Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Raport NATO 2015. Stoltenberg: Alianța are atribuții esențiale pentru menținerea păcii și a securității în Europa. Ce spune secretarul general despre România

Published

on

2015 a fost un an care a arătat că insecuritatea din exterior ne afectează în mod direct stabilitatea internă”, consideră Jens Stoltenberg, care a dat publicității al doilea raport al său în calitate de secretar general NATO, invocând atacurile teroriste din Europe, criza refugiaților, acțiunile Rusiei în Ucraina și în Siria, subliniază că ”cele trei atribuții esențiale ale NATO – apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare – sunt esențiale pentru menținerea păcii și securității în Europa”.

mogherini-stoltenbergRelația cu UE: o prioritate

Raportul secretarului general al Alianței abordează în detaliu relația cu Uniunea Europeană pe care o califică drept un partener unic și esențial, alături de care împărtășește valori comune, interese strategice și 22 de state membre. Mai mult decât, având în vedere că 9 din 10 cetățeni ai UE locuiesc într-o țară membră și NATO, cooperarea și coordonarea celor două entități este percepută drept fundamentală, mai ales în contextul mediului strategic din vecinătatea comună, aflat în permanentă schimbare.

Critici către Rusia și disponibilitatea refacerii unei relații predictibile

În acest context, Stoltenberg critică Rusia, al cărei comportament internațional este consemnat în raport ca fiind impredictibil și a cărei implicare militară s-a extins din est spre zona Orientului Mijlociu. ”În timp ce ocupă în mod ilegal părți teritoriale din Georgia, Republica Moldova și Ucraina și continuă să își mențină sprijinul pentru separatiștii din estul Ucrainei, Rusia a demarat o operațiune militară în Siria, fără să fie parte a coaliției globale împotriva ISIS”, se arată în documentul Alianței. Mai mult, raportul critică ignorarea regulilor internaționale și a procedurilor de către Rusia, atunci când a încălcat spațiul aerian al Turciei, iscând un scandal politico-diplomatic după decizia Ankarei de a doborî avionul SU-24.

Secretary General Annual Report 2015NATO Secretary General Jens Stoltenberg just released his Annual Report 2015. The report provides an overview of how NATO promoted and supported peace and security in 2015.It includes details on how NATO is enhancing deterrence and defence, investing in security, transforming capabilities, building relationships, sharing expertise, advancing the role of women in peace and security, and adapting as an institution.Click here to access it: http://bit.ly/SGReport15

Posted by NATO on Thursday, January 28, 2016

În contrast cu acestea, Stoltenberg menționează că ”NATO este pe deplin angajată pentru a asigura transparența activităților militare și pentru a reface cadrul predictibil al relațiilor cu Rusia”. Raportul subliniază și adaptarea NATO la o strategie hibridă pentru a gestionam mai bine provocările urgente care combină mijloace militare și non-militare, menționând cel mai important exercițiu militar al Alianței de peste un deceniu – 36.000 de militari din 30 de țări.

În raportul anual al secretarului general al Alianței, sunt menționate și progresele înregistrate precum invitarea Muntengrului să devină membru, sprijinul esențial oferit Afganistanului și pentru operațiunea de pace din Kosovo. 

România în raportul secretarului general

iohannis stoltenbergLa capitolul realizări apar și câteva evenimente strategice legate de România, și anume activarea facilității Aegis Ashore ce cuprinde elemente ale sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO, dar și chestiuni operaționale ce au vizat măsuri de asigurare strategică sub implementarea Planului de Acțiune Rapidă și consolidarea Forței de Răspuns NATO: consolidarea misiunilor de patrulare aeriană, trimiterea de avioane de luptă, și inaugurarea centrelor de Divizie Multinațională Sud-Est (București), și a Unității de Integrare a Forțelor (București).

Dacă Unitățile de Integrare a Forțelor au fost destinate pentru instalare în șase state membre, Divizia mai sus amintită este un demers operațional în care România este țara care conduce acest efort, potrivit raportului NATO. Nu în ultimul rând, un program mai puțin cunoscut, dar relevant, este acela prin care România și Statele Unite, alături de statele partenere Finlanda și Republica Moldova dezvoltă un sistem multinațional telemedicinal în Ucraina.

În ceea ce privește dimensiunea cifrelor, România este al nouălea stat NATO în clasamentul procentului din PIB atribuit bugetului de apărării, în care top 10 din 2015 arată astfel: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%), Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Marja NATO este de 2%, iar România și-a asumat să îndeplinească acest angajament până în 2017.

La capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România este la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare de NATO de minim 20%.

Totodată, în ceea ce privește implicarea efectivelor militare, România este a cincea țară contributoare la misiunea NATO în Afganistan (din 40), cu un efectiv de 650 de trupe.

2016: NATO va aduce stabilitate

În ceea ce privește provocările pentru 2016, Jens Stoltenberg precizează în raportul său că ”NATO va continua să aducă stabilitate în Europa prin intermediul deschiderii către dialog și colaborării cu partenerii”.

Deși provocările de securitate cu care ne confruntăm sunt complexe și vor exista pentru anii următori, NATO este pregătită să își îndeplinească sarcinile”, mai afirmă secretarul general.

În cele din urmă, documentul de 128 pagini se concentrează pe domenii cheie precum descurajare și apărare, investiții în securitate, transformarea capabilităților, construirea relațiilor, împărtășirea expertizei, consolidarea rolului femeilor în dimensiunea păcii și a securității și adaptarea ca instituție și organizație.

Mai mult decât atât, raportul secretarului general este structurat pe cei trei piloni definiți de Conceptul Strategic, în care apărării colective îi sunt atribuite eforturile în dimensiunea Planului de Acțiune Rapidă, securității cibernetice, dezvoltării sistemului anti-rachetă, exerciții multinaționale etc., gestiunea crizelor vizează implicarea efectivă a trupelor aliate în teatre de operațiuni, în timp ce securitatea prin cooperare se remarcă prin invitația adresată Muntenegrului și consolidării cooperării cu statele partenere și cu Uniunea Europeană.

Raportul integral poate fi consultat aici.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

NATO

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

Published

on

© Real Instituto Elcano/ Twitter

Corespondență din Madrid

Regele Felipe al VI-lea al Spaniei a afirmat marți, la Forumul Public NATO care precedă summitul aliat organizat la Madrid, că “lupta globală de lungă durată dintre tiranii și democrații este mai relevantă ca oricând” și că liderii NATO se confruntă cu nevoia de a găsi “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările imediate din Europa de Est și necesitatea de a contracara provocările sistemice și pe termen lung.

“Acum 20 de ani ne-am felicitat pentru faptul că Europa nu a fost niciodată mai sigură, mai prosperă sau mai liberă”, a spus monarhul spaniol, citând din preambulul primei strategii de securitate a Uniunii Europene, elaborată în 2003 de spaniolul Javier Solana, Înalt Reprezentant al UE pentru politică exernă și de securitate la acea vreme și secretar general al NATO în perioada 1995-1999, când Madridul a găzduit și summitul din 1997.

De atunci, majoritatea evaluărilor sau predicțiilor post-Război Rece s-au evaporat“, a apreciat regele Felipe al IV-lea, continuând: iar marea partea a speranțelor noastre au fost privite ca idealuri utopice”.

“Lupta globală de lungă durată dintre tiranii și democrații este mai relevantă ca oricând. Competiția dintre marile puteri este peste tot. Toate acestea ne amintesc de nevoia critică de a prezerva alianța atlantică, o familie de națiuni căreia Spania i s-a alăturat acum exact 40 de ani. Acest context subliniază rolul NATO ca alianță care oferă o descurajare credibilă împotriva oricărei amenințări de securitate la adresa membrilor săi, în Europa și America de Nord. Războiul din Ucraina ne-a învățat să ne adunăm în apărarea unei ordini bazate pe reguli în Europa și în lume. Avem motive să ne simțim încrezători că alianța transatlantică este mai puternică ca oricând și că Europa a rămas unită în fața agresiunii intolerabile a Rusiei”, a afirmat monarhul iberic.

El i-a avertizat pe cei 30 de lideri nord-atlantici că sprijinul pentru comunitatea transatlantică va rămâne o provocare cheie în anii și deceniile ce vor urma, mai ales în contextul în care competitorii strategici vor continua să provoace “fundamentul instituțional și normativ” care stă la baza ordinii occidentale

Una dintre cele mai mari întrebări cu care se vor confrunta liderii care se reunesc la Madrid pentru a reflecta asupra viitorului NATO va fi cum să găsească echilibrul potrivit între răspunsul la amenințările imediate din Europa de Est și necesitatea de a contracara provocările sistemice și pe termen lung. De asemenea, cum să echilibreze dimensiunile sale militare și politice și cum să pregătească Alianța pentru o creștere a competiției între marile puteri, fără a pierde din vedere alte provocări transnaționale care nu vor dispărea, cum ar fi terorismul, sau chiar securitatea climatică. Acestea nu sunt alegeri binare ușoare, dar am încredere că liderii Alianței le vor parcurge cu succes”, a conchis regele Felipe al IV-lea, el fiind precedat pe scenă de secretarul general Jens Stoltenberg și urmat de secretarul general adjunct Mircea Geoană.

Cei trei lideri au deschis Forumul public NATO, care are loc în marja celui de-al 32-lea summit NATO de la Madrid, co-organizat de patru institute importante ale societății civile internaționale: Institutul Regal Elcano, German Marshall Fund, Conferința de Securitate de la München și Atlantic Council.

Forumul reunește participanți din afara comunității tradiționale de securitate și apărare pentru a îmbogăți dezbaterea privind viitorul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.
Summitul NATO reunește aproape 40 de șefi de stat și de guvern la centrul de expoziții IFEMA din Madrid, în perioada 29-30 iunie, coincizând cu cea de-a 40-a aniversare a aderării Spaniei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Printre cei prezenți se numără cele 30 de țări aliate, patru țări din Asia-Pacific invitate (Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud), alte patru țări care sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu ale Alianței, precum și șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Continue Reading

G7

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

Published

on

© No. 10/ Flickr

Liderii G7, reuniți sub președinție germană, condamnă la finalul unui summit desfășurat în Alpii bavarezi ”sugrumarea producției alimentare și agricole” de către Vladimir Putin, care folosește ”alimentele pe post de armă de război”, și s-au angajat să aloce 4,5 miliarde de dolari, jumătate din sumă fiind asigurată de SUA, pentru a ”spori securitatea alimentară la nivel global”.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, noile investiții realizate prin Alianța globală pentru securitate alimentară, vor sprijini ”eforturile în peste 47 de țări și organizații regionale de a se adresa nevoilor în creștere”.

”Reiterăm apelul urgent către Rusia de a pune capăt, fără condiții, blocadei asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, distrugerii infrastructurii portuare de transport, a silozurilor și terminalelor, însușirii ilegale de mărfuri agricole și de echipamente ucrainene și tuturor celorlalte activități care împiedică producția și exporturile”, subliniază liderii G7 în declarație.

Aceștia evaluează că toate acțiunile enumerate mai sus nu reprezintă altceva decât un ”atac motivat geopolitic asupra securității alimentare globale”.

”Ne vom intensifica eforturile de a ajuta Ucraina să continue producția agricolă în vederea următorului sezon de recoltă și ne vom angaja să sprijinim fermierii ucraineni în obținerea accesului la inputuri agricole esențiale și la medicamente veterinare. Susținem ferm Ucraina în reluarea exporturilor sale agricole către piețele mondiale, precum și eforturile ONU de deblocare a unui coridor maritim sigur prin Marea Neagră. În plus, ne vom intensifica eforturile pentru a stabili rute alternative bazându-ne pe inițiativa deja pusă în aplicare de UE privind <<culoarele de solidaritate>>. Vom colabora cu agențiile și partenerii relevanți pentru a identifica proveniența importurilor de cereale, cu scopul de a identifica produsele ucrainene confiscate ilegal și pentru a descuraja Rusia. În plus, solicităm Rusiei să își ridice măsurile care împiedică exportul de cereale și îngrășăminte rusești”, este apelul lansat de liderii G7.

De asemenea, aceștia se vor asigura în continuare că ”pachetele de sancțiuni nu vizează alimentele pentru a permite libera circulație a produselor agricole, inclusiv din Rusia”.

Îndreptându-și privirea către parteneri, precum ”guverne, organizații internaționale, globale și inițiative regionale, societatea civilă, sectorul privat”, cele șapte puteri din G7 îi îndeamnă să ”contribuie la efortul nostru de a asigura securitatea alimentară globală”.

Conform Casei Albe, ”milioane de oameni aflați la depărtare de conflict se confruntă cu un risc crescut de sărăcie, foamete și malnutriție ca urmare a războiului lui Putin”.

Estimările sugerează că până la ”40 de milioane de persoane ar putea fi împinse în sărăcie în 2022, ca urmare a războiului lui Putin în Ucraina și a efectelor sale secundare”.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Vina pentru creșterea prețurilor la alimente nu aparține NATO sau sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, ci această creștere și riscul unei insecurități alimentare sunt determinate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat marți, la Madrid, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaltul oficial aliat a deschis informal lucrările summitului aliat din capitala Spaniei prin participarea sa la Forumul Public NATO, un eveniment de diplomație publică organizat în parteneriat de Institutul Regal Elcano pentru Studii Internaționale și Strategice, Conferința de Securitate de la Munchen, Atlantic Council și The German Marshall Fund of the United States.

Avem o responsabilitate să sprijinim Ucraina, parțial prin furnizarea sprijinului militar și umanitar. Aliații NATO au sprijinit Ucraina încă din 2014, nu ne-am trezit în februarie 2022 (n.r. – momentul invaziei ruse. (…) Responsabilitatea noastră este să facem mai mult pentru ca Ucraina să reziste pe termen lung. Dacă problema este că nu ar trebui să facem asta pentru că există impresia că noi am avea vreo responsabilitate pentru problemele economiei mondiale, răspunsul este categoric nu. Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, inclusiv să impunem noi costuri și sancțiuni Rusiei. Apoi, trebuie să ne implicăm în dialog și în comunicare publică pentru a explica faptul că problema centrală nu este cum sprijinim noi Ucraina, ci războiul nejustificat și neprovocat al președintelui Putin împotriva Ucrainei. Aceasta este problema“, a declarat Stoltenberg.

 

Comentariile sale vin după ce liderii G7, în frunte cu președintele american Joe Biden, au anunțat că vor contribui cu peste 4,5 miliarde de dolari pentru a aborda problema securității alimentare globale, din care peste jumătate vor proveni din Statele Unite.

Aceste alocări financiare vor contribui la protejarea celor mai vulnerabile populații din lume și pentru a atenua impactul războiului neprovocat și nejustificat al Rusiei în Ucraina asupra insecurității alimentare și a malnutriției în creștere.

Aceste noi investiții vor sprijini eforturile depuse în peste 47 de țări și organizații regionale, pentru a sprijini planurile regionale de abordare a nevoilor în creștere.

“Ca soluţie pe termen scurt, cerem partenerilor care au importante stocuri de hrană, precum şi sectorului privat, să facă hrana disponibilă fără a distorsiona pieţele, susţinând în special strategia Programului Alimentar Mondial privind achiziţiile”, au transmis liderii G7 în declarația finală a summitului.

Toți liderii G7, inclusiv premierul Japoniei pentru prima dată, se vor deplasa după summitul de la castelul Elmau din Bavaria la summitul NATO, acolo unde cele 30 de națiuni nord-atlantice vor adopta decizii cruciale.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Continue Reading

Facebook

NATO45 mins ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G71 hour ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G72 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

G72 hours ago

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg: Summitul de la Madrid este unul crucial. Noul Concept Strategic, “planul cardinal” NATO într-o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă

ROMÂNIA4 hours ago

REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei

ROMÂNIA4 hours ago

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

ROMÂNIA5 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA7 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending