România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât mai curând, a declarat, sâmbătă, la Bucureşti, premierul Ungariei, Viktor Orban, care a asigurat partea română de susţinerea ţării sale în acest dosar.
“Am venit la Bucureşti după opt ani şi văd dezvoltarea care a avut loc în aceşti ani şi vreau să îmi felicit prietenii din România. Această dezvoltare justifică parteneriatul şi intrarea României în Schengen. Decizia noastră a fost greşită în cadrul Uniunii Europene şi această decizie greşită ar trebui corectată, România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât mai curând. Vreau să vă asigur, să îmi asigur prietenii din România că pot conta în acest subiect pe ţara noastră”, a spus Viktor Orban, potrivit traducerii oficiale, citat de Agerpres.
Orban a participat sâmbătă, la Palatul Cotroceni, la ceremonia de semnare a acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi prin care va fi realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, eveniment găzduit de președintele Klaus Iohannis, în prezența președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Subiectul aderării României la Schengen a fost discutat și de președintele Klaus Iohannis cu președinta Comisiei Europene, în cadru unei întrevederi în marja ceremoniei pentru semnarea acordului privind realizarea cablului electric subacvatic din Marea Neagră.
Acordul dintre România, Azerbaidjan, Geoergia și Ungaria se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.
Acordul cvadrilateral interguvernamental oferă cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.
Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.
Global Gateway este noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro prin care Uniunea Europeană va investi în infrastructură de calitate, într-un mod echitabil și durabil. De asemenea, la summitul Parteneriatului Estic din decembrie 2021, liderii europeni au invitat țări precum Georgia, Republica Moldova și Ucraina “să se urce la bordul” strategiei Global Gateway.
În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.
Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.
Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.