Connect with us

SUA

Visa Waiver. Premierul Croației anunță ridicarea vizelor americane pentru cetățenii țării sale: Decizia va fi luată în câteva zile

Published

on

© European Union

Prim-ministrul croat Andrej Plenković a confirmat luni faptul că cetățenii croați pot călători fără viză pentru SUA și că o decizie ar trebui să fie luată în următoarele câteva zile.

Andrej Plenković a declarat că SUA ar trebui să elimine vizele pentru Croația în câteva zile, relatează Index.hr, potrivit publicației Total Croatia News.

Suntem pe cale să eliminăm vizele americane pentru cetățenii croați. Acest lucru ar trebui să se întâmple în următoarele câteva zile. Lucrăm la acest lucru de mult timp. Cred că, în sfârșit, acest obstacol, care a încetinit fluxurile comerciale și de investiții cu SUA, va fi în curând în spatele nostru“, a declarat premierul croat.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat la începutul lunii august nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. O potențială includere a Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

Croaţia, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

Published

on

© ENISA/ Twitter

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a anunțat crearea unui departament și a unui emisar însărcinați cu securitatea cibernetică, obiectivul fiind acela de a consolida diplomația Statelor Unite în fața acestor ”provocări ale secolului XXI”, în contextul în care atacurile hackerilor apropiați de țări rivale sunt pe trend ascendent, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vom colabora cu Congresul pentru a înființa un nou Birou al spațiului cibernetic” în cadrul Departamentului de Stat, a menționat acesta într-un mesaj către personal, obținut de AFP.

Această direcţie va fi condusă în cele din urmă de un ambasador a cărui confirmare va trebui validată printr-un vot al Senatului american şi ”se va concentra pe trei sectoare-cheie: securitatea ciberspaţiului internaţional, politica digitală internaţională şi libertatea digitală”, a precizat presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

Antony Blinken, care urnează să susțină miercuri un discurs despre această axă de ”modernizare” a politicii externe, a promis, în egală măsură, unimirea unui ”nou emisar special pentru tehnologiile cruciale și emergente.”

Lumea a intrat ”într-o eră fundamental nouă a afacerilor internaţionale, în care criza climatică, sănătatea şi tehnologiile emergente vor fi din ce în ce mai mult în centrul iniţiativelor comune cu aliaţii şi partenerii noştri, dar şi al competiţiei cu rivalii şi adversarii noştri”, a subliniat Ned Price.

Decizia vine după reluarea apelurilor Statelor Unite de unire a eforturilor la nivel global pentru combaterea atacurilor cibernetice și după publicarea unui raport de către Trezoreria americană în care sunt analizate sancțiunile adoptate de Washington. Acesta relevă că este nevoie modernizarea acestui sistem, a cărui eficiență este afectată ca urmare a dezvoltării criptomonedelor.

Recent, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică, a declarat David Muniz, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„Subliniez cât de mult apreciază Statele Unite parteneriatul cu România. Împreună vom continua să ne adaptăm și să rafinăm eforturile bilaterale de stimulare a securității cibernetice și să ne protejăm economiile și popoarele de această amenințare”, a declarat astăzi David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”.

 

La eveniment au participat experți din sectorul public, privat și din mediul academic, care au discutat despre importanța cooperării în domeniul securității cibernetice, provocările și tendințele din domeniu și despre programe de formare.

„Securitatea cibernetică reprezintă o prioritate de top pentru Guvernul SUA, iar ambasada colaborează susținut cu Guvernul României pe inițiative care țin de securitate cibernetică”, mai transmite Ambasada SUA.

Menționăm că la 14 octombrie, la inițiativa SUA, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europene, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că „fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Declarația, consfințită la finalul evenimentului „Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL6 mins ago

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

U.E.1 hour ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.1 hour ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D4 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA21 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending