Europarlamentarul Gabriela Firea, prezentă la dezbaterea din plenul Parlamentului European privind deficitul forței de muncă în sectorul asistenței medicale, a pledat pentru mai multă implicare la nivelul instituțiilor europene pentru a corecta acest deficit.

„UE trebuie să asigure locuri de muncă de calitate în sectorul asistenței medicale. Este dezamăgitor că un sector atât de vital, care stă la baza sănătății publice și a bunăstării cetățenilor europeni, să fie afectat de lipsuri acute de personal, condiții de muncă precare și un exod al profesioniștilor din sănătate. Deficitul acut de forță de muncă din domeniul asistenței medicale este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă toate statele membre, inclusiv România, amenințând echilibrul economic, social și competitivitatea la nivel european”, a transmis eurodeputatul social democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Europarlamentarul român a subliniat că deficitul de personal medical limitează accesul pacienților la servicii medicale esențiale: „Avem 3 medici și 8 asistenți medicali la 1.000 de locuitori, ușor sub media Uniunii Europene. Din păcate, faptul că mare parte din personalul din spitale și policlinici a plecat în alte țări a dus la suprasolicitarea medicilor și asistenților rămași acasă. De multe ori, asta limitează accesul la servicii medicale esențiale.”

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat deputaților europeni, reuniți la Strasbourg, soluțiile pe care le va pune în practică Comisia Europeană prin intermediul inițiativei strategice Uniunea Competențelor: „Trebuie să ne asigurăm că şi grupurile sub-reprezentate au acces pe piața muncii, mai ales femeile.”

Investițiile în formarea, recalificarea și portabilitatea competențelor; foaia de Parcurs pentru locuri de muncă de calitate va promova salarii adecvate și condiții avantajoase pentru medici și atragerea talentelor din afara UE reprezintă obiective în noua strategie a Uniunii Competențelor. 

    Citiți și: Vicepreședinta CE semnalează: UE se confruntă cu un deficit de peste 1 milion de cadre medicale. Exodul medicilor din România, îgrijorător

În căutarea unor perspective mai bune de carieră și remunerație în străinătate, o treime dintre medicii români au emigrat. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a publicat un raport în 2020 privind ”Contribuția medicilor și asistenților emigranți la combaterea crizei COVID-19 din țările OCDE”, care arată că o treime din medicii români au emigrat și își desfășoară activitatea în străinătate, fiind cel mai mare număr dintre cele 36 de țări partenere ale OCDE.

   Citiți și: Raport OCDE: România se confruntă cu cel mai mare exod de medici din lume. O treime au emigrat, căutând perspective mai bune de carieră și remunerație

Potrivit statisticilor OCDE, există și alte state europene care se confruntă cu o rată ridicată a doctorilor care emigrează. Slovacia, Estonia, Islanda și Irlanda se numără printele ele, însă România rămâne pe primul loc în acest clasament.

Corespondență din München

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, în ajunul Conferinței de Securitate de la München, că doar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea negocia în numele țării sale cu Rusia pentru a pune capăt războiului, avertizând că o “pace care este o capitulare” ar fi “o veste proastă pentru toată lumea”, inclusiv pentru SUA.

“Singura întrebare în acest stadiu este dacă președintele Putin este dispus în mod real, durabil și credibil să accepte o încetare a focului pe această bază. După aceea, depinde de ucraineni să negocieze cu Rusia”, a declarat Macron într-un interviu acordat publicației Financial Times, la Palatul Elysee, citat de Reuters și France24.

Macron a descris întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă drept un “electroșoc” care ar trebui să forțeze Europa să își asigure propriul viitor, precum și pe cel al Ucrainei, dar a admis că Europa ar putea avea nevoie de “cinci până la 10 ani” pentru a se întări, timp pe care nu îl mai are.

Liderul francez se alătură astfel majorității liderilor europeni care au reacționat la pe fondul convenirii de către președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, a începerii imediate a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată.

Cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean are programate întâlnire cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, care la rândul lor se vor întâlni și cu aliații europeni.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.

Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.

“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.

De asemenea, Germania a dezaprobat concesiile lui Trump față de Rusia și a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

“Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Corespondență din München

Liderii europeni au demarat joi un joc de aliniere politică și strategică cu privire la începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina convenită de președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, dar respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.

“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.

After my today phone calls with @ZelenskyyUa , @eucopresident Costa, @Bundeskanzler Scholz, @SwedishPM Ulf Kristersson and CDU leader @_FriedrichMerz, the message is clear: Ukraine, Europe and the US must be fully united and engage in peace talks.

— Donald Tusk (@donaldtusk) February 13, 2025

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.

Prezentă la ministeriala pe apărare a NATO, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a precizat că “dacă există un acord încheiat pe la spatele nostru, acesta pur și simplu nu va funcționa pentru că aveți nevoie, pentru orice fel de înțelegere, orice fel de acord, aveți nevoie ca europenii să pună în aplicare această înțelegere, aveți nevoie ca ucrainenii să pună în aplicare această înțelegere”.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

“Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean se va întâlni cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg.

În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.

Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”. 

Înainte de a porni spre München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că a discutat la telefon cu premierul polonez Donald Tusk  “despre condițiile necesare pentru o pace durabilă și reală în Ucraina și am convenit că nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”.

I spoke with Polish Prime Minister @donaldtusk. We discussed the conditions needed for a lasting and real peace in Ukraine and agreed that no negotiations with Putin can begin without a united position from Ukraine, Europe, and the U.S.

I informed the Prime Minister about my…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 13, 2025