Connect with us

RUSIA

Viktor Orban îl asigură, la Moscova, pe Vladimir Putin că “niciun lider european nu vrea război”: Suntem în favoarea unei soluții politice

Published

on

© Kremlin.ru

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marţi în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că “niciun lider european nu vrea război”, în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE.

“Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice”, a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus a subliniat rolul energiei în cooperarea dintre cele două ţări, mai ales că premierul maghiar a punctat că țara sa este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti

Înaintea vizitei, Kremlinul lăudase independenţa liderului ungar în ceea ce priveşte alegerea partenerilor.

Putin a subliniat că premierul Viktor Orban a “făcut multe în interesele Ungariei şi ale Federaţiei Ruse”, ceea ce a fost perceput drept un gest de sprijin direct din partea preşedintelui rus.

Totodată, Vladimir Putin a asigurat că Moscova va lucra “cu oricine va fi ales prim-ministru” al Ungariei în urma scrutinului din aprilie.

“Sincer vorbind, nu am de gând să plec. În aprilie, mă voi prezenta în alegeri şi le voi câştiga (…) vom colabora mulţi ani înainte”, s-a declarat încrezător Viktor Orban, care a stat la câţiva metri distanţă de preşedintele rus, la o masa albă foarte lungă într-o sală din Kremlin.

Viktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.

Astfel, premierul maghiar a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu o zi înainte de vizita la Moscova, în cadrul căreia cei doi oficiali au făcut apel la Rusia să de-escaladeze situația și să aleagă o cale pașnică.

Discuția a fost “bună”, a apreciat Stoltenberg, subliniind că Ungaria este un “aliat de nădejde”.

În vremuri de pace și de criză, suntem uniți în cadrul NATO. Facem apel la Rusia să de-escaladeze și să aleagă o cale pașnică. În timp ce rămânem pregătiți să descurajăm Rusia și să apărăm toți Aliații, continuăm să depunem eforturi pentru dialog“, a afirmat secretarul general al Alianței.

Anterior, premierii ungar şi polonez, Viktor Orban și Mateusz Morawiecki, alături de aliaţii lor europeni de extremă dreapta, conservatori și suveraniști, i-au îndemnat sâmbătă, la Madrid, pe europeni să fie solidari în criza din jurul Ucrainei, într-o declaraţie de care lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, s-a delimitat.

Faptul că Viktor Orban s-a raliat unui astfel de demers înaintea unei vizite la Moscova pare surprinzător, mai ales că opoziţia ungară i-a cerut să-şi anuleze această vizită, considerând că afectează interesele ţării central-europene în situația actuală.

Mai mult, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a avertizat că țara sa nu va sprijini Ucraina în fața Rusiei dacă Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei. Într-o declarație separată, șeful diplomației de la Budapesta a subliniat rolul de partener strategic al Rusiei în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19.

Aflat la putere din 2010, Viktor Orban şi-a construit o relaţie amicală cu Vladimir Putin, în pofida numeroaselor crize între Moscova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi NATO, pe de alta, două blocuri din care Ungaria face parte, notează AFP.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei, Statele Unite așteptându-se la o incursiune militară rusească începând cu luna februarie.

NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

De asemenea, NATO și SUA au plasat “mingea” în terenul Rusiei. SUA și NATO au trimis în paralel propunerile lor pentru detensionarea situației dintre Rusia și Ucraina, documente care răspund propunerilor Rusiei din decembrie anul trecut privind stoparea extinderii NATO către Ucraina și încetarea prezenței militare aliate în țările care au aderat la Alianță după 1997, idei pe care Occidentul le consideră inacceptabile și o dovadă o dorinței Moscovei de a reveni la politica sferelor de influență.

Rusia a trimis luni Statelor Unite poziția sa privind Ucraina, răspunzând la scrisoarea Washingtonului privind rezolvarea crizei de săptămâna trecută, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Oficialul nu a vrut să divulge conținutul scrisorii Moscovei, dar aceasta a venit cu doar câteva ore înainte ca șefii diplomației celor două părți să vorbească marți la telefon despre criză.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Macron, după vizita în SUA: Noua arhitectură de securitate în Europa trebuie să ofere garanții Rusiei. Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace

Published

on

© European Union, 2022

Occidentul ar trebui să se gândească la modul în care să abordeze nevoia Rusiei de garanții de securitate dacă președintele Vladimir Putin va accepta negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în cadrul unui interviu acordat postului francez de televiziune TF1 și înregistrat în timpul vizitei sale de stat în Statele Unite.

În interviul menționat și citat de Reuters, Macron a declarat că Europa trebuie să își pregătească viitoarea arhitectură de securitate.

Asta înseamnă că unul dintre punctele esențiale pe care trebuie să le abordăm – așa cum a spus întotdeauna președintele Putin – este teama că NATO va veni la uşa sa, desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia. Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace. Așa că trebuie să ne pregătim pentru ceea ce suntem gata să facem. Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre, oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa negocierilor”, a mai explicat liderul francez

Atât Rusia, cât și Statele Unite au declarat în această săptămână că sunt deschise la discuții de principiu.

Reuniți joi la Washington, președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron, au declarat la unison că Occidentul va sprijini Ucraina, atât pentru a respinge agresiunea rusă, cât și pentru a negocia o pace atunci când Kievul își va dori acest lucru.

“Nu îi vom îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis care nu va fi acceptabil pentru ei (…) pentru că acest lucru nu va construi niciodată o pace durabilă. Dacă ne dorim o pace durabilă, trebuie să-i respectăm pe ucraineni să decidă momentul și condițiile în care vor negocia cu privire la teritoriul și viitorul lor“, a spus Macron, într-o conferință de presă la Casa Albă, fiind completat de Joe Biden: “Există un singur mod de a pune capăt acestui război, cel rațional: Putin să se retragă din Ucraina”.

Întrebați dacă plănuiesc să discute cu Vladimir Putin, președintele Franței, recunoscut pentru contactele sale frecvente cu liderul de la Kremlin, a spus că va continua să facă acest lucru pentru a preveni escaladări ale conflictului, în vreme ce președintele SUA a impus condiții.

“Sunt pregătit să vorbesc cu domnul Putin dacă, de fapt, există un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului. Încă nu a făcut acest lucru. (…) Sunt pregătit, dacă este dispus să vorbească, să aflu ce este dispus să facă, dar o voi face doar în urma consultării cu aliații mei din NATO. Nu o voi face de unul singur“, s-a pronunțat Joe Biden, evidențiind din nou că liderul rus a calculat greșit fiecare lucru pe care l-a întreprins prin invazia sa militară în Ucraina.

Ucraina spune că negocierile sunt posibile doar dacă Rusia încetează să mai atace și își retrage trupele, mai amintește Reuters.

Multe persoane din Ucraina și din Occident se opun cu tărie oricărei negocieri cu Putin care l-ar recompensa cu concesii după aproape 10 luni de război, mai ales că Ucraina a respins forțele rusești din zone mari în ultimele trei luni.

La 8 februarie, cu doar câteva săptămâni înainte de invazia rusă, Putin a declarat, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Macron la Moscova, că Rusia va continua să încerce să obțină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale trei cerințe de securitate: să nu mai extindă NATO, să nu desfășoare rachete în apropierea granițelor sale și să reducă infrastructura militară a NATO în Europa la nivelul din 1997, când statele din Europa Centrală și de Est nu erau parte a Alianței Nord-Atlantice, doar Polonia, Cehia și Ungaria fiind invitate la acel moment să se alăture NATO.

Continue Reading

CHINA

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Published

on

© Kremlin

Președinții Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, au punctat marți intensificarea legăturilor energetice dintre cele două țări, fapt ce a permis Moscovei să-și crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului, în vreme ce exporturile au crescut cu 10%, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice”, a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez. 

Acesta a completat că, recent, s-a atins un nivel foarte ridicat la relațiilor bilaterale în domenii precum cel al petrolului și gazelor, cărbunelui și energiei electrice, în vreme ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China și în sectorul producției de gaz natural lichefiat.

De cealaltă parte, Xi Jinping a punctat că ”cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări” şi serveşte, totodată, drept ”forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale”, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. ”Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10%”, a spus el.

Cel de-al patrulea Forum energetic Rusia-China are loc în contextul în care G7, grup din care fac parte cele mai industrializate șapte țări din lume, se pregătește să adopte noi măsuri cu privire la exportul de petrol din Rusia, țară nevoită să își îndrepte atenția către alte piețe, amintește Reuters, și la scurtă distanță de la aniversarea a 65-a de ani de la crearea asociaţiei de prietenie între Beijing şi Moscova, la 31 octombrie. 

Reuniunea vine să întărească și mai mult relația dintre cele două state, consolidată la 4 februarie, cu doar câteva zile înainte ca Moscova să declanșeze războiul din Ucraina.

China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul pornit de Putin, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Este de așteptat ca acest aspect să fie discutat de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Xi Jiping, care îl așteaptă pe oficialul european pe 1 decembrie pentru a aborda ”provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”.

Continue Reading

NATO

NATO condamnă survolul periculos al unor avioane de luptă rusești în Marea Baltică

Published

on

© NATO

NATO a anunțat vineri că două avioane de luptă rusești s-au apropiat în mod periculos și neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave ale Alianței care efectuau o operațiune de rutină în Marea Baltică, anunță AFP, citat de Agerpres.

Incidentul s-a produs marți dimineața, când cele două aeronave rusești s-au apropiat de nave la ”o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri”, fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO.

”NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor”, potrivit unui comunicat. ”Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente”, conform NATO.

Comunicatul mai stipulează că forțele Alianței ”au acţionat în mod responsabil” în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. ”NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare”, mai specifică sursa mai sus amintită.

Intensificarea prezenței navale a NATO în Marea Baltică și Marea Nordului vine pe fondul exploziilor care au afectat conductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj.

Continue Reading

Facebook

COMUNICATE DE PRESĂ29 mins ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.50 mins ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA53 mins ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL1 hour ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE2 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE18 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

ROMÂNIA20 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending