Connect with us

POLITICĂ

Viorica Dăncilă în cadrul ceremoniei de inaugurare a avioanelor F16: România va continua să rămână un partener de încredere, ferm angajat în consolidarea alianței transatlantice

Published

on

Foto: Bogdan Aaron PANTILIMON/ Fortele Aeriene Romane

La 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, România a marcat joi un moment istoric pentru eforturile sale în direcția modernizării și înzestrării militare, când escadrila de avioane F-16 aflată în dotarea Forțelor Aeriane Române a fost operaționalizat, intrând în serviciul de luptă permanent poliţie aeriană, sub comandă naţională.

Ceremonia  a avut loc Baza 86 Aeriană Borcea în prezența premierului Viorica Dăncilă și a ministrului Apărării Gabriel Leș, avioanele F-16 urmează să execute prima lor misiune de poliție aeriană, în aceeași zi în care secretarul general al NATO a prezentat raportul anual al Alianței privind angajamentele și contribuțiile țărilor membre la securitatea euro-atlantică.

Citiți și: FOTO&VIDEO | Zi istorică pentru apărarea aeriană a României: La 15 ani de la aderarea la NATO, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române efectuează prima lor misiune sub comandă

,,Este o zi importantă pentru Forţele Aeriene Române care pot opera, de astăzi, pentru apărarea spațiului aerian național, cele mai performante aeronave de luptă din dotare, dar și pentru România, care a reușit să întărească în mod semnificativ capabilitățile noastre de apărare.”, a declarat Viorica Dăncilă în începutul ceremoniei.

Înaltul oficial susține că va exista în continuare sprijin din partea Guvernului României pentru continuarea acestui proces de modernizare.

Reamintim că în luna ianuarie la Bruxelles, premierul român a avut o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. ,,Contribuția țării noastre la întărirea securităţii comune, la consolidarea NATO ca alianță puternică și sigură, este recunoscută și extrem de apreciată. Profesionalismul și dedicarea militarilor noștri fac cinste României și onorează drapelul sub care își desfășoară misiunile.”, susține premierul.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă la NATO: România susține consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică

Ca stat care deține Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, dar și ca membru activ al comunității europene și Alianței Nord-Atlantice, România acordă o atenție deosebită Parteneriatului NATO-UE. În ceea ce privește dimensiunea de securitate, acțiunile comunității europene trebuie să fie complementare celor ale Alianței, mai ales în contextul provocărilor comune.

Atât la Bruxelles, cât și la ceremonia de astăzi, Viorica Dăncilă a subliniat că România ,,va continua să rămână un partener de încredere, ferm angajat în consolidarea alianței transatlantice. Ne-am îndeplinit și vom continua să ne îndeplinim toate responsabilitățile ce ne revin ca partener NATO.”

Referitor la investițiile în demoneiul apărării, Viorica Dăncilă a anunțat că ,,participăm activ la misiunile comune în teatrele de operații. Suntem deja în al treilea an de alocare a două procente din PIB pentru apărare, nivel pe care îl vom menține. Vom crește de la an la an alocările pentru apărarea națională, iar în centrul acestui angajament se află programele strategice de înzestrare, așa cum am prevăzut în Programul de Guvernare.”

Întregul discurs al premierului, aici.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj la 145 de ani de la Independența României: Suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a subliniat marți, într-un mesaj de Ziua Națională a Independenței României, semnificația zilei de 10 Mai 1877, în contextul “resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare”.

“Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenței României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina. Alături de Marea Unire, Independența este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele definitorii pentru istoria națiunii noastre. În anul 1877 România își proclama independența, marcând astfel un pas important spre desăvârșirea unității naționale și spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Grivița, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859”, se arată în mesajul președintelui, remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a indicat că marile puteri au luat act de nașterea unei țări care își croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern.

“Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor și infrastructurii, precum și dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, toate acestea au fost rodul imediat și direct al dobândirii independenței de stat. Modernizarea instituțională, economică și legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii. Idealul unei națiuni suverane și libere urma să se desăvârșească doar o generație mai târziu, prin viziune politică și prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire. Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate și de cât de multă perseverență și tărie de caracter au dat dovadă înaintașii noștri”, a declarat Iohannis.

Președintele a făcut trimitere la semnificația Zilei Independenței în contextul războiului din Ucraina, stat atacat de Rusia, și a subliniat importanța libertății națiunilor “de a-și alege și construi propriul destin”.

“Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificația zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă. Libertatea, dreptul națiunilor de a-și alege și construi propriul destin, protejarea vieții și a demnității umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunități democratice căreia îi aparținem. Sacrificiile înaintașilor noștri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susținem și să apărăm valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis a promulgat legea prin care data de 10 mai este declarată Ziua Independenței Naționale a României

Ziua de 10 Mai este celebrată în România ca zi de sărbătoare naţională, fiind declarată astfel prin Legea nr. 103/2015, ea având o triplă semnificație istorică pentru țara noastră.

La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost încoronat drept primul rege al României. De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă.

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

Această zi are multiple semnificații istorice: proclamarea României ca regat, depunerea jurământului de către prințul Carol de Hohenzollern, dar și proclamarea independenței absolute a României față de Imperiul Otoman, obținută în 1877.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Senatului, de Ziua Europei: Independența energetică a UE și oprirea totală a comerțului cu Rusia, soluții pentru oprirea războiului din Ucraina

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a subliniat de Ziua Europei că Uniunea Europeană a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei.

„Din 2007 suntem parte din marea familie europeană. Ziua Europei are o semnificație deosebită pentru Uniunea Europeană și pentru statele membre. Unitatea și solidaritatea sunt valorile fundamentale ale Declarației lui Robert Schuman în urmă cu 72 de ani. În contextul agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei în Ucraina, a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei”, a scris Florin Cîțu într-un mesaj postat

De asemenea, Florin Cîțu a menționat care sunt în prezent soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina, făcând referire și la începuturile proiectului european: „Crearea pieței comune a cărbunelui și a oțelului a asigurat pacea, stabilitatea și prosperitatea în Europa. Două lucruri fundamental liberale: producția comună și, mai târziu, comerțul liber, au salvat și au condus la cea mai puternică comunitate economică. Astăzi, soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina rezidă în aceleași două instrumente: independența energetică a Uniunii Europene și oprirea totală a comerțului cu Rusia.”

În finalul mesajului său, președintele Senatului l-a citat pe Robert Schuman: „Pacea mondială nu va putea fi salvgardată fără eforturi creatoare pe măsura pericolelor care o amenință.” – Declarația de la 9 mai 1950.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a solicitat Comisiei Europene fonduri suplimentare pentru a face față fluxului de refugiați ucraineni

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat că a semnat marți o scrisoare oficială adresată Comisiei Europene prin care se cere ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

„Am semnat, alături de colegi din alte state europene, scrisoarea oficială adresată Comisiei Europene prin care cerem ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Este un demers legitim fiindcă ne confruntăm atât cu nevoia de a adăposti sute de mii de refugiaţi de război – cea mai mare parte fiind copii, dar resimţim şi dificultăţi în lanţul de aprovizionare, plus noi provocări generate de criza energetică. Am cerut Comisiei Europene flexibilitate în bugetul european multianual pentru a transfera fonduri suplimentare statelor membre care se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiaţi ucraineni“, a scris ministrul Finanţelor.

De asemenea, ministrul a menținat că este nevoie de noi mecanisme de finanţare pentru a ajuta economia şi companiile locale să facă faţă acestei perioade complicate.

„Dorim să folosim toate aceste fonduri europene pentru sprijinirea populaţiei şi a mediului de afaceri, fiindcă acesta este singura modalitate prin care putem atenua impactul provocat de acest război asupra costului vieţii tuturor românilor”, a concluzionat oficialul român în mesajul său. 

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Cea mai importantă parte a finanțării va fi plătită statelor membre în care s-a înregistrat un număr mai ridicat de sosiri, fie ca țări de tranzit, fie ca țări de destinație finală.

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 836,173 de refugiați din cele 5,597,483  milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,075 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

Facebook

NATO35 mins ago

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

REPUBLICA MOLDOVA41 mins ago

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, l-a felicitat pe președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acțiune și Solidaritate

CONSILIUL UE50 mins ago

Reuniunea miniștrilor de externe din UE: Bogdan Aurescu va evidenția importanța relației transatlantice și a parteneriatului UE-Canada, mai ales în contextul provocărilor generate de războiul rus împotriva Ucrainei

NATO13 hours ago

Premierul suedez va cere luni sprijinul Parlamentului pentru aderarea la NATO: O candidatură comună cu Finlanda, „cel mai bun” lucru pentru Suedia și securitatea sa

NATO17 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO18 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu Antony Blinken la Berlin despre planurile României de a sprijini economia Ucrainei

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Finanțarea digitală: Comisia Europeană marchează lansarea Fintech Challenge pentru Ucraina

NATO21 hours ago

Finlanda își va depune candidatura de aderare la NATO, anunță președintele Sauli Niinisto: Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO17 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO18 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO22 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending