Instituţiile europene vor participa la conferinţa donatorilor organizată duminică de Franţa și găzduită de președintele Emmanuel Macron pentru a mobiliza un ajutor umanitar de urgenţă populaţiei Beirutului, după cele două explozii devastatoare care au ruinat oraşul, a anunţat vineri Comisia Europeană, citată de AFP.

“Comisia Europeană va fi reprezentată de către comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. Înţelegem că această conferinţă organizată în format video vizează colectarea de fonduri pentru un ajutor umanitar de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european Eric Mamer, informează Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va reprezenta statele membre, a precizat el.

De altfel, Charles Michel se va deplasa sâmbătă la Beirut, conform unei informări făcute pe contul său de Twitter.

“Călătoresc mâine la Beirut pentru a transmite solidaritatea Europei cu poporul Libanului. Șocați și întristați, suntem alături de cei afectați și vom oferi ajutor”, a scris Michel, precizând că se va întâlni la Beirut cu președintele Michel Aoun, cu președintele Parlamentului și cu președintele Consiliului de Miniștri.

Vizita lui Michel la Beirut survine după cea a președintelui francez Emmanuel Macron, primul lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului, de unde a promis sprijin și organizarea unei conferințe a donatorilor.

Traveling to #Beirut tomorrow to convey Europe’s solidarity with the people in #Lebanon.

Shocked and saddened, we stand with all those affected and will provide help.

Will meet with President Aoun, Speaker of Parliament Berri and President of Council of Ministers Diab. pic.twitter.com/bKdULdPSNE

— Charles Michel (@eucopresident) August 7, 2020

Mai mult, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

În anul 1992, în urma Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeană introduce libera circulație a cetățenilor europeni între statele membre. La 30 de ani de la punerea în practică a prevederilor Tratatului de la Maastricht, un grup de 14 tineri europeni lansează inițiativa cetățenească „Voters Without Borders”, cu scopul de a se adresa nevoilor politice actuale, care au rezultat din beneficiile liberei circulații, ale cetățenilor europeni rezidenți în toate țările membre. Conform prevederilor Tratatului de la Lisabona din 2009, care introduce conceptul inițiativei cetățenești, proiectul Voters Without Borders se inscrie în parametrii legali de acțiune ai UE, ce conferă dreptul cetățenilor europeni de a-și face vocea auzită.

Deviza inițiativei Voters Without Borders vine pe fondul unei perspective pro-europene, ce urmărește respectarea deplină a drepturilor cetățenilor blocului comunitar: „Cetățenia UE s-a dezvoltat dincolo de originile sale economice și libera circulație a forței de muncă pentru a acoperi toate categoriile de populație, astfel încât cetățenii UE să nu mai fie considerați doar ca lucrători străini, ci ca membri deplini și egali ai societății.”

Mesajul este unul puternic, dat de noua generație în scopul îmbunătățirii mecanismului electoral european. Beneficiile libertății de mișcare implementate de vechea generație omit să se aplece asupra restricțiilor la nivel național din punct de vedere electoral și de aceea inițiativa Voters Without Borders urmărește să le combată.

„Îmbunătățirea capacității cetățenilor europeni de a-și folosi drepturile de vot în țara de reședință la alegerile europene și municipale” cât și „ a da posibilitatea acestor cetățeni să voteze fie în țara de reședință, fie în țara lor de origine la referendumuri și la alegerile naționale și regionale” reprezintă cele două obiective ale inițiativei Voters Without Borders.

În contextul libertății de mișcare, cetățenii europeni care decid să se stabilească într-un stat membru, plătesc taxe, impozite și contribuie la economia statului în care s-au stabilit. Cu toate acestea, rezidenții europeni din punct de vedere legal nu au dreptul de a își exercita în întregime dreptul de vot, în situații precum alegerile naționale/regionale și referendumurile.

Un exemplu concret îl reprezintă cazul lui Danielle, cetățean olandez stabilit în Spania: „Sunt rezident spaniol de 18 ani și plătesc taxe în Spania de când stau aici, totuși, nu am un cuvânt de spus în ceea ce privesc cheltuielile statului, deoarece nu am dreptul sa votez. Dețin o casă, conduc o afacere aici și nu am niciun bun rămas în Olanda, totuși, am drept de vot în Olanda. Într-adevăr, este și timpul sa facem ceva în legătură cu asta”.

Cazul descris prezintă situația cetățeanului olandez stabilit în Spania. Inițiativa Voters Without Borders a fost lansată cu speranța oferirii unei platforme ce permite cetățenilor europeni în situația lui Danielle de a își face vocea auzită și implicit să producă o schimbare.

„Pentru a ajunge la 1 milion de semnături necesare pentru ca inițiativa sa aibă succes, pregătim un eveniment de lansare programat sa se desfășoare pe 1 septembrie 2020, unde vor fi invitați un număr însemnat de oficiali politici și ONG-uri.”, transmite pagina oficială a platformei Voters Without Borders.

Inițiativa Voters Without Borders a prins rădăcini în urma mai multor evenimente ce au conferit cetățeanului european certitudinea unui sistem deschis, transparent si democratic, în care vocea acestuia poate influența decisiv mecanismul de funcționare a blocului comunitar european. Concret, unul din evenimentele cheie îl reprezintă alegerile europene. Prezența la vot la alegerile europene din 2019 a inregistrat un record: 50,66% dintre europenii cu drept de vot au luat parte la alegerile din 2019, cea mai mare prezență din ultimii 25 de ani. Statistica este dată de către Comisia Europeană, în care se mai precizează numărul record de tineri care s-au prezentat la urne. Interesul tineretului față de direcția în care UE se dezvoltă nu se oprește la o mobilizare record la urne, ci face din aceasta o platformă prin care inițiativele precum Voters Without Borders pot lua naștere.

Conform legislației UE, pentru ca orice inițiativă cetățenească să ajungă să fie dezbătută în cadrul Comisiei Europene, aceasta trebuie să atingă pragul de 1 milion de semnături din partea cetățenilor care au reședința într-un sfert dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar