U.E.
Visul unei forțe europene de intervenție al lui Emmanuel Macron devine realitate: La Paris, zece țări UE au anunțat planul pentru o coaliție europeană de apărare
Inițiativa Europeană de Intervenție, proiectul sponsorizat de Franța și de Emmanuel Macron în interiorul cooperării structurate permanente (PeSCo) a Uniunii Europene în materie de apărare europeană și lansat în luna iunie, se va transforma într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize, conform unui plan comun adoptat miercuri la Paris de nouă state membre ale UE, cel de-al 10-lea stat care se va alătura fiind Finlanda.
Foto: European Parliament
Planul anunțat în capitala Franței are la bază decizia din vara acestui an, când, în rândul proiectelor PeSCo, țările UE s-au angajat să intensifice capacitatea UE pentru a deveni un ”furnizor de securitate” și pentru a se dota cu ”autonomie strategică”.
Ideea privind o forță europeană de intervenție a fost lansată de Emmanuel Macron în urmă cu un an într-un discurs la Sorbona, Referindu-se atunci la apărarea europeană, liderul de la Elysee a spus că “la începutul următorului deceniu, Europa trebuie să aibă o forță comună de intervenție, un buget comun pentru apărare și o filosofie comună de acțiune”.
Proiectul a primit acum undă verde din partea Germaniei, Belgiei, Marii Britanii, Danemarcei, Estoniei, Olandei, Spaniei și Portugaliei, după mai mult timp în care această propunere a fost privită cu scepticism.
Potrivit Reuters, în cadrul inițiativei statele membre vor colabora la planificarea, la analiza crizelor militare și umanitare și la pregătirea unor eventuale reacții militare la aceste crize.
Conform iniţiatorilor, proiectul condus de Franţa nu reprezintă o alternativă la NATO, considerată ca o alianță intens dominată de Statele Unite, deşi crearea acestei coaliţii reflectă preocupările privind abordarea izolaţionistă a administraţiei Donald Trump.
“Într-un mediu în care ameninţările şi modificările de natură geopolitică şi climatică se intensifică, iniţiativa trebuie să transmită mesajul că Europa este pregătită, are capabilităţi. Iniţiativa nu intră în contradicţie, nici nu încearcă să ocolească eforturile istorice în materie de apărare ale Uniunii Europene, nici pe cele ale NATO. Dimpotrivă, va contribui la îmbunătăţirea interoperabilităţii între ţările participante”, a declarat un oficial guvernamental francez citat de Reuters.
De remarcat faptul că planurile amănunțite privind această inițiativă survin la câteva zile după ce președintele Emmanuel Macron, gazda ceremoniilor din 11 noiembrie dedicate centenarului sfârșitului Primul Război Mondial, a declarat că europenii nu vor fi apăraţi dacă nu se decide constituirea unei armate europene adevărate.
”Trebuie să avem o Europă care să se apere singură mai mult, fără să depindă doar de Statele Unite şi într-o manieră mai suverană”, a pledat şeful statului francez.
.
Corina Crețu
Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”
În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.
Culoarea politică a Guvernului nu contează
”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.
România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.
Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.
Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”
”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții
Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.
În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.
România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană
Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.
Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”
”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.
Corina Crețu reamintește că pe parcusul mandatului de Comisar European pentru Politică Regională a depus toate eforturile pentru a aduce cât mai multe modificări benefice politicii de coeziune.
”Am proiectat politicii de coeziune un cadru modern, simplificat, flexibil și în acord cu nevoile regiunilor, în baza principiilor solidarității și echității. Am adoptat nu mai puțin de 80 de măsuri de simplificare pentru accesarea fondurilor europene. Iar România, la fel ca orice altă țară, poate beneficia și mai mult de fondurile europene în urma acestor măsuri”.
Culoarea politică a Guvernului nu contează
”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.
România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți
Corina Crețu speră ca România să profite cât mai mult din fondurile europene alocate în viitorul cadru financiar multianual: ”Sper că în viitorul exercițiu bugetar multianual vom învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții
Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.
În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.
România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputatul Mircea Hava: DiscoverEU, cel mai frumos cadou de majorat, ce depășește cu mult limitele convenționalului
Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) îi invită pe tinerii liceeni să participe în cadrul programului DiscoverEU prin care pot călători gratuit cu trenul în Europa timp de o lună.
”Learning by travelling, cam așa e descris, pe scurt, cel mai amplu program al Uniunii Europene, Discover EU, prin care tinerii sunt susținuți să călătorească și să descopere Europa”, menționează Mircea Hava în mesajul său.
Peste 800 de tineri români în vârstă de 18 ani urmează să primească un permis de călătorie în cadrul celei de-a patra rundă a inițiativei DiscoverEU, care a atras în jur de 75 000 de cereri din întreaga Europă, anunță Comisia Europeană printr-un comunicat.
Potrivit deputatului european, programul DiscoverEU este dedicat tinerilor și libertății de mișcare.
”Îi felicit pe cei care au avut îndrăzneala de a accepta provocarea și au intrat în selecția care le-a adus biletul pentru ”Trans – European”.
Mircea Hava le recomandă tinerilor să aplice pentru acest program și să descopere Europa, călătorind: ”Cei care cred în ceea ce văd, vor să experimenteze și își doresc să se regăsească nu doar geografic în Europa, au recomandarea mea: Discover EU e un programat ce depășește cu mult limitele convenționalului, dedicat 100% aventurierilor.”
Mai multe detalii pentru apelul următor găsiți aici https://europa.eu/youth/discovereu_en
Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”
Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană
Eurodeputatul Mircea Hava: DiscoverEU, cel mai frumos cadou de majorat, ce depășește cu mult limitele convenționalului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Premierul Ludovic Orban anunță consulări publice pe tema Pactului Ecologic European: Vom analiza consecințele asupra României, obiectivele asumate și poziția României
Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, despre Conferința privind viitorul Europei: Tinerii ar trebui să spună cum văd UE în viitor pentru că ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum
Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Dacă vrem să reducem emisiile de CO2, trebuie să gândim un alt nivel al urbanizării, iar acest lucru presupune schimbarea legislației
-
COMISIA EUROPEANA6 days agoSurse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European
-
ȘTIRI POZITIVE5 days agoCompania americană Raytheon a premiat-o pe locotenentul român Alexandra Vîrlan, șefă de promoție în SUA la cursurile de instruire pentru sistemul de rachete anti-balistice Patriot
-
NATO1 week agoPolonia a preluat de la Germania conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO în 2020: 6.000 de soldați, inclusiv români, sunt pregătiți pentru a descuraja orice amenințare
-
Dacian Cioloș5 days agoINTERVIU Dacian Cioloș, prima reacția după angajarea răspunderii de către guvernul Orban pentru alegerile locale: ”E deja un pic târziu, dar nu e prea târziu. Sper să își angajeze răspunderea și pe alte proiecte”
-
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day agoRareș Bogdan răspunde la acuzațiile social-democraților europeni: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori legitimitatea alesului local
Romanian
Arabic
Bulgarian
Chinese (Simplified)
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
French
German
Greek
Hebrew
Hindi
Hungarian
Italian
Japanese
Korean
Latvian
Lithuanian
Luxembourgish
Norwegian
Polish
Portuguese
Russian
Serbian
Slovak
Slovenian
Spanish
Swedish
Ukrainian