Connect with us

JUSTIȚIE

Viorica Dăncilă și Tudorel Toader, reacții la criticile instituțiilor UE și ale ambasadelor occidentale: Oficialii europeni să nu se amestece în actul de justiție din România

Published

on

@Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă a avut o reacție la toate declarațiile venite astăzi din partea liderilor instituțiilor de la Bruxelles și a celor 12 ambasade de la București care au transmis mesajele lor de îngrijorare cu privire la degradarea statului de drept în România, atât pe fondul modificărilor legilor din justiție prin intermediul unor ordonanțe de urgență repetate, precum și pe fondul piedicilor puse de autoritățile române candidatei la funcția de procuror șef-european, Laura Codruța Kovesi.

,,Cred că niciun factor sau decident politic, fie el și președintele Parlamentului European, nu poate solicita începerea sau oprirea unei anchete de urmărire penală. Ni se cere să nu intervenim în actul de justiție și mi se pare un lucru corect, dar oficialii europeni ne cer să oprim anchete penale. Vă spun clar că prim-ministrul României nu a intervenit și nu va interveni niciodată în actul de justiție”, a precizat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern, cu referire la mesajul de susținere al președintelui Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi. 

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a cerut în plenul PE autorităților române să nu-i pună piedici Laurei Codruța Kovesi în procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef european. Tajani a spus că instituția pe care o conduce o susține în continuare pe Kovesi pentru această funcție.

În ceea ce privește apelul făcut astăzi de 12 ambasade ale unor state membre, dar și ale unor state terțe, printre care Franța, Germania, Suedia sau Statele Unite ale Americii și Canada, către autoritățile din România pentru a nu face modificări legislative care ar slăbi statul de drept și lupta împotriva corupției, premierul a răspuns:

,,Tot astăzi am văzut punctul de vedere al unor ambasadori. Am vrut să am o discuție individuală cu fiecare ambasador din acest grup, dar au refuzat. Le reamintesc doamnelor și domnilor ambasadori că suntem în România și am dialog direct cu omologii mei. Le recomand să se adreseze autorităților din statele din care provin pentru că în niciun stat ambasadorii nu fac agenda prim-ministrului și nu voi permite niciodată acest lucru. Trebuie să aibă respect pentru România așa cum ambasadorii români au respect pentru statele din UE sau alte state terțe.”

Precizarea premierului referitoare la faptul că solicitarea sa de a se întâlni cu ambasadorii statelor respecte a fost refuzată este contrazisă chiar de scrisoarea acestora: 

,,Solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte (slăbirea luptei împotriva corupției și  integritatea sistemului judiciar românesc, n.r.) au rămas fără răspuns de la începutul lunii ianuarie”.

De asemenea, Viorica Dăncilă a respins criticile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care cerea României să revină urgent la un proces de reformă corect, totodată avertizând Guvernul român să nu întreprindă acţiuni care să afecteze sistemul judiciar şi să nu creeze impunitate pentru funcţionari şi demnitari.

,,M-au surprins declarațiile de astăzi ale prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, având în vedere că există o deschidere totală în privința pașilor pe care îi avem de urmat. Am format un grup de experți în care s-a lucrat cu experți din partea Comisiei Europene și din partea Ministerului Justiției. Am specificat de fiecare dată că ne vom consulta și că va exista transparență. De aceea,  declarația domnului Timmermans a produs neclarități și nu i-am înțeles rostul în sensul că nu este pliată pe realitatea existentă”, a încheiat premierul Dăncilă.

Amintim faptul că Frans Timmermans a vorbit în declarația sa ulterioară întrunirii săptămânale a Colegiului Comisarilor despre faptul că a avut discuții cu Viorica Dăncilă, în care i-a semnalat ,,peste 40 de probleme și i-am vorbit despre necesitatea implementării recomandărilor din raportul MCV”, însă înaltul oficial a constatat că dialogul a fost doar ,,de dragul vorbitului” având în vedere că nu s-au observat îmbunătățiri. 

Reacția premierului Dăncilă nu este însă prima declarație din partea unui oficial din cabinetul său cu referire la intervenția pe care au avut-o astăzi cei doi înalți oficiali ai UE. Ministrul justiției, Tudorel Toader, a vorbit într-o conferință de presă despre faptul că nici factorul politic şi nici alţi factori nu pot solicita începerea sau oprirea unei anchete penale, după cum nu pot face solicitări nici în legătură cu modul de soluţionare a respectivei anchete.

Tudorel Toader a sugerat Comisiei Europene să respecte principiul neimplicării în actul de justiție la fel cum instituția recomandă autorităților din România în rapoartele MCV. 

,,În recomandările MCV, se consacră la nivel de principiu faptul că această ingerință nu este permisă în activitatea de înfăptuire a justiției, dar, personal, ca ministru al justiției, exprim convingerea că recomandarea este în egală măsură valabilă și pentru emitenții ei”.

Ministrul justiției a catalogat intervențiile lui Frans Timmermans și ale lui Antonio Tajani drept ,,îngrijorări cu un puternic potențial electoral” și le-a cerut oficialilor europeni să-și cunoască limitele atribuțiilor.

,,Ca ministru, formulez o simplă și respectuoasă solicitare: să ne cunoaștem, să ne respectăm competențele, fie ele și partajate, să ne respectăm demnitatea și specificul național.”

De altfel, Toader a mai spus că România nu cere permisiunea Comisiei Europene privind modul de transpunere a unor acte normative ale UE în legislația națională, ci doar se consultă cu experții instituției. 

,,Personal, am participat zilele trecute la ultima rundă de discuții tehnice la sediul Comisiei Eruopene. Experți ai CE, nu ne-am dus să cerem aprobare, avizarea actelor normative pentru că procesul de legiferare n-are ca etapă prealabilă și avizarea de la CE. Ne-am dus pentru a purta un dialog în cadrul colaborării”, a declarat ministrul justiției referitor la transpunerea a trei directive europene. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Consiliul Europei: Comisarul pentru drepturile omului menționează România printre țările unde independenţa judiciară este ameninţată

Published

on

©️ Council of Europe

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a avertizat luni că independenţa judiciară este ameninţată într-un număr tot mai mare de ţări, printre care și România.

Într-un comunicat de presă remis marți, comisarul Dunja Mijatovic declară că europenii se bucură de multă vreme de dreptul la un proces liber al unui tribunal independent “fără obstacole majore”, însă precizează că “vedem acum tot mai multe încercări îngrijorătoare ale executivului şi legislativului de a influenţa (…) sistemul judiciar şi submina independenţa judiciară”, potrivit Agerpres.

În acest sens, Mijatovic a citat reformele judiciare controversate ale guvernelor naţionaliste de dreapta din Ungaria şi Polonia şi a guvernului de centru-stânga din România.

În raportul meu despre România, publicat în februarie, în care am abordat, printre altele, reforma sistemului judiciar care a fost concepută în grabă, am subliniat importanța menținerii independenței sistemului judiciar și am îndemnat autoritățile să dea curs recomandărilor din Comisia de la Veneția și GRECO. Am atras atenția, printre mai multe probleme ce provoacă îngrijorări, asupra creării unei noi secții, în cadrul Procuraturii Generale din România, pentru investigarea infracțiunilor comise în cadrul sistemului judiciar și a restricțiilor privind libertatea de exprimare a magistraților”, se arată în comunicatul citat.

Uniunea Europeană, care este separată de Consiliul Europei, a lansat proceduri disciplinare împotriva Poloniei şi Ungariei pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE, în timp ce a ameninţat România cu măsuri similare.

În privința României, cel mai recent, Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, a transmis în cadrul rapoartelor publicate în luna iunie că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR privind Codurile penale: Cer Parlamentului să respingă modificările aduse legislației penale, care s-au dovedit adevărate atentate la siguranța cetățeanului

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Codurilor penale, șeful statului transmițând că această soluție arată că că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Constituției.

”Decizia pronunțată astăzi de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea legilor de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, sancționează, pentru a doua oară, demersul legislativ al coaliției PSD-ALDE. Această soluție arată, o dată în plus, că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Legii fundamentale. Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar și societatea civilă, modificările asupra legislației penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul și să încurajeze fenomenul infracțional”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro.

În contextul invalidării celor două legi de către CCR, președintele Iohannis solicită coaliției PSD-ALDE ”să abandoneze pretinsa reformă în domeniul penal”.

Cer, de asemenea, Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse legislației penale și să revină asupra schimbărilor toxice operate deja în legile justiției, care s-au dovedit adevărate atentate la adresa siguranței cetățeanului. Adaptarea legislației la standardele statului de drept, inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se realizeze cu bună credință, transparent și în urma evaluării aprofundate a impactului intervențiilor legislative preconizate”, a mai spus președintele.

În declarația sa, șeful statului a reamintit de votul dat de cetățenii români la referendumul din 26 mai.

”Atenționez majoritatea parlamentară PSD-ALDE că respectarea votului cetățenilor dat la referendumul din 26 mai este obligatorie. În acest sens, este imperativă transpunerea cât mai urgentă în legislație a prevederilor Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României. Am inițiat acest Acord tocmai pentru a consfinți voința suverană exprimată de cetățenii români la referendum, în susținerea statului de drept și împotriva afectării independenței sistemului judiciar. Chiar dacă PSD și ALDE au refuzat semnarea documentului, acesta nu poate fi ignorat, iar prevederile sale trebuie duse la îndeplinire de către întreaga clasă politică”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Published

on

Judecătorii Curţii Constituţionale au luat luni o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, informează Digi24. Contestaţiile au fost depuse de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România şi de preşedintele Klaus Iohannis, iar decizia vine la câteva zile după cazul de la Caracal, în condițiile în care o parte din modificările aduse Codului penal ar fi putut ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal.

Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. 

Anterior, decizia Curții Constituționale pe Coduri Penale a fost amânată deja de 7 ori. 

Reamintim că în urmă cu trei luni Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, reprezentanții majorității parlamentare PSD-ALDE au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași zi în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending