Connect with us

INTERNAȚIONAL

Visul Poloniei, în stand-by: SUA și Germania resping staționarea permanentă a trupelor NATO în flancul estic

Published

on

nato_summit_81294800

Momentul reuniunii la vârf de la Varșovia a NATO se apropie cu pași repezi, iar contextul în care Alianța va decide viitoarea formă a prezenței sale militare în flancul estic înglobează scenarii și versiuni ușor diferite. Pe de o parte, Polonia și statele Europei Centrale și de Est, printre care și România, solicită o participare sporită a trupelor militare aliate pe teritoriile lor pentru a diminua percepția de nesiguranță cauzată de acțiunile Rusiei în imediata lor vecinătate.

Încă de la momentul preluării treptate a puterii în Polonia, președintele Andrzej Duda și formațiunea ultra-conservatoare Lege și Justiție au militat pentru ca Alianța să își stabilizeze forțe în această zonă. Ulterior, fie prin vocea ministrului de Externe sau a celui a Apărării, Varșovia a solicitat acest lucru în mod explicit și a reușit, alături de România și celelalte state ale flancului estic, să formuleze o declarație comună cu țările din zonă în cadrul mini-summitului de la București din noiembrie anul trecut. Mai mult, la ultima reuniune ministerială NATO înaintea summitului aliat, miniștrii Apărării au decis să sporească capacitățile Alianței, pe principiu rotațional, în Europa de Est.

La Bratislava, SUA și Germania răspund evaziz solicitărilor poloneze

Cu toate acestea, o hotărâre fermă pentru staționarea trupelor NATO pe teritoriile Poloniei, statelor baltice sau a României a primit recent răspunsuri reținute. Două dintre cele mai importante țări membre ale Alianței, SUA – cea mai mare forță militară și financiară din cadrul Alianței și Germania – motorul economiei europene au adoptat o poziție cvasi-similară: NATO nu va construi noi baze militare în Polonia, din rațiuni tactice și politice. Pozițiile respective survin în contextul în care pe 20 aprilie va avea loc prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia, la doi ani de la anexarea Crimeii.

Conform EU Observer, care îi citează pe James Townsend – asistentul ministrului Apărării al SUA pentru Europa și NATO și Ursula von der Leyen – ministrul Apărării din Germania, cele două state își manifestă reticența pentru o astfel de decizie.

ursula von der leyenNATO nu discută despre stabilirea unor baze… sprijinim o prezență consolidată, dar o putem face fără baze, baze, baze”, a declarat Townsend în cadrul GLOBSEC – conferința pe securitate de la Bratislava. Declarația accentuată pe termenul ”baze” a oficialului american a venit drept răspuns la o afirmație stringentă a șefului diplomației poloneze, Witold Waszczykowski: ”prezență, prezență, prezență și încă o dată prezență” a trupelor NATO care să reprezintă ”un simbol al promptitudinii cu care apără flancul estic”. 

Poziția de descurajare a NATO față de Rusia ”nu ține de baze permanente, ci de mișcări inteligente”, a completat în aceeași direcție Ursula von der Leyen, în cadrul aceluiași eveniment. Noua forță de reacție rapidă a NATO este suficientă pentru a asigura faptul că ”Rusia nu se va gândi să încerce” să destabilizeze Polonia sau unul dintre statele baltice.

A curtat Polonia aliatul care nu trebuia?

Potrivit aceleiași surse, la Bratislava, ministrul de Externe al Poloniei a insistat pentru o ”decizie care să schimbe situația de securitate din regiune. Chiar dacă aparținem aceleiași instituții există statuturi diferite: unul mai bun în Vest și unul diferit în supranumitul flanc estic. Nu există trupe permanente aici, nicio facilitate militară deținută de NATO. Sperăm ca această situație să se schimbe la summitul NATO”.

Poziția diplomației poloneze este arhi-cunoscută, retorica lui Waszczykowski fiind accelerată de timpul scurt care ne desparte de reuniunea decizională a Alianței. În timpul negocierilor privind acordul dintre UE și Marea Britanie pentru rămânerea Londrei în interiorul construcției europene, ministrul polonez declarase în exclusivitate pentru Reuters că “Marea Britanie ar putea oferi ceva Poloniei, în ceea ce privește securitatea internațională”.

Witold WaszczykowskiNoi încă ne considerăm în clasa a doua ca stat membru al NATO, pentru că în Europa Centrală … nu sunt, în afară de o prezență simbolică, forțe aliate semnificative sau instalații de apărare, lucru care oferă rușilor o scuză pentru a se juca cu această regiune”, a insistat el.

Marea Britanie ar putea sprijini așteptările noastre legate de o prezență militară ale aliaților pe teritoriul polonez”, a spus Waszczykowski.

Ar fi foarte dificil pentru noi să acceptăm orice discriminare”, a spus Waszczykowski, referindu-se la discuțiile cu Londra legate de imigranți. “Cu excepția cazului în Marea Britanie ne-ar ajuta într-adevăr în mod eficient cu privire la ambițiile de apărare ale polonezilor la summit-ul de la Varșovia”.

Citiți și Avertismentul Poloniei înainte de Consiliul NATO-Rusia: Moscova este mai periculoasă decât gruparea teroristă Stat Islamic

Opinia șefului diplomației poloneze preceda atât reuniunea miniștrilor Apărării din NATO în care aliații au decis desfășurarea circulară a unor trupe în flancul estic, cât și summitul statelor membre UE care a consfințit acordul cu Marea Britanie, pe care premierul David Cameron îl utilizează ca instrument de campanie înaintea referendumul din 23 iunie.

Pus în contextul dialogului de la distanță de la Bratislava dintre Polonia, Germania și SUA, subiectul staționării trupelor aliate în zona de est a NATO arată un fapt interesant: Varșovia se grăbește să insiste cu mai multă hotărâre și pe lângă celelalte țări membre pentru ca la summitul din iulie o decizie să nu fie blocată. Așa cum știm, hotărârile Alianței se adoptă prin consens, tocmai pentru a sublinia caracterul unitar și indivizibil al viziunii comune.

Având în vedere faptul că noua putere de la Varșovia și-a asumat o politică îndrăzneață în dimensiune de securitate euro-atlantică și una mai sfidătoare la adresa acțiunii sale în cadrul UE, orice altă decizie a summitului – care se va ține chiar în capitala Poloniei – cu privire chestiunea prezenței trupelor militare în est, va fi o înfrângere a unei promisiuni electorale. Și va fi una chiar în domeniul de excelență al angajamentului extern polonez – securitatea europeană și relația transatlantică.

Trupe NATO în flancul estic: un efort de resetare a mediului de securitate

Sporirea prezenței aliate în regiune este, nu în ultimul rând, o chestiune care reface poziționarea militară și de securitate în linia de vecinătate NATO-Rusia. Mai mult, ea transforma Actul Fondator dintre Alianță și Rusia într-un document caduc, așa cum Polonia, o țară UE și NATO inflamată de o posibilă agresiune rusească, sugerează de câteva luni bune.

natoDincolo de principiul cooperării pentru a preveni o reîntoarcere la confruntare, care a fost puternic zdruncinat de evenimentele de securitate din ultimii doi ani, acest Act Fondator stipulează o serie de referiri acoperite de jurisdicția unor obligații internaționale cu privire la capabilitățile militare ale statelor membre ale Tratatului Forțelor Convenționale în Europa semnat în 1990 la Paris.

NATO reiterează că într-un mediu de securitate actual și unul anticipabil (anul 1997), Alianța își va îndeplini obiectivul apărării colective și alte misiuni mai degrabă prin activități necesare de interoperabilitate, integrate și capabilitate de armare și nu prin staționarea unor forțe de luptă adiționale cu caracter permanent și substanțial”, este una dintre prevederile cheie ale documentului ce fundamenta relațiilor NATO-Rusia. În pofida faptului că prima parte a aserțiunii nu se înscrie într-o logică a realității actuale, angajamentul rămâne unul juridic, iar o răsucire a atitudinii NATO ar atrage critici din privința respectării acordului.

Presiunea summitului de la Varșovia pare să se resimtă din ce în ce mai puternic în interiorul guvernului polonez, iar semnalele venite dinspre oficiali americani și germani vin să atenueze potențialul unei decizii istorice la reuniunea din iulie, dar și să mențină Alianța într-o poziție care nu împinge situația de facto într-o și mai mare incertitudine.

Măsurile NATO în privința asigurării strategice a flancului estic

poland nato only featuredDeciziile asumate de cei 28 de aliați la summitul din Țara Galilor, atât de asigurare, cât și de adaptare, au vizat spațiul central și est-european fie că vorbim de patrulare aeriană în zona Poloniei și a Mării Baltice, fie că vorbim de exerciții în Marea Neagră sau pe teritoriile României, Poloniei și statelor baltice, fie că vorbim de structuri înființate sau consolidate (Unitățile de Integrare a Forțelor, Divizia Multinațională de Sud-Est sau cea de Nord-Est), fie că vorbim de triplarea Forței de Răspuns (de la 13000 de trupe la 40000) sau cel mai exercițiu militar din ultimii 13 ani (Trident Juncture 2015 – 36.000 militari). 

Polonia a fost un stat membru inclusiv în totalitatea măsurilor aliate post-Newport, găzduind atât o Unitate de Integrare a Forțelor, cât și Comandamentul Multinațional Nord-Est de la Szczecin, coordonat împreună cu Germania și Danemarca. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

SUA

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

Statele Unite urmează să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei în urma morții liderului opoziției Aleksei Navalnîi și a războiului de doi ani din Ucraina, informează AFP, preluat de Agerpres.

Într-o intervenție în fața reporterilor marți, președintele american Joe Biden nu a oferit detalii, dar a declarat că va furniza mai multe informații despre pachetul de măsuri vineri, înainte de a doua aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că „pachetul major de sancțiuni” va trage Rusia „la răspundere” pentru ceea ce i s-a întâmplat lui Navalnîi și va răspunde la „războiul vicios și brutal care durează deja de doi ani”.

Noile sancțiuni vor viza o serie de elemente, inclusiv bazele de apărare și industriale ale Rusiei, alături de sursele de venit pentru economie, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, era deja planificat un pachet de sancțiuni pentru a marca a doua aniversare a războiului, pe care Washingtonul îl va reconsidera acum și îl va suplimenta ca răspuns la moartea celui mai proeminent opozant al lui Putin.

Autoritățile ruse au declarat că nu se cunoaște încă cauza morții subite a lui Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, survenită la 16 februarie într-o colonie penală la nord de Cercul Polar și au refuzat să-i elibereze corpul în următoarele două săptămâni, pe măsură ce ancheta preliminară continuă, potrivit echipei liderului opoziției.

Marți, mama lui Navalny, Lyudmila Navalnaya, l-a îndemnat pe Putin să elibereze „imediat” trupul fiului său pentru a-l putea înmormânta. Solicitarea a fost reluată de văduva acestuia, Iulia Navalnaya, care afirmase anterior, într-o declarație video, că autoritățile nu au predat încă cadavrul deoarece așteptau ca urmele agentului neurotoxic Novichok să-i părăsească trupul.

Uniunea Europeană l-a convocat marți pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei din cauza morții lui Navalnîi, în timp ce Belgia, Franța, Germania, Italia și Polonia au chemat ambasadorii ruși.

Continue Reading

G7

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinția italiană a G7 a anunțat marți o reuniune prin videoconferință a liderilor țărilor membre din acest format, întâlnire care urmează să aibă loc sâmbătă și care este dedicată Ucrainei, la împlinirea a doi ani de când Rusia a pornit un război ilegal și neprovocat, anunță AFP, citat de Agerpres.

La această întrevedere în urma căreia ar urma să fie decise noi sancțiuni contra Moscovei va participa și președintele Volodimir Zelenski, fiind prima a șefilor de stat sau de guvern din țările membre G7 organizată sub președinție italiană.

Ea a fost convocată ”cu ocazia împlinirii a doi ani de la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a precizat un comunicat al guvernului de la Roma, într-un moment în care Kievul recunoaşte că se confruntă cu o situaţie ”extrem de dificilă” pentru forţele sale, lipsite de muniţie şi de ajutor american.

La finalul reuniunii care ar urma să dureze o oră și jumătate, liderii țărillor membre G7 vor adopta o declarație comună privind Ucraina, au anunțat surse diplomatice italiene.

Participanţii ar urma să decidă o ”înăsprire a regimului de sancţiuni”, potrivit aceloraşi surse. ”UE va lansa un nou pachet de sancţiuni, iar Statele Unite vor aproba, de asemenea, o înăsprire a sancţiunilor lor”, au adăugat sursele.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a confirmat marţi seară această ipoteză: ”Sancţiunile pot fi înăsprite”, a declarat el la postul public Rai2. ”Rusia resimte puternic greutatea sancţiunilor economice”, a adăugat el.

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, cele mai recente fiind semnate de președintele Volodimir Zelenski cu Parisul și cu Berlinul, după ce o astfel de înțelegere a fost parafată cu Londra.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se și România, negocieri demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie

Astfel, România negociază cu Ucraina ”un cadru de cooperare”, nu ”garanții de securitate”, conform clarificărilor oferite de ministrul de externe Luminița Odobescu într-un interviu oferit CaleaEuropeană.ro în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

NATO

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

Published

on

© European Union 2022/Source - EC Audiovisual

Un sprijin politic şi militar insuficient pentru Ucraina din partea Occidentului poate face ca evoluţia războiului ruso-ucrainean să devină o ameninţare pentru NATO, scrie într-un raport principalul Serviciu de Informaţii al Letoniei, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei (SAB), relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Fără o creştere substanţială a sprijinului occidental pentru Ucraina, regimul Putin va căpăta încredere în capacitatea sa de a influenţa Occidentul şi spiritul imperial al Rusiei nu va face decât să crească în viitorul previzibil”, se arată în raport.

Potrivit acestuia, armata rusă a dobândit o enormă experienţă de luptă, inclusiv împotriva echipamentelor militare occidentale.

„Împreună cu expansiunea planificată a armatei ruse, aceasta va creşte semnificativ riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO”, susţine serviciul de informaţii leton.

Acest serviciu observă că, deşi Occidentul a impus Rusiei sancţiuni ample după agresiunea asupra Ucrainei, Rusia nu a fost izolată complet, în timp ce „capacitatea agresivă şi destabilizatoare a Kremlinului a diminuat, dar nu a dispărut”.

De asemenea, raportul face referire şi la Belarus, ţară vecină atât cu Rusia cât şi cu Letonia, menţionând că regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko cooperează strâns cu Rusia în operaţiunile militare ale acesteia în Ucraina şi arme nucleare ruse sunt staţionate pe teritoriul belarus.

„Belarusul a oferit sprijin logistic, instruire a trupelor, livrări de arme şi muniţii, tratament şi reabilitare pentru soldaţii ruşi răniţi, precum şi reparaţii de echipamente şi maşini de luptă. Belarusul este de asemenea complice la crimele de război comise de Rusia, întrucât a participat la deportarea copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi la instalarea lor în tabere, inclusiv în Belarus”, se arată în document.

În context, Serviciul de Informații Externe al Estoniei a declarat, într-un raport publicat săptămâna trecută, că Rusia se pregătește pentru un potențial conflict armat cu țările occidentale în următorul deceniu.

„În mentalitatea Kremlinului, ei nu se luptă doar cu ucrainenii, ci calea aleasă de ei implică o confruntare pe termen lung cu întregul <<Occident colectiv>>”, a declarat Kaupo Rosin, șeful organismului estonian.

Deși șansele unui atac militar din partea Rusiei în acest an sunt reduse, consideră Rosin, viitoarea securitate a Europei și a granițelor Estoniei depinde de capacitatea Ucrainei de a descuraja agresiunea rusă cu sprijinul aliaților.

În ianuarie, Letonia, Lituania și Estonia au convenit să creeze „o linie de apărare” comună la frontierele lor cu Rusia și Belarus pentru ”a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”.

Alianța este conștientă că trebuie să-și consolideze postura de descurajare credibilă, fapt reflectat și prin apelul președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, sau prin cel al președintelui francez Emmanuel Macron, care a solicitat industriei franceze să treacă la „economai de război”

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.3 mins ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ34 mins ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.1 hour ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA1 hour ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

G72 hours ago

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Mircea Fechet a discutat cu reprezentanții Google despre utilizarea celor mai performante soluții digitale pentru a răspunde nevoilor Ministerului Mediului

NATO2 hours ago

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

CONSILIUL UE3 hours ago

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere preşedinţie a Consiliului UE”, afirmă ministrul ungar de externe: UE are nevoie de noi state membre precum țările din Balcanii de Vest, R. Moldova

NATO4 hours ago

Alexandru Muraru: NATO trebuie să își continue angajamentul politic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending