Connect with us

NEWS

Viktor Ianukovici cere Rusiei să îi garanteze securitatea. Mesajul preşedintelui demis pentru ucraineni

Published

on

victor Yanukovich ianukovici wikipediaPreşedintele ucrainean demis sâmbătă de Parlament, Viktor Ianukovici, a cerut Moscovei să îi garanteze securitatea, au anunţat joi agenţiile ruse.

Ianukovici se consideră în continuare preşedintele Ucrainei şi consideră ilegitime deciziile luate de Parlament, care a votat destituirea sa şi instituirea unei puteri de tranziţie, într-o declaraţie transmisă joi agenţiilor de presă ruseşti, relatează Mediafax.

Ianukovici, care a dispărut după ce a încercat fără succes, sâmbătă, să se îmbarce la bordul unui avion în fieful său din Doneţk, nu a oferit niciun indiciu cu privire la locul unde se află. El a cerut Rusiei să îi garanteze “securitatea personală” în faţa “extremiştilor”.

Într-o declaraţie adresată “poporului ucrainean”, transmisă agenţiilor de presă ruseşti, şeful statului demis s-a declarat “decis să se lupte până la capăt pentru a pune în aplicare compromisul semnat săptămâna trecută cu liderii opoziţiei, care s-a spulberat după destituirea sa de către Parlament şi plecarea lui de la Kiev.

“Mă consider şeful legitim al statului ucrainean”, a asigurat Ianukovici.

“Din nefericire, tot ce se întâmplă în prezent în Parlamentul Ucrainei este nelegitim”, a adăugat Ianukovici, subliniind absenţa din Parlament a numeroşi deputaţi ai formaţiunii sale, Partidul Regiunilor. 

“Mă văd constrâns să le cer autorităţilor Federaţiei Ruse să îmi asigure protecţia personală în faţa acţiunilor desfăşurate de extremişti”, a adăugat el. “Asistăm pe străzile a numeroase oraşe din ţara noastră la o dezlănţuire de extremism. Mi-au fost adresate ameninţări fizice mie personal şi susţinătorilor mei”.

Procurorul general adjunct Mikola Golomşa a declarat miercuri că Ianukovici, împotriva căruia Kievul a cerut un “mandat de arestare internaţional”, se află în continuare în Ucraina.

“Devine evident că poporul din sud-est şi din Crimeea nu acceptă vidul de putere şi arbitrariul care domneşte în ţară, când miniştrii sunt desemnaţi de mulţime în piaţa publică”, a denunţat Viktor Ianukovici.

El a subliniat că nu a “permis niciodată” recursul la armată în faţa crizei şi a adăugat că dacă o astfel de decizie ar fi luată astăzi, ea ar fi “ilegală şi criminală”.

 

 

.

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Facebook acordă industriei mass-media un sprijin financiar de 100 de milioane de dolari: Jurnalismul este mai mult ca niciodată indispensabil

Published

on

Facebook a anunțat luni că va dona 100 de milioane de dolari companiilor mass-media, deja fragile din punct de vedere financiar și grav afectate de pandemia de coronavirus, pentru ca acestea să furnizeze informații într-o perioadă în care acestea sunt indispendabile, anunță AFP, citat de Agerpres.

Sectorul media lucrează în condiţii extraordinare pentru ca oamenii să continue să fie informaţi pe durata pandemiei de COVID-19”, a declarat Campbell Brown, directoarea departamentului de colaborări cu mass-media din cadrul Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume.

În momentul în care jurnalismul este mai mult ca niciodată indispensabil, încasările din publicitate scad din cauza impactului economic al virusului. Jurnaliştii locali sunt deosebit de afectaţi, într-o perioadă în care oamenii se întorc spre ei pentru a afla informaţii cruciale pentru siguranţa prietenilor, familiilor şi comunităţilor lor”, a subliniat Campbell Brown.

Fondul include suma de 25 de milioane de dolari, care va fi acordată în regim de urgenţă jurnalismului local, şi un sprijin de 75 de milioane de dolari sub forma unui ajutor de promovare.

Continue Reading

NEWS

Coronavirus: IKEA a început producția de echipamente de protecție pentru cadrele medicale care luptă împotriva pandemiei

Published

on

© IKEA

IKEA, cel mai mare brand de mobilier din lume, a anunţat marţi că a început să producă echipamente de protecţie, precum şorţuri şi viziere, pentru angajaţii din sectorul medical care luptă împotriva răspândirii noului coronavirus, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Cererea pentru obiectele sale de mobilier se menţine la un nivel constant, în contextul în care mulţi dintre angajaţii companiei suedeze lucrează de acasă din cauza epidemiei de COVID-19, a declarat Henrik Elm, directorul de achiziţii al Inter Ikea Group, care deţine brandul Ikea.

El a spus că fluctuaţiile lanţului de aprovizionare au crescut în ultima perioadă, pe măsură ce noul coronavirus s-a răspândit în Europa şi în cele două Americi, cele mai mari probleme fiind cauzate de cozile apărute la frontiere şi de închiderea acestora.

