Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Viitorul buget european rămâne în impas: Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni l-au mandatat pe Charles Michel să continue negocierile pentru un acord final

Published

on

© European Union

Dominat de subiectul schimbărilor climatice și al asumării neutralității climatice în Europa până în anul 2050, summitul Consiliului European nu a înregistrat niciun progres notabil în privința viitorului Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. La finalul primei zi a Consiliului European de iarnă, liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au mandatat pe președintele Charles Michel să continue negocierile în vederea obținerii unui acord final privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

”În urma prezentării de către președinția finlandeză a unui cadru de negociere cu cifre, Consiliul European a discutat despre principalele elemente ale noului cadru financiar multianual. Consiliul European își invită președintele să continue negocierile, în vederea obținerii unui acord final”, sunt concluziile adoptate de șefii de stat sau de guvern în ce privește viitorul buget european.

Aflată într-o conferință comună de presă cu Charles Michel la finalul primului lor Consiliu European, Ursula von der Leyen a spus că Uniunea Europeană are nevoie în curând de un acord pentru viitorul buget pe termen lung.

”Ceea ce avem nevoie acum este de un acord între statele membre, deoarece timpul ne presează. Sper că vom avea foarte curând un rezultat bun”, a spus președinta Comisiei Europene, având în vedere că viitorul CFM ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Anunțată drept o temă majoră pe agenda liderilor europeni, situația cadrului financiar multianual nu a fost larg dezbătută în contextul în care liderii europeni au ajuns cu dificultate la un compromis privind neutralitatea climatică a Uniunii Europene. În schimb, în ajunul summitului, Charles Michel a avertizat că ”nu are sens să repetăm pozițiile cunoscute și solicitările maximale”, deoarece ”concesii vor trebui făcute de toate părțile”.

Surse diplomatice au afirmat pentru Politico Europe că un summit special dedicat viitorului Cadru Financiar Multianual ar putea fi organizat la finalul lunii februarie, înainte de Consiliul European de primăvară și după data limită a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată pentru 31 ianuarie 2020 și devenită probabilă în urma rezultatelor scrutinului legislativ britanic.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au devenit sensibile în ultimele luni. Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut statelor membre să cadă repede la un acord, în timp ce propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a stârnit numeroase nemulțumiri. 

De altfel, președintele Klaus Iohannis a avertizat că România nu va agrea sub nicio formă propunerea Finlandei pentru bugetul UE, motivând că banii alocați pentru coeziune și pentru agricultură sunt prea puțini.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, săptămâna trecută, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. 

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon. 

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate, fapt dificil de realizat. În final, negocierile vor fi încheiate atunci când Parlamentul European își va da acordul pentru noul cadru financiar multianual.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, după ce Rusia a dat-o în urmărire pe Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei: O insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor UE

Published

on

© European Union 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis marți un mesaj de sprijin pentru prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, după ce poliţia rusă a dat-o în urmărire în urmărire

“Kaja Kallas, poți purta această listă pe lista de “urmăriți” a Rusiei ca pe o insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor și principiilor pe care a fost fondată Uniunea Europeană”, a scris Michel, pe platforma X.

“Nu ne vom lăsa intimidați de războiul de război al Kremlinului. Și suntem solidari cu tine”, a continuat el.

 

Kallas este urmărită “într-un dosar penal”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova, fără a specifica infracţiunea implicată. Sunt daţi în urmărire şi secretarul de stat estonian Taimar Peterkop şi ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că cei trei sunt ostili Rusiei, fiind “răspunzători de decizii care sunt de facto o insultă la adresa istoriei” şi “persoane care întreprind acţiuni ostile împotriva memoriei istorice, a ţării noastre”.

“Acțiunea Federației Ruse nu este surprinzătoare, deoarece este tactica sa obișnuită de intimidare”, a denunțat Kallas într-o declarație, promițând că va continua să susțină Ucraina distrusă de război și să lupte împotriva “propagandei ruse”.

“De-a lungul istoriei, Rusia și-a mascat represiunile în spatele așa-ziselor agenții de aplicare a legii. Știu asta din istoria familiei mele. Când bunica și mama mea au fost deportate în Siberia, KGB-ul a emis mandatul de arestare. Kremlinul speră acum că această mișcare va ajuta să mă reducă la tăcere, pe mine și pe alții, dar nu o va face. Dimpotrivă. Voi continua sprijinul meu puternic pentru Ucraina. Voi continua să susțin creșterea apărării Europei”, a spus Kallas într-o postare pe platforma de socializare X.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel apără “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5: UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică

Published

on

© European Union, 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a denunțat duminică “declarațiile nesăbuite” cu privire la apărarea aliaților ale fostului președinte american Donald Trump, candidat pentru realegerea la Casa Albă, pledând pentru autonomie strategică la nivelul Uniunii Europene.

“Alianța transatlantică a susținut securitatea și prosperitatea americanilor, canadienilor și europenilor timp de 75 de ani. Declarațiile nesăbuite privind securitatea NATO și solidaritatea articolului 5 servesc doar intereselor lui Putin”, a scris Michel, pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter).

El a avertizat că astfel de afirmații “nu aduc mai multă securitate sau pace în lume”.

“Dimpotrivă, ele subliniază din nou necesitatea ca UE să își dezvolte urgent autonomia strategică și să investească în continuare în apărarea sa. Și de a menține Alianța noastră puternică”, a conchis șeful Consiliului European.

Fostul președinte american Donald Trump a declarat sâmbătă că ar “încuraja” Rusia să atace orice țară membră a NATO care nu își îndeplinește obligațiile financiare față de alianța de apărare, în remarci pe care Casa Albă le-a repudiat ca fiind “îngrozitoare și nebunești”.

Vorbind la un miting de campanie în Carolina de Sud, Trump a declarat că, în timp ce era președinte, le-a spus liderilor NATO că ar “încuraja [Rusia] să facă ce naiba vrea” cu membrii alianței care “nu respectă” obiectivele de cheltuieli ale grupului.

“Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: ‘Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?”, și-a amintit Trump în timpul mitingului. “Am spus: ‘Nu ați plătit. Sunteți în întârziere’. El a spus: ‘Da, să spunem că s-a întâmplat asta’. Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă ce naiba vor”.

Într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns afirmațiilor lui Trump, precizând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”.

Favorit la învestitura republicană, Trump a fost întrebat recent de către prezentatorii unei intervenţii în direct la Fox News despre poziţia sa faţă de NATO, o întrebare care a urmat dezvăluirii apărute că el le-ar fi spus unor înalţi oficiali europeni, pe când era preşedinte, că SUA nu vor ajuta niciodată Europa dacă va fi atacată.

El a precizat că va condiționa angajamentul față de NATO de modul cum europenii vor trata SUA, subliniind că aliații occidentali au profitat de Statele Unite.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, politician veteran al Europei, către republicanii din SUA care blochează ajutorul pentru Ucraina: Ronald Reagan se răsucește în mormânt. Să vă fie rușine

Published

on

© European Union 2024

Premierul polonez, Donald Tusk, un veteran al politicii europene, a adresat o mustrare publică dură republicanilor americani, care continuă să blocheze ajutorul militar al Statelor Unite pentru Ucraina.

Într-o postare pe rețelele de socializare publicată joi dimineață, le-a reamintit republicanilor de spiritul lui Ronald Reagan, președintele republican care a contribuit decisiv la încheierea Războiului Rece și eliberarea țărilor din Europa Centrală și de Est de sub regimurile comuniste.

Stimați senatori republicani din America. Ronald Reagan, care a ajutat milioane dintre noi să ne recâștigăm libertatea și independența, trebuie să se răsucească astăzi în mormânt. Să vă fie rușine“, a scris Tusk, pe X.

Critica neobișnuit de puternică a politicienilor din cel mai important partener bilateral de securitate al Varșoviei a venit după ce Senatul american a blocat un proiect de lege bipartizan de 118 miliarde de dolari privind frontiera dintre SUA și Mexic și Ucraina.

Proiectul de lege ar fi trebuit să ofere 60 de miliarde de dolari în asistență militară pentru Kiev.

Tusk este unul dintre politicienii veterani ai Europei, după ce a fost prim-ministru al Poloniei din 2007 până în 2014, președinte al Consiliului European din 2014 până în 2019 și președinte al Partidului Popular European din 2019 până în 2022, înainte de a reveni la funcția de prim-ministru la sfârșitul anului trecut.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.11 hours ago

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

U.E.11 hours ago

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis a aprobat numirea a patru noi ambasadori: Ovidiu Raețchi – Japonia, Daniela Gîtman – Portugalia, Daniela Cămărășan – Croația și Sebastian Mitrache – Arabia Saudită

ROMÂNIA15 hours ago

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

NATO16 hours ago

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE18 hours ago

În plin proces de aderare la OCDE, Guvernul României face toate eforturile de a implementa cu succes reformele și țintele pe care și le-a asumat la nivel de țară și prin PNRR, subliniază Mircea Abrudean

ROMÂNIA18 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

PARLAMENTUL EUROPEAN19 hours ago

Parlamentul European solicită UE să furnizeze Ucrainei tot ce are nevoie pentru a învinge Rusia: Aliații UE și NATO ar trebui să sprijine militar Ucraina cu nu mai puțin de 0,25% din PIB-ul lor anual

ROMÂNIA19 hours ago

Marcel Ciolacu, la Congresul PES de la Roma, unde va fi desemnat candidatul comun pentru preşedinţia Comisiei Europene

ROMÂNIA18 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA2 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA2 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO6 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.7 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA1 week ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending