Connect with us

#RO2019EU

Viorica Dăncilă și Michel Barnier au discutat despre cooperarea dintre președinția României la Consiliul UE și echipa de negociere a Comisiei Europene privind Brexit

Published

on

România tratează cu o atenţie deosebită dosarul Brexit, având în vedere comunitatea românească semnificativă din Marea Britanie, a afirmat prim-ministrul Viorica Dăncilă la o întrevedere pe care a avut-o marţi cu negociatorul-şef al Uniunii Europene privind Brexit, Michel Barnier, informează Guvernul într-un comunicat.

Dialogul dintre cei doi oficiali s-a axat pe stadiul negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie şi a reliefat nivelul foarte bun al cooperării dintre autorităţile române şi structura condusă de Michel Barnier, în special în perspectiva preluării de către România, în primul semestru al anului 2019, a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE“, se spune în comunicat.

Premierul Dăncilă a transmis asigurări privind sprijinul pe care România îl acordă negociatorului-şef în vederea îndeplinirii mandatului său. Totodată, ea a reconfirmat importanţa menţinerii unităţii celor 27 de state membre în jurul principiilor fundamentale care guvernează procesul de negociere şi al liniilor directoare adoptate de Consiliul European.

“Înaltul demnitar român a subliniat că România tratează cu o atenţie deosebită dosarul Brexit, având în vedere comunitatea românească semnificativă din Marea Britanie. A indicat că, la nivel intern, România a început pregătirile încă de la debutul procesului de negociere, în luna martie 2017 fiind creat un mecanism interministerial privind problematica Brexit. A arătat că România este pregătită să gestioneze orice scenariu posibil al negocierilor”, se precizează în comunicat.

De asemenea, şefa Executivului şi-a exprimat aprecierea pentru progresele înregistrate până la momentul de faţă în negocieri, în special în ceea ce priveşte capitolul referitor la drepturile cetăţenilor.

Citiți și Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, vine marți la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă și alți înalți oficiali

“Înaltul oficial român a subliniat necesitatea garantării acestor drepturi, arătând că România va continua să urmărească cu atenţie modalitatea prin care prevederile Acordului sunt implementate, astfel încât toţi cetăţenii români rezidenţi în Marea Britanie să poată continua să locuiască, să muncească şi să studieze în aceleaşi condiţii ca până acum”, se mai spune în comunicat.

Cu privire la relaţiile viitoare dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie, premierul a reiterat importanţa menţinerii unei relaţii apropiate între cele două părţi, indicând că orice acord va trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi şi obligaţii şi să respecte autonomia decizională a UE.

Totodată, Dăncilă a precizat că subiectul mobilităţii reprezintă o prioritate pentru partea română şi că principiile reciprocităţii şi nondiscriminării trebuie să constituie piloni fundamentali ai relaţiei cu Marea Britanie post-Brexit, se mai arată în comunicat. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul delegat al afacerilor europene, George Ciamba: Președinția română a Consiliului, ca mediator imparțial, este pregătită să asculte toate statele membre privind aplicarea ”opțiunii nucleare” a Tratatului UE împotriva Poloniei și Ungariei pentru încălcarea statului de drept

Published

on

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, ca mediator imparțial (honest broker n.r.), este gata să asculte pe toată lumea, a susţinut marţi ministrul delegat al afacerilor europene, George Ciamba, în legătură cu procedurile articolului 7 (al Tratatului UE) privind statul de drept în Polonia şi privind respectarea valorilor Uniunii Europene în Ungaria, subiect aflat pe agenda Consiliului Afaceri Generale (CAG) care are loc astăzi la Bruxelles, potrivit Agerpres.

,Vom discuta despre stadiul aplicării art. 7 pentru Ungaria și Polonia și cred că statele membre vor spune cum văd procesul, pentru a vedea unde ne aflăm. Cred că este o discuţie tipică de trecere în revistă. Nu mă aştept la ceva foarte dramatic sau la ceva care să se îndrepte într-o direcţie greşită. Nu trebuie să uităm că discuțiie se poartă într-un climat extrem de politic. Mă aştept ca, în contextul apropierii alegerilor europene, să avem puţin prea multă politică, dar desigur că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ca mediator imparțial, este gata să asculte pe toată lumea”, a declarat ministrul George Ciamba la sosirea la reuniunea CAG.

Polonia este vizată de procedura activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură, cunoscută și sub denumirea de ,,opțiunea nucleară”, este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la sancţiuni împotriva ţării respective. Mai exact, în condițiile constatării unor grave încălcări ale principiilor democratice într-un stat membru, dreptul de vot al acestuia în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene, poate fi suspendat. 

De la finalul lui 2015, între Comisia Europeană şi Polonia au apărut mai multe diferende legate de reformele iniţiate de guvernul conservator de la Varşovia. Bruxelles-ul acuză autorităţile poloneze de subminarea valorilor fundamentale europene. La 2 iulie anul trecut, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE şi Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Întrebat de jurnaliști dacă Președinția română a Consiliului se așteaptă astăzi la o propunere din partea Comisiei Europeane de a trimite din nou Polonia la Curtea de Justiției a UE, ministrul Ciamba a declarat:

,,Nu mă aștept să aud o propunere despre care nu am fost informați în prealabil. Dar mă aștept la discuții pe subiectele de pe agenda Consiliului”, a lămurit acesta.

În privinţa Ungariei, Comisia Europeană a trimis în luna iulie a anului trecut guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenţionează asupra legilor controvesate care incriminează orice persoană sau grup care oferă ajutor unui imigrant ilegal solicitant de azil. Legislația, cunoscută sub denumirea de ,,legile Soros” , limitează capacitatea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de a acționa în cazuri de azil și a fost adoptată în defavoarea Uniunii Europene și a grupurilor pentru drepturile omului.

Citiți și  Comisia face următorul pas în procedura de infringement împotriva Ungariei pentru criminalizarea activităților în sprijinul solicitanților de azil

Cu toate acestea, guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări, iar Comisia  a decis să trimită la finele lunii ianuarie un aviz motivat Ungariei – al doilea pas în cadrul unei proceduri de infringement a legislației UE. Autoritățile ungare au acum la dispoziție 2 luni pentru a răspunde preocupărilor Comisiei. În caz contrar, aceasta poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Potrivit oficialului român, pe agenda CAG se vor mai afla o dezbatere orientativă privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, o discuţie despre următorul Consiliu European din 21-22 martie, relaţiile UE-Elveţia şi un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecţie intitulat ,,Către o Europă durabilă până în 2030”, publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie şi care se concentrează asupra celor mai bune modalităţi prin care UE poate contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU până în 2030. 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română la Consiliul UE încheie un acord informal privind îmbunătățirea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație

Published

on

Foto: Frontex

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație.

Astăzi, 19 februarie, reprezentanți ai președinției Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul va fi transmis acum reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului, potrivit unui comunicat oficial, remis Calea Europeană.


,,Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu țări terțe, este esențială pentru a se garanta că răspunsul UE la problema migrației este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la maximum activitățile ofițerilor noștri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările și combaterea introducerii ilegale de migranți.”

Carmen Daniela Dan, ministrul român al afacerilor interne


 Acordul informal cuprinde următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Context

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale). În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor dintr-o anumită țară terță sau regiune.

Deși aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, există în continuare lacune în materie de coordonare. În plus, rolul ofițerilor de legătură în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migrației. Drept răspuns în acest sens, la 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU. Ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc, la Bruxelles: Cercetarea este ”motorul principal al dezvoltării societăţii”

Published

on

Miniștrii Cercetării din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc marți, la Bruxelles, în cadrul Consiliului de Competitivitate (COMPET), întâlnire care va fi prezidată de ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc.

Oficialul român a precizat în discursul său de deschidere a reuniunii că cercetarea reprezintă ”motorul principal al dezvoltării societății” și a punctat că dacă acest domeniu merge bine, toți cetățenii Uniunii Europene vor avea de câștigat.

”Nu am ales întâmplător limba franceză pentru declaraţii, pentru că vreau să va transmit două mesaje. Limba franceză este, aşa cum toată lumea ştie, limba iubirii şi nucleul Preşedinţiei noastre ( n.r. la Consiliul Uniunii Europene) este coeziunea. Deci, am ales să vorbesc în franceză pentru că vreau să subliniez faptul că Preşedinţia română va trebui să fie foarte concentrată pe problemele de unitate ale Uniunii Europene, probleme de comunicare şi de coeziune, pentru că acesta este mijlocul de a avansa cât mai repede cel mai important program de cercetare – <<Horizon in Europe>>. Este program foarte generos al Uniunii Europene, care poate pune împreună cercetătorii, reprezentanţii mediului universitar, reprezentanţii din industrie şi, în final, toţi cetăţenii Uniunii Europene, pentru că cercetarea este motorul principal al dezvoltării societăţii, iar dacă cercetarea merge bine, va fi mai bine pentru toţi cetăţenii”, a declarat ministrul Nicolae Hurduc, informează Agerpres. 

El şi-a manifestat speranţa că toţi miniştrii europeni ai Cercetării au înţeles că trebuie să fie de acord cu problemele importante din programul ”Horizon in Europe”, pentru a finaliza cât mai repede dosarul care oferă cadrul legislativ pentru cercetare şi mijloacele financiare necesare pentru punerea în operă a ideilor cercetătorilor.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat ca, pe durata celor șase luni de mandat, să asigure funcționalitatea deplină a pieței unice.

Aceasta va pune accentul pe eliminarea obstacolelor care împiedică fluxurile transfrontaliere de produse, forță de muncă, capitaluri și servicii.

În acest sens, Președinția se va strădui să realizeze progrese în legătură cu inițiative precum pachetul privind noile avantaje pentru consumatori și regulamentul referitor la Programul privind piața unică.

Președinția își va concentra totodată eforturile asupra proiectelor care au potențialul de a stimula economia și de a promova crearea unei piețe unice digitale. Printre acestea se numără regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi și inițiative în domeniul drepturilor de autor.

Menținerea unei baze industriale puternice constituie, de asemenea, o prioritate. Președinția urmărește adoptarea de concluzii ale Consiliului privind viziunea pe termen lung pentru politica industrială a UE. Aceasta va organiza, de asemenea, dezbateri pe teme esențiale precum inteligența artificială, transformarea digitală și industria de apărare.

Spațiul și știința reprezintă, de asemenea, chestiuni importante pe agenda Președinției. Președinția română va acorda prioritate realizării de progrese în cadrul negocierilor cu privire la cel mai important program-cadru pentru cercetare și inovare din Europa (Orizont Europa) și va urmări același lucru în cazul programelor spațiale ale UE.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending