Corespondență din Bruxelles – Violeta Dan
Viitorul Uniunii Europene este un aspect ce îi preocupă pe liderii europeni, motiv petru care aceștia organizează summit-uri tot mai dese, temele fiind din cele mai diverse, începând cu cele economice și terminând cu mecanisme de relocare a refugiaților sau noi modalități de securizare a frontierele Europei. Europalamentarii sunt de asemenea în cautarea unor căi de a reforma Uniunea Europeană și de a le arăta cetățenilor care sunt cu adevărat avantajele integrării, precum și pericolele la care statele membre se expun în eventualitatea în care Uniunea Europeană s-ar destrăma.
Din acest considerent, Parlamentul European a organizat seminarul „Viitorul Europei”, principalul său scop fiind generarea unei dezbateri, precum și difuzarea mesajului transmis, și anume abordarea și soluționarea problemelor de importanță crucială pentru Uniunea Europeană în următorii ani.
Mairead McGuiness (PPE, Irlanda), unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, a catalogat Brexitul drept problema primordială cu care UE se confruntă în prezent, deoarece acesta pune la îndoială ideea de unitate europeană. „Din cauza Brexitului trebuie să reîncercăm să înțelegem cum sunt structurate relațiile între state, iar acest lucru poate fi făcut atât prin întâlniri la nivel oficial, dar și prin întâlnirile pe care noi le organizăm cu cetățenii. Oamenii sunt îngrijorați și, de aceea, dialogul este acum vital.”
Mai mult, aceasta face apel și pentru eficientizarea procedurilor de luare a deciziilor: „Întra-adevăr, legiuitorii au timp să citească cu atenție fiecare aspect și apoi să ajungă la o concluzie, dar deciziile trebuiesc luate repede, și mai ales există și problema feedback-ului negativ.”
Pentru Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia), președinte al grupului ALDE din Parlamentul European, titlul seminarului are o mare semnificație având în vedere că Uniunea europeană a început un exercițiu ce se va desfășura pe parcursul a aproximativ doi sau trei ani și este absolut necesar deoarece Europa „este încercată din punct de vedere economic, se confruntă cu o criza de securitate, precum și cu o slăbiciune geopolitică, iar existența însăși a ei este pusă la încercare, cel mai bun exemplu putând fi chiar Brexitul”.
Președintele grupului ALDE a făcut referire și la semnificația majoră a anului următor: „În 2017 se vor împlini 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma și trebuie să fim pregătiți pentru viitorul UE fără Marea Britanie. Trebuie discutat Tratatul de la Lisabona, precum și perspectiva negocierii unuia nou prin intermediul căruia să facem o Europă mai democratică.”
Verhofstadt a comparat această „multicriză” a UE cu euroscleroza despre care se discuta în anii 1980, declarând că statele membre au reușit să o depășească și pot și acum prin „intermediul ideilor inovatoare” și prin „reforme”. „Trebuie să privim înainte” a concluzionat acesta.
Elmar Brok (PPE) și Mercedes Bresso (S&D), au dezbătut cum poate actualul tratat să creeze o Europă mai unită, subliniind totdată faptul că „UE trebuie să meargă mai departe deoarece întreaga lume este în mișcare și trăim timpuri de tranziție”.
„Chiar dacă această multicriză s-ar putea agrava, europarlamentarii au luat în considerare care ar putea fi potențiale provocări și încearcă să le facă față. Avem un tratat, cel de la Lisabona, derivat din cel Constituțional care nu a intrat în vigoare, și trebuie să îl folosim cât mai bine. Este mai degrabă o chestiune de folosire la capacitate maximă a resurselor de care dispunem, pentru că acestea există”, a declarat Mercedes Bresso.
Elmar Brok a dorit să arate că ceea ce îi lipsește în prezent Uniunii „nu este cadrul legal, ci mai degrabă lipsa consensului la nivel politic, oferind exemplul pazei de coastă pe care grupul său parlamentar, PPE, a dorit să o înființeze cu mulți ani în urmă, iar acest lucru s-a întâmplat numai în contextul actual al fluxului imens de refugiați”.
Totodată, acesta a precizat că „anumite probleme cu care UE se confruntă pot fi rezolvate de anumite state și nu necesită implicarea tuturor celorlalte.
„Criza economică încă nu și-a terminat efectele, dar trebuie să o abordm de asemenea manieră încât să ne punem resursele în comun și să ne folosim potențialul deoarece nu există soluții separate”, a mai spus Brok.
Jaume Duch Guillot – Purtătorul de cuvânt al Parlamentului European a întărit ideea articulată de către eurodeputații Brok și Bresso, susținând că „pot fi făcute multe lucruri în UE prin intermediul Tratatului de la Lisabona, însă acest lucru nu se întâmplă uneori „datorită multitudinilor de crize, precum și disensiunilor de la nivel politic”.
„Acesta este un moment crucial pentru UE, dar nu este primul, și poate nici ultimul. De aceea noi toți trebuie să ne decidem dacă vom continua sau vom face pași înapoi. Brexitul este important tocmai datorită consecințelor sale asupra celorlalte 27 de state membre. Consider că în viitor aceste negocieri dintre UE și Regatul Unit vor fi prezentate drept studiu de caz. Este o situație unică dar trebuie să învățăm să scoatem ce e mai bun din ea.”
–
