Connect with us

NATO

VIDEO. SUA şi aliaţii au efectuat un test al sistemului antirachetă din Europa

Published

on

Armata americană şi alte state aliate au cooperat marţi pentru a intercepta simultan false rachete balistice şi de croazieră în largul coastelor Scoţiei, au anunţat Forţele navale ale SUA, calificând acest test drept o importantă primă demonstraţie a capacităţilor antirachetă din Europa.

Sursa: MTMD Formation from Helo

Aceasta a fost prima dată când un interceptor ghidat de tip Standard Missile-3 Block IA, construit de Raytheon Co, a fost lansat dintr-un poligon din afara Statelor Unite şi prima interceptare a unei rachete balistice în Europa, au precizat Forţele navale ale SUA, citate de Reuters în pagina electronică, potrivit gandul.

O navă olandeză a urmărit ţinta şi a transmis date către USS Ross, o navă Aegis a Forţelor navale americane.

La test au participat nave din Statele Unite, Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania şi Marea Britanie. Exerciţiul a avut loc în contextul în care Rusia foloseşte tot mai mult rachete de croazieră împotriva grupării Stat Islamic în Siria.

“Acest exerciţiu demonstrează angajamentul Statelor Unite faţă de apărarea Europei prin navele noastre Aegis şi unitatea terestră din România, precum şi acţiunea profesionistă a marinarilor aliaţi”, a declarat amiralul Mark Ferguson, comandantul Forţelor navale americane pentru Europa şi Africa.

Ferguson a precizat că testul efectuat de Maritime Theater Missile Defense Forum arată abilitatea grupului de a “efectua operaţiuni eficiente pe mare ale coaliţiei de apărare împotriva ameninţărilor antinavale şi balistice”.

Riki Ellison, fondatorul organizaţiei non-profit Missile Defense Advocacy Alliance, a declarat că testul arată că Forţele navale ale altor ţări pot detecta şi transmite date privind ţintirea şi atacarea unor potenţiale ameninţări cu rachetă către Forţele navale ale SUA.

Acest lucru înseamnă că Forţele navale ale SUA pot reduce numărul de nave necesare pentru misiuni de apărare antirachetă în Marea Mediterană şi să folosească în schimb nave aliate pentru a transmite date privind detectarea şi ţintirea ameninţărilor cu rachetă, a adăugat el.

“Este o sincronizare bună pentru că demonstrează capacitatea noastră de a detecta şi intercepta tipul de rachete care sunt lansate în şi împotriva Siriei”, a precizat acesta.

“Acest lucru dovedeşte că senzori de la navele altor ţări pot fi folosiţi pentru a avertiza din timp Forţele navale privind potenţiale ameninţări, iar acele nave pot fi folosite pentru a proteja navele americane”, a subliniat Ellison.

Navele Forţelor navale americane au nevoie de escorte de protecţie pentru că nu se pot apăra singure atunci când desfăşoară misiuni de apărare antirachetă, a mai spus el.

Luna aceasta, oficiali americani au declarat că patru rachete de croazieră ruse lansate spre Siria din Marea Caspică s-au prăbuşit în Iran, deşi Rusia insistă că acestea şi-au atins ţintele din Siria.

Testul de marţi a fost realizat cu un un interceptor ghidat de tip Standard Missile-3 (SM-3 Block IA), similar cu sistemul SM-3 terestru care va fi instalat în baza antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt).

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: Rusia protestează împotriva exercițiilor antirachetă ale NATO | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Vladimir Putin: SUA au mințit. Sistemele antirachetă din România și Polonia, amenințare la adresa Rusiei | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Premierul Poloniei cere Germaniei să ”își majoreze rapid cheltuielile militare”: Nu este o profitoare, dar contribuțiile sale nu respectă angajamentele luate

Published

on

© premier.gov.pl

Disputele politico-diplomatice dintre Polonia și Germania, întreținute mai ales prin prisma retoricii privind despăgubirile pe care Varșovia le solicită Berlinului în urma celui de-al Doilea Război Mondial, continuă după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat țara vecină pentru că nu își îndeplinește angajamentele militare în cadrul NATO.

Germania ar trebui să-și arate puterea când vine vorba de cheltuielile privind apărarea și să o facă rapid, a spus Morawiecki într-un interviu acordat publicației germane Funke Media Group.

Nu aș spune că Germania este o profitoare, dar contribuțiile sale nu sunt în conformitate cu angajamentele. Germania trebuie să își majoreze rapid cheltuielile militare”, a spus Morawiecki, citat de Politico Europe.

Premierul polonez nu se află la prima declarație de acest tip. Anul trecut, la Conferința de Securitate de la München, Morawiecki a făcut referire la anumiți europeni care acționează precum ”călăreți liberi în epoca păcii americane”, o aluzie la faptul că Statele Unite continuă să investească în securitatea europeană, în timp ce mai mulți aliați europeni majorează dependența energetică a Europei față de Rusia.

Pe de altă parte, Mateusz Morawiecki s-a referit și la discuțiile recente generate de ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia privind mutarea în Polonia a trupelor americane staționate în Germania.

”Avem nevoie de baza militară NATO de la Ramstein (Germania) şi avem nevoie de o nouă bază militară permanentă în Polonia”, a spus șeful guvernului de la Varșovia, în condițiile în care Polonia a oferit 2 miliarde de dolari Statelor Unite pentru a găzdui o bază numită ”Fort Trump”, însă președinții Andrzej Duda și Donald Trump au semnat un acord ce prevede creşterea efectivelor trupelor americane staţionate în Polonia de la 4.500 la circa 5.500 de militari şi amplasarea în această ţară a comandamentului unei divizii americane.

Polonia se numără printre țările care respectă criteriul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Potrivit datelor prezentate de NATO în luna iunie,  șapte aliați NATO au alocat 2% din PIB pentru bugetul Apărării în anul 2019, SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), România (2.01%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

În ce privește Germania, această alocă în prezent aproximativ 1,2-1,3% din PIB cu respectivă de creștere a bugetului militar până la 1,5% din PIB la orizontul anului 2024. 

Anul de referință 2024 a fost asumat de aliații din NATO la summitul din Țara Galilor din 2014 pentru ca toate țările membre să atingă alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru Apărare până la acel moment.

Recent însă, noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, care a înlocuit-o în funcție pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

NATO

Generalul Daniel Petrescu, avansat în grad de general locotenent cu trei stele de președintele Klaus Iohannis, este noul locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării

Published

on

© Armata României/ Facebook

Generalul-maior Daniel Petrescu a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcţia de locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării, printr-un ordin semnat de ministrul Apărării, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN) remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată amintește Daniel Petrescu a fost înaintat, începând cu data de 14 august 2019, prin decret al preşedintelui României, Klaus Iohannis, la gradul de general-locotenent – cu trei stele.

Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017 până la această dată, funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).

“Experienţa sa profesională include funcţii deţinute la nivel tactic, operativ şi strategic în cadrul Forţelor Terestre Române, în comandamente NATO şi în teatrele de operaţii. Este veteran al teatrelor de operaţii, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III şi 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie Călugăreni a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herţegovina (2004), Irak (2005) şi Afganistan (2007)”, se arată în comunicatul MApN.

În perioada iunie 2013 – iulie 2016, Petrescu a îndeplinit funcţia de reprezentant militar al şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Tot prin ordin al ministrului Apărării, generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a fost numit, începând cu data de 13 august, în funcţia de consilier coordonator domeniu al ministrului Apărării, iar atribuţiile de şef al Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) sunt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

De asemenea, generalul-maior Iulian Berdilă a fost numit, începând cu data de 20 august 2019, în funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending