Comisia Europeană a publicat un raport privind verificarea adecvării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor în ceea ce privește echitatea digitală. Raportul evaluează dacă legislația UE privind protecția consumatorilor este adecvată scopului în era digitală. Comercianții cu amănuntul și angrosiștii sunt de acord cu Comisia că actualul cadru juridic este foarte relevant în peisajul digital de astăzi, se arată într-un comunicat remis Caleaeuropeană.ro. 

„Comercianții cu amănuntul și angrosiștii s-au angajat să sprijine încrederea consumatorilor, asigurându-se că aceștia sunt bine protejați și să răspundă așteptărilor consumatorilor. Raportul Comisiei Europene privind echitatea digitală arată că, în general, consumatorii sunt protejați. Având în vedere că în mandatul trecut au fost adoptate multe norme noi și uneori suprapuse, noua Comisie ar trebui să se concentreze pe creșterea gradului de conștientizare a acestor norme în rândul comercianților și al consumatorilor și să militeze pentru o aplicare mai eficace și mai eficientă”, a declarat directorul general al EuroCommerce, Christel Delberghe.

În raportul său, Comisia a identificat domeniile în care consideră că sunt necesare îmbunătățiri suplimentare pentru a consolida protecția consumatorilor în mediile digitale, precum și practicile dăunătoare. Cu toate acestea, EuroCommerce consideră că autoritățile competente ar trebui să încerce să aplice normele existente înainte de a lua în considerare o nouă legislație. Însuși raportul Comisiei concluzionează că aplicarea normelor existente este în prezent insuficientă. Prin urmare, anunțarea unei legi privind echitatea digitală în scrisoarea de misiune adresată comisarului desemnat Michael McGrath pare prematură în acest stadiu.

Comercianții cu amănuntul și angrosiștii recunosc provocările pe care tehnologia și piețele în evoluție rapidă le ridică atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori și își mențin angajamentul de a asigura o protecție puternică a consumatorilor în mediile digitale. Ei consideră, de asemenea, că actualul cadru juridic al UE oferă o bază solidă pentru abordarea acestor provocări și subliniază importanța consolidării aplicării legislației.

Mai mult, EuroCommerce subliniază că comercianții și piețele din țările terțe vând adesea produse neconforme care sunt potențial periculoase pentru consumatori sau furnizează informații ambigue care induc în eroare consumatorii online. Acest lucru conduce la avantaje concurențiale neloiale pentru aceste societăți, deoarece acestea nu funcționează aparent în conformitate cu aceleași norme ca comercianții cu amănuntul din UE, și subminează eforturile UE de protecție a consumatorilor. 

„Îndemnăm Comisia și statele membre să intensifice aplicarea legislației, astfel încât consumatorii să poată avea încredere că toate produsele pe care le cumpără sunt sigure și conforme, că drepturile lor sunt respectate și că au acces la despăgubiri, indiferent de unde, de la cine și cum achiziționează produse și servicii”, conchide Christel Delberghe.

Asociațiile de comerț cu amănuntul din UE vor prezenta în curând rezultatele unui studiu privind corectitudinea digitală în comerțul cu amănuntul.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat luni la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, că mesajul ei la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de joi din Luxemburg va fi că România şi Bulgaria trebuie să adere la spaţiul Schengen cu frontierele terestre până la sfârşitul anului.

Într-o dezbatere în plenul Parlamentului European de la Strasbourg despre reintroducerea controalelor la frontiere de către unele state din spaţiul Schengen şi efectele acestor decizii asupra zonei libere de circulaţie, Ylva Johansson s-a declarat mândră că trăieşte în spaţiul Schengen, relatează Agerpres.

Ea subliniat în cadrul dezbaterii că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să fie o măsură temporară şi de ultimă instanţă.

“Sunt atât de mândră de acest mandat. Am primit Croaţia, Bulgaria şi România în Schengen. Am luptat foarte dur pentru asta. Impactul asupra oamenilor este uriaş. Fără paşaport şi fără cozi. Asta înseamnă Europa. O prietenă din România mi-a spus ce minunat este pe aeroport când copiii râd şi spun: ‘Uite mamă, nu mai trebuie paşapoarte!’ Şi asta este pentru că Schengen nu este doar fundaţia prosperităţii noastre. Schengen este parte a identităţii noastre, este parte din ceea ce suntem”, a spus ea în plenul PE.

“Bulgaria şi România au făcut tot posibilul, au pus în aplicare toate măsurile suplimentare, şi mesajul meu către miniştri la Consiliul de joi (Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne – n. r.) va fi să facă ultimul pas. Ridicaţi controalele şi la frontierele terestre până la sfârşitul anului. O merită. A venit timpul”, a pledat Ylva Johansson.

Situația generală a spațiului Schengen și un bilanț al aplicării regulilor zonei de liberă circulație în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime figurează pe agenda reuniunii miniștrilor de interne din statele UE, care va avea loc joi, 10 octombrie, la Bruxelles, cu ocazia primului Consiliu JAI din mandatul președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unei informări a Consiliului, pe agenda Consiliului JAI se află și spațiul Schengen.

“Miniștrii vor face bilanțul situației generale a spațiului Schengen. Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluțiile, amenințările emergente și evoluțiile pentru spațiul Schengen. Miniștrii vor face schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților din ciclul anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe prioritatea referitoare la creșterea rezilienței frontierelor noastre externe”, arată sursa citată.

De asemenea, conform sursei citate, “președinția va prezenta, de asemenea, un bilanț al aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România” după ce, “la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România”.

“Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România necesită o nouă decizie a Consiliului”, mai transmite Consiliul UE.

România și Bulgaria continuă să depună eforturi pentru a convinge ultimul stat care se împotrivește integrării lor depline la spațiul Schengen, și anume Austria. Bucureștiul și Sofia se coordonează pe plan bilateral la nivelul miniștrilor de interne, în timp ce ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, a discutat recent cu omologul ungar, care prezidează în acest semestru reuniunile JAI, despre “sprijinul constant al Budapestei față de aderarea României la Schengen terestru“.

Viktor Orban, premierul Ungariei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat în deschiderea discursului susținut la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad că va pune pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din toamnă tema aderării României la spațiul Schengen cu frontierele terestre.

Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta duminică, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta și cu un puternic discurs anti-migrație, a obținut victoria în scrutinul legislativ național.

Condus de conservatorii lui Nehammer, guvernul austriac s-a opus prin ministrul de interne Gerhard Karner aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui vot organizat la 8 decembrie 2022 la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În schimb, Croația a primit aprobarea tuturor statelor, inclusiv a Austriei, și a devenit stat membru al spațiului Schengen. În decizia sa, guvernul de la Viena a exprimat că nu poate susține extinderea zonei de liberă circulație cu România și cu Bulgaria din cauza presiunii migratorii, deși Bucureștiul și Sofia, împreună cu Comisia Europeană, au prezentat progresele și capacitatea celor două țări de a securiza frontierele externe ale Uniunii Europene. În cele din urmă, la finalul anului 2023, Austria a fost înduplecată în cadrul unor negocieri politice trilaterale, iar ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024, și s-a convenit că o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi luată ulterior.

Ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat luni că i-a transmis comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson o scrisoare prin care o informează că țara sa urmează exemplul Olandei și solicită să fie exceptată (opt-out) de la regulile UE în materie de azil și migrație dacă în viitor va avea loc o modificare a Tratatului, conform MTI, citat de Agerpres.

Într-o postare pe Facebook și pe platforma X, fostă Twitter, Janos Boka a mai declarat că Ungaria va iniţia procedurile corespunzătoare în acest scop.

In a letter to @YlvaJohansson Hungary, like NL🇳🇱 requested opt-out from EU’s asylum & migration acquis should a Treaty amendment take place in the future & will initiate the appropriate procedures to this effect. At the same time, HU🇭🇺 remains committed to the Schengen Area. 1/2 pic.twitter.com/cvxUhBAKIB

— Bóka János (@JanosBoka_HU) October 7, 2024

Guvernul ungar este decis să ia măsuri hotărâte pentru a proteja graniţele ţării şi a opri migraţia ilegală, care pun în pericol securitatea naţională, a adăugat ministrul în declarații care ar putea alimenta disputa cu Bruxelles-ul pe această temă. 

Să nu omitem că Budapesta a primit o amendă din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, a cărei valoare se ridică la 200 de milioane de euro, pentru că nu a respectat politica UE în materie de azil. Pentru că nu a achitat-o la timp, deși a primit nenumărate somații din partea Comisiei Europene, Bruxelles-ul a decis să o deducă din fondurile UE destinate Ungariei.

”Noi credem că, în prezent, restabilirea unui control naţional mai puternic asupra migraţiei este singura posibilitate de a ne atinge obiectivul şi de a opri în mod eficient migraţia ilegală”, a afirmat Janos Boka.

El a mai spus că Ungaria rămâne dedicată spaţiului Schengen, ”care, din nefericire, a devenit fragmentat” din cauza migraţiei ilegale, dar și ca urmare a controalelor la frontierele interne ale unor state membre ale UE.

Citiți și: Aplicarea regulilor Schengen în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime, pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare

Se pare că Europa se află în fața unui nou val de sentimente anti-imigrație, care a generat anunțuri în cascadă din partea mai multor țări membre privind atitudinea și măsurile legate de migrație. 

În vreme ce Olanda a solicitat o derogare (opt-out) de la aplicarea regulilor UE privind azilul pentru migranți, după ce noul guvern olandez al unei coaliții de dreapta în care se regăsește și extrema-dreaptă a anunțat cele mai strice măsuri anti-imigrație adoptate vreodată de această țară, Franța, prin vocea noului premier Michel Barnier, declara nu mai târziu de începutul acestei luni că politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite ”de o manieră satisfăcătoare”.

Prin urmare, și Parisul a decis să înăsprească normele în domeniu, urmând dorința de ”a-și proteja mai bine frontierele”, și ar urma să facă presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a adopta o poziție mai fermă în privința stopării migrației ilegale, potrivit mențiunilor ministrului francez de externe, Benjamin Haddad.

Decizia acestora a fost prefațată de hotărârea cancelarului german Olaf Scholz de a suspenda temporar Schengenul terestru, impunând controale la toate frontierele sale, gest care a atras critici din partea Comisiei Europene, mai multor lideri europeni și care a ajuns pe agenda de dezbateri a Parlamentului European, ce se reunește în această săptămână în sesiune plenară, preocupat, printre altele, de urmările unor astfel de decizii asupra spațiului Shengen. 

De altfel, țările mai sus amintite, cu excepția Ungariei, se regăsesc pe lista unor state, 17 la număr, care fac apel la o ”schimbare de paradigmă” în politica de migrație pentru a se asigura că solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse sunt trimiși efectiv și rapid înapoi în țările lor de origine, informează Euronews.

Această nouă abordare, spun ei, ar trebui să implice „consecințe” pentru cei care primesc un ordin de returnare, dar nu părăsesc niciodată continentul.

”Persoanele fără drept de ședere trebuie să fie trase la răspundere. Un nou temei juridic trebuie să definească clar obligațiile și îndatoririle acestora”, scriu țările într-un document fără caracter public consultat de Euronews.

Guvernele, continuă acestea, ”trebuie să fie autorizate” să efectueze deportări ”cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale”.

Prevederi privind gestionarea fluxurilor migratorii, a cererilor de azil și asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre există în noul sistem european de azil și migrație, cuprins în Pactul omonim.

Un nou element de importanță majoră al reformei este procedura obligatorie la frontieră. Această procedură se va aplica anumitor categorii de solicitanți de azil (de exemplu, celor care provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere a cererilor de azil).

Scopul procedurii este de a se evalua rapid la frontierele externe ale UE dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile. Persoanele care fac obiectul procedurii de azil la frontieră nu sunt autorizate să intre pe teritoriul UE.

De asemenea, noile norme clarifică care stat membru va fi responsabil de o cerere de azil (de exemplu, în cazurile în care o persoană are un membru de familie într-o țară din UE sau atunci când cererea de azil nu este depusă în statul membru al UE în care a sosit inițial solicitantul de azil).

Un alt aspect important al reformei sistemului de migrație este introducerea unui mecanism de solidaritate pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a responsabilității.

Noile norme combină solidaritatea obligatorie, pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu un aflux masiv de migranți, cu flexibilitatea în ceea ce privește tipul de contribuții.

Contribuțiile statelor membre pot consta în transferuri, contribuții financiare sau, de comun acord cu statul membru beneficiar, în măsuri alternative de solidaritate (de exemplu, furnizarea de polițiști de frontieră sau acordarea de asistență pentru înființarea de centre de primire).