IKEA s-a pregătit din timp şi a reuşit să treacă relativ bine peste aceste dificultăţi, distribuindu-şi oferta de produse în depozite aflate în mai multe zone ale lumii, a precizat Henrik Elm.

Cu toate acestea, IKEA şi-a închis temporar magazinele din mai multe ţări.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Fondul Monetar Internațional avertizează: Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus

Published

on

Fondul Monetar Internațional a atenționat luni că Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În marile economii europene, serviciile non-esenţiale închise prin decret guvernamental reprezintă aproximativ o treime din producţie. Aceasta înseamnă că fiecare lună în care aceste sectoare rămân închise se traduce printr-o scădere de 3% a PIB-ului anual”, a explicat într-o postare pe blog-ul FMI directorul pentru Europa, Poul Thomsen.

În ceea ce privește zona euro, Thomsen a precizat că relaxarea normelor fiscale și sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană și Mecanismul European de Stabilitate sunt cruciale pentru un răspuns regional puternic pentru a contracara efectele pandemiei de coronavirus. ”Hotărârea liderilor din zona euro de a face tot ce este nevoie pentru a stabiliza euro nu ar trebui subestimată”, a menționat Poul Thomsen.

Acesta a dezvăluit că Fondul Monetar Internațional este preocupat cu precădere de micile state din afara Uniunii Europene care au solicita sprijin din partea FMI. ”Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă via mecanismul de asistenţă financiară de urgenţă al FMI”, a spus Poul Thomsen.

”Mai multe ţări ar putea să urmeze în ceea ce este deja cel mai mare număr de cereri de asistenţă primit într-un anumit moment de FMI”, a precizat Poul Thomsen, adăugând că Fondul a decis să îşi urgenteze procedurile şi normele interne pentru a pute a răspunde rapid la criza coronavirusului.

Avertismentele directorului FMI pentru Europa vin în completarea celor menționate de Kristalina Georgieva, care a atenționat săptămân trecută că pandemia de coronavirus va provoca o recesiune globală în 2020, care ar putea fi mai rea decât cea înregistrală în timpul crizei financiare din 2008-2009.

”Vor fi necesare chiar mai multe măsuri, în special pe frontul fiscal”, a declarat şeful FMI, după o teleconferinţă cu guvernatorii băncilor centrale şi miniştrii de Finanţe ai G20 (cele mai puternice ţări ale lumii), care au fost de acord cu necesitatea solidarităţii pe plan global.

De altfel, acest ton la unison manifestat de miniștrii de Finanțe ai G20, ecou al intențiilor liderilor primelor 20 de economii mondiale, a fost transpus ulterior într-o declarație comună convenită de aceștia din urmă în cadrul summit de urgență, convocat de Arabia Saudită, care deține în prezent președinția rotativă.

Șefi de stat precum președintele american Donald Trump, președintele rus, Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Angela Merkel și-au asumat să facă ”tot ce este nevoie” în fața noului coronavirus și au promis să injecteze peste 5.000 de miliarde de dolari în economia globală.

La nivel european, Bruxelles-ul a adoptat mai multe măsuri menite să vină în sprijinul țărilor membre.

Astfel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a suspendat temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, permițându-le acestora, în același timp, să facă uz de toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia afectată de pandemia de coronavirus.

În plus, Comisia Europeană, a lansat un pachet financiar de 37 de miliarde de euro, intitulat Inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, menit să cntribuie la combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

De asemenea, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE a fost modificat pentru a include, pe lângă catastrofele naturale, și situațiile de urgență de sănătate publică

Adoptate prin procedură de urgență de Parlamentul European și primind udă verde din partea statelor membre, documentele vor intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Între timp, miniștrii de Finanțe din zona euro vor prezenta la 7 aprilie instrumentele financiare menite să vină în sprijinul economiei, după cum au cerut șefii de stat sau de guvern în urma summitului Consiliului European de săptămâna trecută.

În același timp, în următoarele zile, miniştrii de Finanţe din zona euro vor accelera discuţiile privind folosirea Mecanismului european de stabilitate (ESM) şi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru a contracara declinul economic provocat de pandemia de coronavirus (COVID-19).

Șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, un instrument de datorie comună al UE, pentru a finanţa combaterea pandemiei, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Roma și Madridul, capitalele a două dintre statele europene cel mai puternic afectate de acest nou virus, au cerut măsuri economice mai ferme, în contextul în care economia Italiei riscă să se contracteze în 2020 cu 0.6%, în vreme ce Spania avertiza că ”PIB-ul anual va scădea”, aceasta din urmă cerând, prin vocea premierul Pedro Sanchez, un ”Plan Marshall” de reconstrucție.

Celor două state li s-a alăturat și Franța, puternic afectată și ea de virusul SARS-CoV-2, care, în persoana președintelui Emmanuel Macron, a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, un mesaj în același ton cu cel emis de premierul italian Giuseppe Conte, care a avertizat că, fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Acestea, alături de altele șase țări, au solicitat utilizarea datoriei reciproce pentru a face faţă unei crize declanşate de o cauză externă şi care afectează, în egală măsură, toate statele membre.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending