Washingtonul și Beijingul lasă Uniunea Europeană în urmă, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-o serie de declarații pesimiste în care a reluat avertismentele sale cu ocazia discursului “Sorbona 2.0“, potrivit cărora proiectul european ar putea muri.

“Fostul nostru model a luat sfârșit. Reglementăm prea mult și investim prea puțin. În următorii doi-trei ani, dacă ne urmăm agenda clasică, vom ieși de pe piață”, a avertizat el miercuri în timpul unei discuții în cadrul reuniunii Dialogul global de la Berlin, citat de Politico Europe.

“UE ar putea muri, suntem în pragul unui moment foarte important”, a adăugat el.

Președintele francez a susținut că Europa rămâne în urma Statelor Unite și a Chinei în dosare-cheie precum schimbările climatice, inteligența artificială, apărarea și securitatea.

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi a lansat un avertisment similar într-un raport publicat în septembrie, afirmând că UE se confruntă cu o “provocare existențială” dacă nu își transformă radical economia pentru a-și spori competitivitatea.

Macron a declarat că susține pe deplin concluziile lui Draghi și că Europa ar trebui să se grăbească să le pună în aplicare. “Cred că este foarte adevărat, suntem în pericol”, a spus el.

“Ei investesc mult mai mult, sunt mult mai în avans”, a spus el, adăugând că, dacă ne uităm la produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, în ultimele trei decenii, SUA a livrat o creștere de 60 la sută, Europa a livrat doar 30 la sută.

“Și nu este sustenabil cu modelul social pe care îl avem”, a adăugat el.

Macron a susținut că, pentru a fi competitivă în actuala ordine mondială multipolară, UE ar trebui să aprofundeze piața unică și să își simplifice reglementările.

“Dacă vrem în mod clar să fim mai competitivi și să avem locul nostru în această ordine multipolară, mai întâi avem nevoie de un șoc de simplificare”, a spus Macron.

Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația.  El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”.

În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.

Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.

România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință, a afirmat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, subliniind că Berlinul a muncit din greu și va continua să o facă pentru finalizarea procesului de aderare a României la zona de liberă circulație.

“Germania continuă să sprijine neclintit România și Bulgaria atunci când vine vorba de ridicarea controalelor la frontierele terestre. Am mai spus-o, dar aș dori să o repet: România și-a făcut toate temele. România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință. De aceea, vom continua să sprijinim pe deplin România”, a declarat diplomatul german, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu prilejul împlinirii a 34 de ani la Reunificarea Germaniei și la 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Peer Gebauer a indicat că după alegerile din Austria va putea fi observată și poziția noului guvern austriac, exprimându-și speranța că acest lucru “va deschide uși și în ceea ce privește obiectivul României”.

El a subliniat că aderarea parțială a României la spațiul Schengen, prim eliminarea controalelor la frontierele maritime și aeriene, reprezintă un mare succes și a felicitat România pentru că a adoptat o “poziție foarte prudentă, profesionistă și clară” în negocierile cu partenerii.

Ambasadorul Germaniei a apărat și decizia propriei țări, criticată de prim-miniștrii Poloniei și Greciei și de fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a introduce controale temporare la frontierele terestre.

El a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen.

Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple.

“Germania își poate asuma unele merite pentru că a fost o susținătoare activă”, a spus el, cu trimitere la discursul susținut de cancelarul german Olaf Scholz în august 2022, la Praga, când Berlinul a formulat o susținere clară pentru aderarea României, Bulgariei și a Croației la Schengen.

Peer Gebauer a arătat că “activ nu înseamnă că, atunci când decizia este supusă la vot, ridicăm mâna în favoarea României, ci că Germania a muncit din greu în permanență alături de toți partenerii pentru a atinge acest obiectiv pentru România”.

El a subliniat că susținerea pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație nu reprezintă un “act de milă”, ci o chestiune bazată pe merit.

“Germania va continua să fie o susținătoare activă. Dacă există o modalitate de a fi de ajutor și atunci când vine vorba de a-i convinge pe cei care încă nu sunt convinși, Germania își va face partea sa“, a asigurat Peer Gebauer.

Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta duminică, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, a obținut victoria în scrutinul legislativ național Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă și cu rădăcini în ideologia nazistă câştigă alegerile parlamentare în Austria.

Dincolo de puternica undă de șoc generată de victoria FPÖ, rezultatele alegerilor din Austria provoacă și mai multă incertitudine cu privire la finalizarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Condus de conservatorii lui Nehammer, guvernul austriac s-a opus prin ministrul de interne Gerhard Karner aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui vot organizat la 8 decembrie 2022 la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În schimb, Croația a primit aprobarea tuturor statelor, inclusiv a Austriei, și a devenit stat membru al spațiului Schengen. În decizia sa, guvernul de la Viena a exprimat că nu poate susține extinderea zonei de liberă circulație cu România și cu Bulgaria din cauza presiunii migratorii, deși Bucureștiul și Sofia, împreună cu Comisia Europeană, au prezentat progresele și capacitatea celor două țări de a securiza frontierele externe ale Uniunii Europene. În cele din urmă, la finalul anului 2023, Austria a fost înduplecată în cadrul unor negocieri politice trilaterale, iar ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024, și s-a convenit că o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi luată ulterior.

O decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre Schengen cu România și cu Bulgaria trebuie luată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE. Consiliul JAI se reunește de două ori în acest semestru al președinției maghiare a Consiliului UE, în lunile octombrie și decembrie. Pentru a fi supusă la vot, o astfel de decizie trebuie pusă pe agendă de președinția Consiliului Uniunii Europene.

Comisia Europeană a decis, joi, să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că Legea privind „apărarea suveranității” adoptată de această țară încalcă dreptul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat.

Legea instituie un „Birou pentru apărarea suveranității”, care are atribuții de investigare a activităților suspectate că ar servi intereselor altor state sau organizații străine și care ar putea periclita suveranitatea Ungariei. Printre altele, legea vizează organizațiile finanțate din surse externe, suspectate că ar putea influența rezultatele alegerilor sau voința alegătorilor.

În februarie 2024, Comisia a trimis Ungariei o scrisoare de punere în întârziere, exprimându-și preocupările legate de această lege. Răspunsul nesatisfăcător al Ungariei a dus la emiterea unui aviz motivat în mai 2024, în care Comisia și-a reiterat criticile. Printre deficiențele semnalate se numără încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv dreptul la respectarea vieții private, libertatea de exprimare și asociere, precum și libertăți fundamentale ale pieței interne și reglementările privind protecția datelor.

Comisia consideră că Legea privind apărarea suveranității afectează în mod disproporționat societatea civilă, mass-media și jurnaliștii, conferind „Biroului pentru apărarea suveranității” puteri extinse și discreționare în desfășurarea investigațiilor. Acest birou poate accesa informații sensibile și poate impune publicitatea investigațiilor sale, ceea ce ar putea avea un efect de stigmatizare asupra entităților vizate.

Autoritățile ungare au respins criticile Comisiei, susținând că legea este necesară pentru protejarea suveranității naționale, însă Comisia, după o evaluare atentă, a concluzionat că majoritatea deficiențelor semnalate nu au fost soluționate.