Connect with us

Siegfried Mureșan

VIDEO. Siegfried Mureșan: România va avea trei mari dosare pe care le poate influența în timpul Președinției Uniunii Europene: Brexit, Bugetul UE 2021 – 2027 și viitorul UE

Published

on

Deputatul european Siegfried Mureșan (PMP/PPE) a declarat, ieri, în cadrul dezbaterii „Președinția română a Consiliului UE – Cât suntem de pregătiți?”, organizată împreună cu Revista „22” la sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS), că, în timpul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care o va deține România în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, vor exista trei mari dosare la nivelul Uniunii Europene (UE) pe care țara noastră le va gestiona și pe care le poate influența: ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, adoptarea bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2021 – 2027, dar și discuțiile privind viitorul Uniunii Europene. Siegfried Mureșan a mai spus că, pe lângă aceste trei mari dosare, România ar trebui să aibă și o prioritate personală de președinție, iar aceasta trebuie să fie creșterea angajamentului din partea Uniunii Europene pentru statele din Vecinătatea estică, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, care implementează acorduri de asociere cu UE.

„În timpul Președinției Consiliului Uniunii Europene deținută de România, vor exista trei mari dosare la nivelul UE. Primul dintre ele va fi ieșirea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată a avea loc în timpul președinției noastre. (…) Dacă negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie merg bine, dar nu reușesc a fi încheiate în timpul util, atunci aceste negocieri vor putea fi prelungite cu acordul unanimității tuturor statelor membre. Atunci, România, ca deținătoare a Președinției UE, va avea un rol esențial să asigure unanimitatea în Consiliu, lucru foarte important deoarece, dacă această unanimitate nu se obține, negocierile nu vor putea fi prelungite și se va produce o ieșire bruscă a Marii Britanii din Uniunea Europeană care, evident, nu este de dorit. Al doilea dosar este adoptarea Bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027. În scenariul optimist, vom avea 5 – 6 luni de zile, între octombrie – noiembrie 2018 și martie 2019, pentru a lua deciziile importante legate de viitorul buget al Uniunii Europene, înainte ca Parlamentul European să-și încheie mandatul, deci în timpul președinției rotative a României. Dacă negocierile eșuează, consecința este următoarea: negocierile nu vor putea fi reluate decât după ce noul Parlament European, care va fi votat în mai 2019, își va intra în atribuții, deci în a doua parte a lui 2019, astfel că bugetul ar fi adoptat la sfârșitul anului 2020, ceea ce înseamnă că, la 1 ianuarie 2021, la începerea noului buget multianual, nu va fi pregătit nimic pentru a începe absorbția fondurilor europene. În consecință, dacă noi luăm decizia privind bugetul UE atât de târziu, este clar că absorbția din exercițiul financiar următor va începe cu întârziere. De aceea este de dorit ca viitorul bugetului să fie clarificat înainte de alegerile europarlamentare din 2019 și noi, ca țară care deține președinția Consiliului UE la acel moment, vom avea un rol important. (…) A treia temă care cred că va veni asupra noastră în timpul Președinției Consiliului UE este viitorul Uniunii Europene. (…) Chiar la acest sfârșit de săptămână Comisia Europeană a vorbit din nou despre un eventual buget al zonei euro menit să absoarbă șocuri asimetrice care ar lovi unele state mai puternic decât altele.  (…). Este doar un exemplu de inițiativă legislativă cu impact semnificativ pe termen lung unde va trebui să avem o poziție. (…) Nu trebuie să ne fie teamă de această dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, trebuie să depășim acest sindrom al periferiei deoarece nu există un nucleu dur al statelor care se vor integra mai mult din care noi vom fi excluși”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, în timpul dezbaterii organizate la sediul GDS.

„Pe lângă aceste trei mari dosare pe care România le va gestiona, Președinția Consiliului Uniunii Europene, va fi, evident, o oportunitate de a aduce în discuție și temele noastre. Iar eu cred că o temă pe care trebuie să o aducem în discuție este Vecinătatea estică a Uniunii Europene, relația cu cele trei state din Vecinătatea estică, Republica Moldova, Georgia și Ucraina, care implementează acorduri de asociere și unde UE va trebui să se angajeze mai mult și să sprijinim procesele de reformă”, a mai spus Siegfried Mureșan, în cadrul de dezbaterii.

.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan, mesaj din Parlamentul European: Deficiențele Ungariei legate de gestionarea fondurilor europene și statul de drept trebuie ”corectate”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a luat cuvântul în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prilej cu care a subliniat că Executivul de la Budapesta trebuie să își corecteze „deficiențele” în materie de gestionare a fondurilor europene și stat de drept. 

„Banii pot circula doar dacă regulile sunt respectate, iar statul de drept este fundamental. Statul de drept este cel mai important dintre toate regulile. În Ungaria, au existat deficiențe în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene și în ceea ce privește statul de drept, iar aceste deficiențe trebuie corectate”, a transmis oficialul european în discursul său. 

De asemenea, deputatul european a precizat că banii europeni trebuie să circule în siguranță în statele membre, iar Comisia Europeană trebuie să se asigure că Executivul ungar va respecta toate regulile pentru ca cetățenii Ungariei să beneficieze de fondurile europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. 


„Acum depinde de Guvernul ungar să pună în aplicare măsurile pe care le-a convenit cu Comisia Europeană, iar apoi depinde de Comisia Europeană să evalueze dacă așteptările noastre sunt clare. Comisia ar trebui să dea o evaluare pozitivă doar după ce măsurile sunt puse în aplicare de guvernul maghiar, iar banii ar trebui să circule doar atunci când banii sunt siguri. Banii ar trebui să circule doar atunci când sunt protejați”, a mai adăugat acesta. 

În intervenția sa din plen, Siegfried Mureșan a reiterat poziția Parlamentului European: „Dorim să ajutăm oamenii din Ungaria, așa cum ajutăm oamenii din alte state membre ale UE. Sperăm că Execituvul maghiar nu este un obstacol în dorința Europei de a ajuta cetățenii Ungariei.”

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, mandatat de PE să înceapă imediat negocierile cu țările UE pentru includerea măsurilor REPowerEU în PNRR-uri: Vrem să ajungem la un acord până la finalul anului

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, coraportorul Parlamentului European pentru capitolele REPowerEU din planurile naționale de redresare și reziliență, și-a exprimat hotărârea de a începe imediat negocierile cu statele membre asupra acestui dosar, având speranța că discuțiile interinstituționale vor fi finalizate până la finalul anului pentru ca legislația să intre imediat în vigoare la începutul anului viitor.

Într-o conferință de presă desfășurată la finalul adoptării, de către Parlamentul European, a mandatului de negociere cu guvernele UE, Mureșan a detaliat că ”noul fond, REPowerEU, ne va permite să îi ajutăm pe cei care au fost afectați de costurile crescute la energie, de nesiguranța energetică și va permite companiilor, regiunilor și țărilor să profite de el”.

”Vom avea 20 de miliarde fonduri noi plus până la 200 de miliarde de euro în credite. Vom reduce dependența de gazul rusesc, de combustibilul fosil. Pentru a îmbunătăți infrastructura energetică și interconectivitatea vom face noi investiții și vom trece la energia produsă acolo unde este nevoie. Vom îmbunătăți eficiența energetică ca să consumăm mai puțin pentru a atinge obiectivele noastre. Pentru că un consum redus înseamnă și dependență mai mică de Rusia. Vom accelera investițiile pentru energiile regenerabile”, a anunțat eurodeputatul.

În prezența președintei legislativului european, Roberta Metsola, Siegfried Mureșan a oferit detalii suplimentare cu privire la aspectele cuprinse în mandatul de negociere adoptat cu largă majoritate.

”Noi propunem ca 20% din aceste fonduri noi să fie alocate ca prefinanțare. PE a intervenit și a spus că țările și cetățenii se confruntă cu dificultăți financiare acum, deci 20% trebuie să fie mobilizați imediat ca prefinanțare. În al doilea rând, ne dorim ca investițiile să se facă în energie care să fie eligibile. Toate investițiile să fie făcute în domeniul energiei. În al treilea rând, dorim să avem o UE a energiei, să investim în proiecte transfrontaliere și tocmai de aceea în poziția Parlamentului se arată că 35% din REPowerEU să fie alocat pentru proiecte transfrontaliere. Marile proiecte de infrastructură sunt proiecte transfrontaliere, internaționale. Trebuie să interconectăm mai bine țările pentru a face față mai bine provocărilor energiei. În al patrulea rând, Comisia Europeană a propus inițial niște transferuri care să fie posibile de la Politica de Coeziune, de la agricultură, către REPowerEU. PE, cu o mare majoritate, a răspuns afirmativ acestei cereri pentru a ajuta investiții în energie, dar nu în detrimentul agricultorilor sau al regiunilor. Tocmai de aceea Parlamentul European nu va permite reduceri pentru PAC, pentru Politica de Coeziune în acest context”, a dat asigurări Mureșan.

”Suntem uniți, poziția Parlamentului European este clară și suntem pregătiți să începem imediat negocierile cu Consiliul cu obiectivul clar, acela de finalizare a negocierilor până la finalul anului pentru ca legislația să intre în vigoare la începutul anului următor”, conchis europarlamentarul. 

Consiliul Uniunii Europene a convenit deja, la începutul lunii octombrie, asupra poziției sale în legătură cu propunerea privind REPowerEU.

România ar urma să beneficieze de aproape 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică, reducerea dependenței energetice de Federația Rusă, îmbunătățirea infrastructurii energetice, investiții în surse de energie regenerabilă.

Aceste fonduri nerambursabile se vor adăuga celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe care țara noastră le primește deja pentru Planul Național de Redresare și Reziliență din Mecanismul European de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Comitetul Parlamentar UE – Moldova, co-prezidat de Siegfried Mureșan, solicită începerea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE cât mai repede

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Uniunea Europeană trebuie să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova cât mai repede, a declarat marți europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) după cea de-a 12-a reuniune a Comitetului Parlamentar de asociere UE – Moldova care a avut loc la Chișinău.

Această sesiune, pe care Mureșan a co-prezidat-o, a fost prima de la acordarea statutului de țară candidată UE Republicii Moldova în iunie și s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune în care Comitetul solicită instituțiilor Uniunii Europene să declanșeze negocierile în vederea aderării cât mai repede după îndeplinirea de către Republica Moldova a celor 9 recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie.

“În acest sens, cerem Comisiei să comunice cât de curând posibil eventualele condiții suplimentare necesare pentru deschiderea negocierilor”, a declarat Mureșan,  președintele delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova.

Potrivit acestuia, principalele subiecte discutate au fost evoluțiile procesului de aderare la Uniunea Europeană, precum și sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova în contextul războiul din Ucraina, în special criza energetică.

În declarația adoptată, Comitetul Parlamentar de asociere UE – Moldova cere instituțiilor europene să asigure sprijin financiar suplimentar, inclusiv fonduri europene nerambursabile, pentru a susține procesul de aderare al Republicii Moldova și pentru gestionarea crizei energetice din Moldova.

Totodată, parlamentarii reuniți solicită Comisiei Europene să ofere Republicii Moldova acces la Instrumentul de Asistență pentru pre-aderare (IPA III), dedicat special țărilor candidate la Uniunea Europeană.

“Mai cerem totodată, încheierea unui acord între Uniunea Europeană și Republica Moldova privind eliminarea tarifelor de roaming. Poziția mea aici este clară: tot ceea ce îi oferim Ucrainei trebuie să-i oferim și Republicii Moldova. Iar dacă UE decide să elimine tarifele de roaming pentru Ucraina, același lucru trebuie să-l facă și în cazul Republicii Moldova”, a indicat Siegfried Mureșan.

Comitetul a mai solicitat și liberalizarea totală a comerțului și transportului din Moldova în Uniunea Europeană și accelerarea integrării Republicii Moldova în piața unică europeană.

“Nu în ultimul rând, reiterăm poziția noastră, adoptată în aprilie, cu privire la crearea unui Grup de Sprijin pentru Republica Moldova asemănător cu grupul de sprijin creat pentru Ucraina. Prin crearea acestui grup, ar crește personalul UE în Republica Moldova care să ofere mai mult sprijin tehnic și administrativ autorităților de la Chișinău, aspect esențial acum că Republica Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană. Declarația pe care am adoptat-o astăzi transmite un mesaj clar de susținere a integrării europene a Republicii Moldova, a procesului său de reforme și sprijin în contextul crizei energetice provocată de Rusia. Republica Moldova, stat candidat UE, este membră a familiei noastre europene. Își demonstrează zilnic determinarea de a-și continua parcursul european, în ciuda presiunilor cauzate de războiul Rusiei în Ucraina. Noi vom continua să sprijinim la nivel european aceste eforturi, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a conchis Siegfried Mureșan.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN5 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D11 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA11 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO11 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN12 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc compară războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu planul de exterminare nazist contra evreilor: Istoria se repetă

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending