare.

Critici către Rusia și disponibilitatea refacerii unei relații predictibile

În acest context, Stoltenberg critică Rusia, al cărei comportament internațional este consemnat în raport ca fiind impredictibil și a cărei implicare militară s-a extins din est spre zona Orientului Mijlociu. ”În timp ce ocupă în mod ilegal părți teritoriale din Georgia, Republica Moldova și Ucraina și continuă să își mențină sprijinul pentru separatiștii din estul Ucrainei, Rusia a demarat o operațiune militară în Siria, fără să fie parte a coaliției globale împotriva ISIS”, se arată în documentul Alianței. Mai mult, raportul critică ignorarea regulilor internaționale și a procedurilor de către Rusia, atunci când a încălcat spațiul aerian al Turciei, iscând un scandal politico-diplomatic după decizia Ankarei de a doborî avionul SU-24.

Secretary General Annual Report 2015NATO Secretary General Jens Stoltenberg just released his Annual Report 2015. The report provides an overview of how NATO promoted and supported peace and security in 2015.It includes details on how NATO is enhancing deterrence and defence, investing in security, transforming capabilities, building relationships, sharing expertise, advancing the role of women in peace and security, and adapting as an institution.Click here to access it: http://bit.ly/SGReport15

Posted by NATO on Thursday, January 28, 2016

În contrast cu acestea, Stoltenberg menționează că ”NATO este pe deplin angajată pentru a asigura transparența activităților militare și pentru a reface cadrul predictibil al relațiilor cu Rusia”. Raportul subliniază și adaptarea NATO la o strategie hibridă pentru a gestionam mai bine provocările urgente care combină mijloace militare și non-militare, menționând cel mai important exercițiu militar al Alianței de peste un deceniu – 36.000 de militari din 30 de țări.

În raportul anual al secretarului general al Alianței, sunt menționate și progresele înregistrate precum invitarea Muntengrului să devină membru, sprijinul esențial oferit Afganistanului și pentru operațiunea de pace din Kosovo. 

România în raportul secretarului general

iohannis stoltenbergLa capitolul realizări apar și câteva evenimente strategice legate de România, și anume activarea facilității Aegis Ashore ce cuprinde elemente ale sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO, dar și chestiuni operaționale ce au vizat măsuri de asigurare strategică sub implementarea Planului de Acțiune Rapidă și consolidarea Forței de Răspuns NATO: consolidarea misiunilor de patrulare aeriană, trimiterea de avioane de luptă, și inaugurarea centrelor de Divizie Multinațională Sud-Est (București), și a Unității de Integrare a Forțelor (București).

Dacă Unitățile de Integrare a Forțelor au fost destinate pentru instalare în șase state membre, Divizia mai sus amintită este un demers operațional în care România este țara care conduce acest efort, potrivit raportului NATO. Nu în ultimul rând, un program mai puțin cunoscut, dar relevant, este acela prin care România și Statele Unite, alături de statele partenere Finlanda și Republica Moldova dezvoltă un sistem multinațional telemedicinal în Ucraina.

În ceea ce privește dimensiunea cifrelor, România este al nouălea stat NATO în clasamentul procentului din PIB atribuit bugetului de apărării, în care top 10 din 2015 arată astfel: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%), Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Marja NATO este de 2%, iar România și-a asumat să îndeplinească acest angajament până în 2017.

La capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România este la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare de NATO de minim 20%.

Totodată, în ceea ce privește implicarea efectivelor militare, România este a cincea țară contributoare la misiunea NATO în Afganistan (din 40), cu un efectiv de 650 de trupe.

2016: NATO va aduce stabilitate

În ceea ce privește provocările pentru 2016, Jens Stoltenberg precizează în raportul său că ”NATO va continua să aducă stabilitate în Europa prin intermediul deschiderii către dialog și colaborării cu partenerii”.

Deși provocările de securitate cu care ne confruntăm sunt complexe și vor exista pentru anii următori, NATO este pregătită să își îndeplinească sarcinile”, mai afirmă secretarul general.

În cele din urmă, documentul de 128 pagini se concentrează pe domenii cheie precum descurajare și apărare, investiții în securitate, transformarea capabilităților, construirea relațiilor, împărtășirea expertizei, consolidarea rolului femeilor în dimensiunea păcii și a securității și adaptarea ca instituție și organizație.

Mai mult decât atât, raportul secretarului general este structurat pe cei trei piloni definiți de Conceptul Strategic, în care apărării colective îi sunt atribuite eforturile în dimensiunea Planului de Acțiune Rapidă, securității cibernetice, dezvoltării sistemului anti-rachetă, exerciții multinaționale etc., gestiunea crizelor vizează implicarea efectivă a trupelor aliate în teatre de operațiuni, în timp ce securitatea prin cooperare se remarcă prin invitația adresată Muntenegrului și consolidării cooperării cu statele partenere și cu Uniunea Europeană.

Raportul integral poate fi consultat aici.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: NATO: Rusia a simulat un atac nuclear împotriva Suediei | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: STUDIU: Încrederea Americanilor în NATO, Cu 25% Mai Mică Decât Cea A Polonezilor. Germanii, Cei Mai Rezervați în Apărarea Aliaților | Caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Donald Trump Acuză, Din Nou, NATO: ”A Fost Concepută împotriva Uniunii Sovietice, Care Nu Mai Există”. Republicanul Propune Tăierea Contribuției Americane La NATO | Caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Președintele american Donald Trump a prezentat politica sa privind imigrația în SUA. Liderul de la Casa Albă propune o selecție pe bază de ”merit”: Planul nostru va fi admirat de întreaga lume

Published

on

©️ Donald J. Trump/ Facebook

Președintele american Donald Trump a prezentat o vastă reformă a sistemului imigrației legale în Statele Unite, menită să selecționeze străinii pe bază ”meritului” și să nu o mai facă pe baza legăturilor lor familiale, a cărei adoptare în Congres se anunță a fi delicată, informează AFP, citat de Adevărul.ro.

”Planul nostru va transforma sistemul american al imigrației în mândria națiunii și va fi admirat de întreaga lume”, a declarat liderul de la Casa Albă, denunțând un sistem ”disfuncțional”, care ”distriminează oamenii” și ”spiritele strălucitoare”.

În opinia sa, aproape două treimi dintre cele 1,1 de permise de rezident permanent – faimoasele „carduri verzi“ (”green card“) distribuite anual de către Statele Unite – ajung la imigranţi ”pur şi simplu pentru că ei au un apropiat” în ţară, iar doar 12% revin unor străini selectaţi pe baza ”meritului sau competenţelor lor”. Donald Trump a promis, astfel, să le crească proporţia de la 12 la 57%.

”Asta ne va face mai competitivi“, a spus Trump, schițând un sistem de imigrație ”cu puncte“, după modelul celui practicat de Canada.

În viziunea sa, imigranții vor primi puncte dacă au competențe specifice, precum un loc de muncă, un nivel de educație ridicat sau un proiect în vederea înființării unor întreprinderi.

Aceștia ar trebui să fie ”independenți financiar”, ”să înveţe să vobească engleza“ şi ”să treacă un examen civic“ înainte să fie primiţi pe teritoriul american, a adăugat el.

Politica în domeniul migraţiei a lui Donald Trump a fost denunţată cu regulaitate de către mediile de afaceri, mai ales în Silicon Valley, care angajează mii de ingineri străini, sau de către agricultori, care depind de o mână de lucru sezonieră ieftină.

În 2017, CEO ai Apple, Microsoft, Google, Facebook, Airbnb sau Netflix au denunţat drept ”contrare valorilor americane” măsuri care interzic intrarea în Statele Unite a cetăţenilor unui număr de şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România ar putea deveni o sursă alternativă la gazul rusesc. Premierul Viktor Orban a discutat cu Donald Trump problema gazelor din Marea Neagră: Diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid

Published

on

Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că l-a rugat pe președintele american Donald Trump să ajute la demararea producției de gaze naturale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei americane Exxon, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid. I-am cerut preşedintelui să ajute ca aceasta să se materializeze”, a declarat Orban, la postul public de radio.

Luni, președintele american Donald Trump l-a primit pe premierul ungar, Viktor Orban, la Casa Albă, șeful guvernului de la Budapesta devenind astfel primul prim-ministru maghiar din ultimii 15 ani care vizitează Biroul Oval.

Viktor Orban a declarat că în cursul întâlnirii, cei doi au consolidat relaţiile strategice dintre ţările lor în mai multe domenii, inclusiv în cel economic, politic şi al relaţiilor de securitate.

Vizita premierului ungar a fost însă una controversată, o serie de personalităţi din Senatul american, atât din rândul republicanilor, cât şi al democraţilor, avertizând de mai multă vreme că de când acesta se află la putere democraţia din Ungaria s-a ”erodat în mod semnificativ”.

Legislatorii americani şi-au exprimat de asemenea preocuparea în legătură cu relaţiile apropiate ale lui Orban cu Moscova, inclusiv în ce priveşte tranzacţiile cu energie.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a declarat că Ungaria să semneze un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală până în luna septembrie privind investiția în proiectul offshore Neptun.

Amintim că înaltul demnitar maghiar i-a solicitat secretarului de Stat american, Mike Pompeo, cu ocazia vizitei pe care acesta a întreprins-o la mijlocul lunii februarie la Budapesta, să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.

Solicitările sale veneau după ce, la începtul lunii februarie, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

Reamintim totodată că, în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Recent, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump: SUA nu se va îndrepta spre un război cu Iranul. Sunt deschis discuțiilor cu conducerea iraniană

Published

on

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat presei că nu dorește ca Statele Unite să fie implicate într-un război cu Iranul, potrivit unor oficiali americani, relatează The New York Times.

,,Nu dorește să meargă la război. Nu îl caracterizează”, a spus un oficial, vorbind cu condiția anonimatului.

Trump a comunicat echipei sale de securitate națională și altor asistenți că nu dorește ca tensiunile cu Teheranul să se transforme într-un conflict armat, au spus oficialii.

Acesta a precizat, de asemenea, că va proteja interesele SUA în regiune.  Serviciile de informații americane au arătat o intensificare a activității Iranului sau a statelor aliate acestuia pe care oficialii americani le-au perceput ca pe o amenințare la adresa prezenței americane în Orientul Mijlociu. 

Donald Trump a câștigat alegerile din 2016, promițând să nu se mai implice militar în conflictele din străinătate după războaiele costisitoare din Afganistan și Irak. La începutul acestui an, a ordonat retragerea trupelor americane din Siria, dar a fost convins să păstreze un contingent. 

Trump a declarat ieri reporterilor că speră că Statele Unite nu se vor îndrepta spre un război cu Iranul, transmite Reuters.

Tensiunile s-au complicat în ultimele zile cu preocupări crescânde legate de un potențial conflict între SUA și Iran. La începutul acestei săptămâni, Statele Unite au retras o parte a personalul diplomatic de la ambasada din Bagdad, în urma atacurilor din weekend asupra a patru petroliere aparținând Emiratelor Arabe Unite.

De asemenea, în ultimele două săptămâni, și-au sporit prezența militară în zonă, trimițând două portavioane și o baterie de rachete Patriot către Comandamentul Central american din regiune. În plus, potrivit unor informații oficiale obținute de publicația The New York Times, Secretarul de Stat american pentru Apărare, Patrick Shanahan, ar fi prezentat un plan militar actualizat administrației președintelui Donald Trump, care prevede trimiterea a până la 120.000 de soldați în Orientul Mijlociu, în cazul în care Iranul ar ataca forțele americane sau ar accelera activitatea în domeniul armelor nucleare, informează Reuters.

,,Președintele a fost clar, Statele Unite nu caută un conflict militar cu Iranul și este deschis discuțiilor cu conducerea iraniană. Cu toate acestea, opțiunea implicită a Iranului de 40 de ani încoace a fost violența și vom proteja personalul și interesele din S.U.A. din regiune “, a declarat Garrett Marquis, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, citat de sursa de mai sus. Cu toate acestea, Iranul a respins orice sugestie de dialog cu Trump.

,,Escaladarea provocată de  Statele Unite este inacceptabilă”, a declarat joi ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, citat de The New York Times.

De altfel, într-un climat de tensiune exacerbată cu Washingtonul, Teheranul a decis miercurea trecută să suspende aplicarea câtorva dintre angajamentele luate în cadrul acordului internaţional încheiat în 2015 la Viena cu puterile mondiale privind programul său nuclear, acord pe care preşedintele Trump l-a denunţat în mod unilateral în urmă cu un an. Astfel Iranul a anunţat că nu-şi va mai limita rezervele de apă grea şi uraniu îmbogăţit.

Mai mult,  comandantul gărzilor revoluționare de elită a Iranului a declarat, într-o sesiune a parlamentului, duminică, că  Unite au declanșat un război psihologic în regiune, potrivit unui purtător de cuvânt al Parlamentului.

,,Comandantul Salami, cu o atenție deosebită pentru situația din regiune, a prezentat o analiză a faptului că americanii au început un război psihologic, deoarece detașarea armatei lor a devenit o chestiune normală “, a declarat purtătorul de cuvânt al conducerii parlamentare, Behrouz Nemati , care rezumă comentariile comandantului Gărzii Revoluționare Iranien, potrivit Reuters.

Generalul-maior Hossein Salami a fost numit în funcția de șef al Gardienilor luna trecută. 

Evoluțiile recente au evidențiat un președinte care este precaut față de aventurările militare  și o echipă de consilieri – condusă de consilierul pentru securitate națională, John R. Bolton – care a adoptat o abordare foarte dură față de Iran. Tensiunile interne au generat temeri potrivit cărora  administrația Trump ar fi dispusă la un conflict militar, chiar dacă comandantul-șef se opune.

Aceste diviziuni apar pe fondul unei dezbateri interne acerbe în rândul oficialilor administrației cu privire la gravitatea amenințării iraniene. În timp ce oficialii și aliații britanici spun că informațiile legate de amenințarea pe care o reprezintă Iranul sunt valide, parlamentarii și unii oficiali din administrație îi acuză pe consilierii lui Donald Trump că exagerează pericolul și că se folosesc de serviciile de informații pentru a justifica o ciocnire militară cu Teheranul.

În orice caz, administraţia preşedintelui Donald Trump nu are permisiunea Congresului de a intra în război cu Iranul, potrivit unei declarații de ieri a lui Nancy Pelosi, preşedintele democrat al Camerei Reprezentanţilor (camera inferioară), pe fondul escaladării tensiunilor în regiune, informează Agerpres.

Nancy Pelosi a declarat presei că administraţia republicană va oferi un briefing cu uşile închise pentru un grup de parlamentari de top – aşa-numitul ‘Gang of Eight’ – cu privire la Iran în cursul serii de joi.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

SUA escaladează tensiunile cu Iranul, trimițând noi forțe navale în regiune. Oficialii de la Teheran acuză SUA de ,,război psihologic”

Mike Pompeo, vizită neașteptată la Bruxelles pentru un dialog cu aliații despre escaladarea amenințărilor din partea Iranului. Care a fost răspunsul UE și al statelor membre din formatul P5+1 al Acordului Nuclear cu Iranul?

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending