Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Trident Juncture 2018 | NATO își testează mobilitatea militară cu cea mai impresionantă desfășurare de forțe: 50.000 de soldați, 150 de avioane de luptă și 10.000 de vehicule

Published

on

Aproximativ 50.000 de soldați din 31 de țări membre ale NATO și state partenere vor participa în perioada următoare la cel mai mare exercițiu militar aliat din ultimele decenii, o desfășurare de forțe în care este testată și mobilitatea militară a aliaților, un domeniu îm care NATO și-a asumat investiții majore.

Exercițiul Trident Juncture 2018 va avea loc în Norvegia, în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, și va reuni cele 29 de state aliate, plus partenerii din Finlanda și Suedia. Celor 50.000 de militari li se adaugă aproximativ 150 de avioane de luptă, 65 de nave și aproximativ 10.000 de vehicule.

La începutul lunii, la reuniunea miniștrilor Apărării, secretarul general al NATO a insistat asupra caracterului fictiv, dar realist, al scenariului de luptă unde va fi simulată ”reacția colectivă a NATO în cazul unui atac armat împotriva unui aliat”.

”Vom pune în practică abilitatea noastră de a desfășura trupe din Europa și de-a lungul Atlanticului. Exercițiul este defensiv și transparent. Toți membrii OSCE, inclusiv Rusia, au fost invitați să trimită observatori”, a spus atunci Stoltenberg.

Despre Trident Juncture 2018

Mobilitatea militară, testată în drum spre Trident Juncture 2018

Dimensiunea mobilității militare, transformată într-un capitol indispensabil al securității europene prin Declarația Comună UE-NATO, este testată în zilele premergătoare exercițiului din Norvegia de către forțele britanice și germane.

Potrivit NATO, trupele britanice au debarcat miercuri la Rotterdam în Olanda, în vreme ce tancurile germane au fost urcate la bordul unei nave cargo pentru a fi trimise către cel mai mare exercițiu al NATO de la Războiul Rece încoace.

Cele 70 de vehicule militare britanice Foxhound, Husky and Landrover vor călători 2.000 km din portul Hook of Holland prin nordul Europei către Norvegia. Convoiul britanic se va deplasa prin Olanda, Germania, Danemarca și Suedia și va testa, astfel, deplasarea eficientă a soldaților și a echipamentelor între țările europene.

FOTO: NATO

Concomitent, Armata Germaniei își va deplasa tancurile Leopard și alte vehicule militare într-un ferryboat din orașul german Emden în cel norvegian Fredrikstad.

Conform necesităților care derivă din planul mobilității militare, această defășurare de forțe va testa și aspectele legale ce țin de trecerea punctelor de frontieră și reglementările de graniță, precum și capacitatea infrastructurii de a permite deplasarea rapidă a forțelor și echipamentelor.

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

Trident Juncture, o reacție la Vostok 2018

Deși exercițiile NATO vizează respectarea principiului transparenței și a caracterului defensiv al desfășurărilor militare, Trident Juncture va avea loc la mai bine de o lună distanță după ce Rusia a organizat Vostok 2018, cel mai mare exerciţiu militar organizat vreodată în Rusia, desfăşurat în Districtul Militar Central şi Districtul Militar Estic al Rusiei și care a reunit aproape 300.000 de soldaţi, 36.000 de vehicule militare, 1.000 de  aparate de zbor (avioane, elicoptere, drone etc.) şi 80 de nave.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

NATO își întărește apărarea împotriva noilor rachete rusești și face apel la Rusia să revină la respectarea Tratatului INF până la termenul limită din data de 2 august

Published

on

© NATO

Miniștrii Apărării din statele membre ale NATO au aprobat miercuri o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a anunțat secretarul general al NATO, dar care nu a furnizat amănunte și detalii specifice în contextul în care aliații urmează să aibă o întâlnire cu Rusia pentru a determina Moscova să revină la respectarea Tratatului din 1987..

Ţările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă (…) dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa“, a explicat Jens Stoltenberg, dând asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că NATO nu dorește ”o nouă cursă a înarmărilor.

Referitor la potențialele măsuri ale NATO, Stoltenberg a spus că acestea vizează programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere, însă nu a intrat în detalii în contextul în care o reuniune a Consiliului NATO-Rusia urmează să aibă loc săptămâna viitoare pentru a salva acest acord.

Secretarul general al NATO a mai spus că retragerea Statelor Unite din Tratatul INF va intra în vigoare la 2 august, iar până atunci Rusia are șansa de a salva acordul.

”Opțiunea Rusiei este simplu: să se întoarcă la respectarea obligațiilor și angajamentelor privind controlul armamentului sau să continue comportamentul său iresponsabil și periculos și să poarte întreaga responsabilitate pentru terminarea tratatului”, a mai adăugat acesta.

Cu cinci săptămâni înainte de expirarea termenului impus de SUA și de NATO la 2 februarie 2019 pentru ca Rusia să revină la respectarea acordului din 1987 este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, în condițiile în care atât Senatul, cât și Duma de Stat a Federației Ruse au votat proiectul de lege privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), iar Ministerul de Externe de la Moscova a comparat situația actuală cu criza rachetelor din Cuba.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cancelarul german Angela Merkel a fost văzută, pentru a doua oară în această lună, tremurând la o ceremonie oficială

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a fost văzută tremurând joi, la o ceremonie politică la care a participat şi preşedintele Frank-Walter Steinmeier – a doua criză de acest gen în ultimele două săptămâni -, dar purtătorul ei de cuvânt a declarat pentru Reuters că Merkel se simte bine, relatează Agerpres.

Pe 18 iunie, Angela Merkel a fost văzută tremurând în momentul în care îl primea pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită în Germania, dar ulterior a declarat că s-a simţit mai bine după ce a băut trei pahare de apă, sugerând că fusese deshidratată.

Miercuri, Merkel, în vârstă de 64 de ani, a luat parte o ceremonie de predare a mandatului de către ministrul justiţiei, Katarina Barley, care părăseşte postul după ce a obţinut un loc de deputat în Parlamentul European. Stând alături de președintele Steinmeier, care susținea un discurs, Merkel a fost văzută din nou tremurând.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german a anunţat că Merkel va participa mai târziu la ceremonia de depunere a jurământului de către noul ministru al justiţiei. Întrebat dacă Merkel va lua parte la summitul G20 care urmează să aibă loc în acest sfârşit de săptămână la Osaka, în Japonia, purtătorul de cuvânt a declarat: ”Totul va decurge conform planului. Cancelarul este bine”.

Aflată la conducerea unei coaliţii fragile, Angela Merkel, la putere din 2005, se va retrage din politică la sfârşitul mandatului său, cel mai târziu în 2021, încă activitatea politică din această perioadă este una extrem de intensă, după summitul G20 de la Osaka, cancelarul german urmând să participe la un nou summit al Consiliului European pentru a găsi o soluție privind numirea viitorului președinte al Comisiei Europene și a celorlalte funcții la vârful instituțiilor UE.

Continue Reading

NATO

O canadiancă va coordona din toamnă misiunea NATO în Irak

Published

on

© Canadian Armed Forces Operations/ Facebook

Generalul de brigadă canadian Jennie Carignan va conduce misiunea NATO în Irak, care numărăr 580 de militari și pentru care Ottawa și-a prelungit recent participarea până la finalul anului 2020, a anunțat miercuri Ministrul Apărării, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Jennie Carignan comandă în prezent Divizia a 2-a canadiană și Joint Task Force East (JTFE) cu sediul în Quebec. Aceasta a activat în trecut în Bosnia-Herțegovina pe platoul Golan (anexat de Israel) şi în Afganistan.

Carignan, care urmează să fie promovată în curând general-maior, va înlocui un alt canadian, pe general-maiorul Dany Fortinau, care comandă misiunea Alianței atlantice de la începuturile sale în noiembrie 2018.

Canada, care și-a extins oficial cu un an participarea, contribuie cu aproximativ 250 de soldați și trei elicoptere.

”Suntem bucuroşi să lucrăm cu NATO şi să ne continuăm rolul de comandant al misiunii în Irak. Mai mult, salut ideea că generalul de brigadă Carignan, un lider realizat, preia comanda misiunii după promovarea sa în gradul de general maior”, a declarat Harjit Sajjan, ministrul apărării, într-un comunicat.

NATO conduce din toamnă o misiune ce oferă consultanţă şi instruire Ministerului irakian al Apărării în lupta împotriva bombelor artizanale, în cooperarea cu civilii, întreţinerea vehiculelor blindate şi medicină militară.

În plus, începând din 2014, Canada participă la coaliţia din Irak împotriva grupării Stat Islamic (SI) prin efectuarea de operaţiuni aeriene şi acordarea de asistenţă medicală şi instruirea forţelor irakiene pe teren.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending