Connect with us

U.E.

Viorica Dăncilă: ”Problematica minorității rome trebuie să fie o prioritate pe agenda europeană”

Published

on

Europarlamentarul PSD, Viorica Dăncilă, liderul delegației social democrate din Parlamentul European și vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, a depus o intervenție scrisă în PE privind problematica minorității rome.

viorica dancila plen pe”În ultimii ani, problematica minorității rome a devenit un subiect prioritar atât în dezbaterile publice, cât și pe agenda politică europeană. Romii reprezintă una dintre cele mai numeroase minorități etnice din Uniunea Europeană, datele statistice indicând existența a cca 12 milioane de romi care locuiesc în diferite state membre, adesea în condiții grele de viață. Cu toate că în acest timp au fost realizate progrese importante, din punct de vedere legislativ și instituțional, realitatea demonstrează că mai sunt lucruri de făcut în ceea ce privește procesul de incluziune socială a comunităților rome”, se arată în intervenția scrisă depusă de europarlamentarul PSD.

Viorica Dăncilă consideră, de asemenea că, ”discriminarea, sărăcia, excluziunea socială, lipsa de educație și a accesului la asistență medicală de bază sunt doar câteva probleme cu care comunitatea romă se confruntă și pentru rezolvarea cărora trebuie să luptăm în continuare, iar promovarea politicilor de incluziune socială a minorităților, prin inițiative și acțiuni de combatere a sărăciei, trebuie să fie pe lista priorităților pe agenda europeană”.

În acest sens, Uniunea Europeană a dezvoltat un cadru legislativ care vizează creșterea integrării sociale a grupurilor marginalizate, combaterea rasismului și a discriminării rasiale, în cadrul unor viziuni strategice generale, precum Strategia Europa 2020, Platforma europeană pentru incluziunea romilor, Cadrul European pentru strategiile de integrare națională a romilor – 2020.

U.E.

Comisia Europeană a aflat ”cu profundă tristețe despre trecerea în neființă a compozitorului italian, Ennio Morricone”: Prin stilul său inimitabil, acesta a ridicat conceptul de coloană sonoră la rang de capodoperă

Published

on

Comisia Europeană a aflat ”cu profundă tristețe despre trecerea în neființă a compozitorului italian, Ennio Morricone”, care a decedat în zorii zilei de 6 iulie, la Roma.

”Prin stilul său inimitabil și melodiile iconice, acesta a ridicat conceptul de coloană sonoră la rang de capodoperă”, a transmis Comisia Europeană printr-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter.

Compozitorul italian Ennio Morricone, celebru pentru coloanele sonore a numeroase de filme, a încetat din viață la vârsta de 91 de ani, la o clinică din Roma.

Compozitorul a căzut zilele trecute și a suferit o fractură de femur, în urma căreia a fost internat în spital.

Morricone a murit ”în zorii zilei de 6 iulie, la Roma, cu mângâierea credinței”, se arata în declarația familiei.

Assumma mai arată că maestrul ”și-a păstrat până în ultima clipă deplina luciditate și o mare demnitate”.

Înmormântarea lui Ennio Morricone va avea loc într-un cadru privat ”în respectul sentimentului de smerenie care i-a inspirat întotdeauna faptele”, a transmis familia prin intermediul avocatului lor, Giorgio Assumma.

Morricone, câștigător al unui Oscar în 2016 pentru coloana sonoră a filmului ”The Hateful Eight”, a devenit cunoscut pentru muzica unor filme celebre precum ”For a Fistful of Dollars”, ”Mission” sau ”Once Upon a Time in America”.

Continue Reading

U.E.

Banca Europeană de Investiții, împrumut de 75 milioane de euro pentru compania farmaceutică CureVac, dezvoltatorul unui potențial vaccin împotriva SARS-CoV-2

Published

on

© Ministerul Sănătății/Facebook

Banca Europeană de Investiții (BEI) și CureVac, o companie clinică biofarmaceutică care dezvoltă o nouă clasă de medicamente transformatoare bazate pe ARNm optimizat, au semnat un acord de împrumut de 75 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea continuă în această companie a vaccinurilor împotriva bolilor infecțioase, în special a vaccinului-candidatat CVnCoV, vizând prevenirea infecțiilor cu SARS-CoV-2, informează un comunicat al Comisiei Europene. 

Împrumutul va sprijini, de asemenea, eforturile companiei de a-și extinde capabilitățile de producție certificate GMP (Good Manufacturing Practice) și de a finaliza mai repede construcția celei de-a patra unități de producție la Tübingen, Germania.

Finanțarea BEI va fi plătită în trei tranșe de 25 de milioane de euro pe măsură ce compania trece prin etapele predefinite.

„Coronavirusul va rămâne printre noi până când vom avea un vaccin. Acesta este motivul pentru care munca noastră pe acest front, alături de actorii internaționali, este atât de crucială. Am prezentat recent strategia noastră privind vaccinurile pentru accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuirii vaccinurilor împotriva noului coronavirus. Și de la începutul pandemiei, am adăugat 400 de milioane de euro la anvelopa componentei „Cercetarea bolilor infecțioase” din cadrul dispozitivului InnovFin pentru a permite BEI să proceseze un volum mai mare de proiecte de combatere a acestei boli. Sprijinind CureVac, ne dublăm eforturile pentru a găsi soluții sigure și eficiente pentru toată lumea, în Europa și în întreaga lume”, a declarat Mariya Gabriel, comisar european pentru inovație, cercetare, cultură, educație și tineret.

„Suntem foarte mulțumiți de finanțarea BEI care ne permite să investim mai mult în platforma noastră de tehnologie ARNm pentru a lupta împotriva bolilor potențial fatale. Lucrăm din greu pentru a dezvolta un vaccin sigur și eficient împotriva SARS-CoV-2 cu doze mici de ARNm și am început faza 1 a studiilor clinice pentru CVnCoV la începutul lunii iunie. Așteptăm cu nerăbdare să accelerăm finalizarea unității noastre de producție industrială pentru a participa la furnizarea esențială de vaccinuri inovatoare bazate pe ARNm”, a adăugat Pierre Kemula, CEO CureVac.

Facilitatea de finanțare privind bolile infecțioase (IDFF) din programul UE Orizont 2020 sprijină împrumutul acordat CureVac. IDFF este un exemplu de colaborare de succes între Comisia Europeană și BEI în contextul unei crize de sănătate. Prin intermediul IDFF, BEI a sprijinit 13 companii cu împrumuturi totale de 316 milioane de euro pentru dezvoltarea de tratamente, vaccinuri și a diagnostice împotriva diferitelor boli infecțioase, în special împotriva noului coronavirus.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport piața unică UE: Cartonaș roșu pentru România din partea Comisiei Europene privind achizițiile publice

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

România este statul membru al UE cu cea mai mare creștere procentuală a procedurilor de infringement deschise de Comisia Europeană și are, alături de Spania, cel mai mare deficit de transpunere în legislație a directivelor ce vizează funcționarea pieței unice. De asemenea, România face parte din rândul statelor membre ale UE a căror performanță la nivelul achizițiilor publice este considerată “nesatisfăcătoare”. Informațiile sunt cuprinse Tabloul de bord al pieței unice pentru 2020, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, și care arată că, în pofida îmbunătățirilor înregistrate în anumite domenii, statele membre trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asigura buna funcționare a pieței unice. După cum s-a constatat în timpul crizei cauzate de noul coronavirus, o piață unică care funcționează bine este esențială pentru asigurarea liberei circulații a mărfurilor în întreaga UE și este vitală pentru redresarea rapidă a economiei UE, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Piața unică europeană, piața internă sau piața comună este una dintre cele mai importante rezultate ale procesului de integrare europeană, bazându-se pe cele patru libertăți de circulație a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor în interiorul Uniunii Europene. Un raport consultat de CaleaEuropeană.ro arată că statele membre ale UE cotizează anual cu aproximativ 130 de miliarde de euro la bugetul UE, iar beneficiile aduse prin apartenența la piața unică depășesc 923 de milliarde de euro. În ce o privește, România contribuie anual cu 2,41 miliarde euro la bugetul euroepan și beneficiază de 16,59 miliarde euro prin apartenența la piața unică.

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2019. El evaluează performanțele statelor membre în ceea ce privește deschiderii pieței, instrumentele de guvernanță, precum și anumite domenii de politică, pe baza câtorva indicatori selectați. Indicatorii vizați privind guvernanța pieței unice sunt transpunerea în legislație a directivelor, procedurile de infringement, mecanismul EU Pilot de dialog informal între Comisie și statele membre, sistemul de informații al pieței unice (IMI), sistemul e-Certis pentru criteriile de eligibilitate în cazul achizițiilor publice, EURES – portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă, portalul Your Europe pentru informații privind activitățile transfrontaliere și sistemul SOLVIT privind drepturile cetățenilor și întreprinderilor din UE. Constatările sunt prezentate sub forma unei diagrame tip “semafor”, prin atribuirea de cartonașe roșii (sub medie), galbene (medie) și verzi (peste medie). 

În comparație cu anul precedent, tabloul de bord pentru acest an denotă o situație stabilă în majoritatea statelor membre, dar și o scădere ușoară a performanțelor globale. În ansamblu, tabloul de bord conține 158 de cartonașe verzi (153 în 2018), 107 cartonașe galbene (137 în 2018) și 58 de cartonașe roșii (59 în 2018). Țările cu cele mai bune performanțe în 2019 au fost LetoniaCipruDanemarcaEstoniaFinlanda și Slovacia, iar cele mai mici îmbunătățiri au fost observate în SpaniaItaliaFranța și Austria.

România are patru cartonașe verzi la indicatorii Your Europe, EURES, e-Certis și cel al sistemului de informații ale pieței unice, trei cartonașe galbene în ce privește transpunerea în legislație, procedurile de infringement și mecanismul EU Pilot și un cartonaș roșu în privința SOLVIT. De asemenea, un alt capitol la care România nu a strălucit este cel al achizițiilor publice, performanța țării noastre fiind considerată de Comisia Europeană drept “nesatisfăcătoare”.

România și Spania, țările cu cel mai mare deficit de transpunere în legislație a directivelor europene

De altfel, România se numără în primele două țări, alături de Spania, cu cel mai mare deficit de transpunere în legislația națională a directivelor care vizează funcționarea pieței unice. Deficitul de transpunere înregistrat de România se ridică la 1,1% (la fel și Spania), asemenea raportului anterior, în condițiile în care media UE este la 0,6%, iar ținta asumată la nivelul acordului privind piața unică este de 0,5%.

România a transpus doar 17 din cele 23 de directive referitoare la piața unică (74%), care au fost transpuse în cele 6 luni anterioare datei limită de calcul (1 iunie – 30 noiembrie 2019), consemnează raportul.

“Acest lucru arată că România poate întâmpina unele dificultăți în monitorizarea transpunerii la timp a directivelor”, este consemnat în tabloul de bord al Comisiei Europene.

În perspectivă cronologică, România ajunsese în anul 2016 la un deficit de transpunere de 2%, acesta fiind diminuat considerabil în ultimii ani. De altfel, România a recuperat și în ce privește media întârzierilor de transpunere a directivelor, de la 8,4 luni în raportul precedent la 7,6 luni în prezent.

Cu toate acestea, România se numără printre majoritatea țărilor UE care au transpus incorect un număr mare de directive. Cu 13 astfel de directive, România este peste media Uniunii Europene.

Infringement: România, cea mai mare creștere procentuală (50%) a cazurilor noi de neîndeplinire a obligațiilor

Cu un cartonaș galben și în privința procedurilor de infringement, România înregistrează 36 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în așteptare, dintre care 16 sunt cazuri noi. 

Față de precedentul raport, în care România avea 24 de proceduri de înfringement în așteptare, creșterea cu 50% (12 cazuri) reprezintă cea mai mare creștere procentuală în decurs de un an.

Cu cele 36 de proceduri de infringement, România este peste media UE, care se ridică la 29 de cazuri.

Sectoarele unde România înregistrează probleme sunt mediul (10 proceduri), energie (5 proceduri) și taxare indirectă (4 proceduri). Acestea reprezintă 53% din cazurile aflate în așteptare.

Din decembrie 2018, România a reușit să rezolve 4 cazuri a căror durată medie a fost de aproape 3 ani. Printre cazurile rămase, durata a 2 cazuri vechi restante privind transportul aerian și libera circulație a mărfurilor (care au durat între 7 și 8,5 ani) este compensată de 16 cazuri noi (fiecare cu o durată medie mai mică de 12 luni). România se află acum pe poziția a 3-a în clasamentul statelor membre pentru cea mai scurtă durată a cazurilor, în scădere față de 1 în urmă cu un an.

România depășește limita de timp și în cadrul EU Pilot

În ce privește EU Pilot, timpul mediu de răspuns al României depășește în prezent limita de timp de 70 de zile cu doar 5 zile, consemnează tabloul de bord.

EU Pilot  este o platformă electronică, dezvoltată şi gestionată de Secretariatul General al Comisiei Europene, care are ca scop soluţionarea, într-o fază timpurie, a situaţiilor de transpunere incorectă a dreptului european, respectiv de neaplicare sau aplicare necorespunzătoare a acestuia, ce pot duce la declanşarea unei proceduri de infringement.

Aceste situaţii sunt semnalate prin intermediul petiţiilor şi plângerilor adresate Comisiei Europene de diferite persoane fizice, organizaţii sau întreprinderi, prin intermediul întrebărilor adresate de membrii Parlamentului European, al petiţiilor înregistrate de Parlamentul European sau al sesizărilor transmise de alte servicii ale Comisiei.

Sistemul de informații al pieței unice (IMI): România, apreciată pentru performanțele sale

România și-a îmbunătățit în continuare performanța, în ciuda volumelor foarte mari de cereri primite, România primind 13% din toate solicitările trimise prin IMI. Toți cei 5 indicatori au arătat performanțe peste media țărilor din Spațiul Economic European.

În medie, România a răspuns cererilor în două săptămâni, iar la 50% dintre acestea a răspuns în termen de o săptămână.

În ce privește utilizarea instrumentelor disponibile la nivel european – eCertis, EURES sau Your Europe – activitatea derulată de România prin agențiile abilitate este apreciată în termeni pozitivi în tabloul de bord al Comisiei Europene.

Țara noastră este notată cu cartonaș roșu este SOLVIT. Aceste serviciu oferit gratuit de administrația națională a fiecărei țări din UE și primește sesizări și le soluționează atunci când drepturile cetățenilor europeni și ale întreprinderilor cu sediul în UE nu sunt respectate de autoritățile publice din altă țară a UE.

Tabloul de bord arată că România are un volum foarte mare de cazuri în SOLVIT, și cu o rată de rezolvare în scădere cu 10%.

Astfel, România a trimis 125 de cazuri în 2019, a primit 69 de solicitări și nu a acceptat 321 de cazuri. Rata de rezolvare a scăzut de la 98% în 2018 la 88% în 2019. 

În ce privește indicatorii privind timpul de rezolvare, pentru 91% dintre cazuri s-a trimis un răspuns în șapte zile, 74% dintre cazuri au fost pregătită într-un timp de 30 de zile, 79% dintre soluțiile oferite au fost acceptate în termen de 7 zile, iar 53% dintre cazuri nu au fost acceptate în termen de 30 zile.

De asemenea, Comisia Europeană subliniază că personalul desemnat să se ocupe de volumul de cazuri și de obiectivele asumate a fost insuficient.

Totodată, un alt capitol la care România nu a strălucit este cel al achizițiilor publice, performanța țării noastre fiind considerată de Comisia Europeană drept “nesatisfăcătoare”.

În acest sens, Austria, Cipru, Cehia, Grecia, Italia,  Malta, Portugalia, România, Slovenia și Spania sunt țările notate cu cartonaș roșu cu privire la performanța înregistrată la capitolul achiziții publice.

În tabloul de bord al Comisiei Europene sunt avuți în vedere și indicatori economici precum comerțul cu bunuri și servicii și investițiile străine directe, unde România este notată cu un cartonaș galben.

Integrarea comercială a României pe piața unică pentru mărfuri este cu mult peste media UE, în timp ce integrarea comerțului pentru servicii este doar puțin mai mare decât media UE. În 2018, integrarea comercială pentru mărfuri a crescut ușor, în timp ce integrarea comercială a serviciilor a scăzut mai mult.

Astfel, 25,6% din PIB-ul României în anul 2018 a fost reprezentat de comerțul intracomunitar cu mărfuri, iar 7,9% din comerțul cu servicii. În același an, 28,2% din PIB-ul României a fost reprezentat de importurile de mărfuri din alte țări UE, iar 6,2% din importul de servicii.

Tabloul de bord al pieței unice este un instrument online care urmărește să monitorizeze performanțele statelor membre utilizând indicatori clari, având obiectivul de a îmbunătăți funcționarea pieței unice. 

În particular, tabloul de bord al pieței unice evaluează anual modul în care statele membre: pun în aplicare normele UE; dezvoltă piețe deschise și integrate (de exemplu, pentru achizițiile publice, comerțul cu bunuri și servicii); gestionează aspectele administrative vizând lucrătorii străini (de exemplu, calificările profesionale); cooperează și contribuie la mai multe instrumente de guvernanță la nivelul întregii UE (de exemplu, portalul Europa ta, SOLVIT și EURES).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending