Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Viviane Reding: Încercarea de desfiinţare a Curţii Constituţionale este o ameninţare sistemică la adresa statului de drept

Published

on

viviane reding ec.europa.euÎncercarea de desfiinţare a CC din România şi ameninţarea independenţei justiţiei în Ungaria sunt exemple de ameninţare sistemică la adresa statului de drept, a declarat, marţi, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, care a prezentat noul cadru de protejare a statului de drept.

“Am avut în ultimii ani unele probleme de rezolvat şi a trebuit să o facem ad-hoc. A trebuit să avem imaginaţie, pentru că tratatele nu prevăd măsuri (pentru încălcarea statului de drept – n.r.), cu excepţia articolului 7, care este opţiunea nucleară”, a explicat Reding necesitatea unui nou cadru pentru protejarea statului de drept, potrivit Gandul.info.

Rugată să dea exemple privind “ameninţarea sistemică” la adresa statului de drept, Viviane Reding a vorbit despre România şi Ungaria.

“Încercarea de a desfiinţa o Curte Constituţională, pentru că acea Curte Constituţională a criticat destul de des legile Guvernului. Ăsta fost cazul României. Sau ameninţarea independenţei justiţiei, a judecătorilor, cum a fost cazul în Ungaria”, a răspuns Reding, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström.

În urmă cu un an, Parlamentul Ungariei a adoptat proiectul de modificare a Constituţiei care limita competenţele Curţii Constituţionale, în pofida criticilor formulate atât de preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, cât şi de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Comisia Europeană a adoptat un cadru nou pentru abordarea ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept în cele 28 de state membre ale UE. Iniţiativa are la bază două dezbateri de orientare privind statul de drept organizate de colegiul comisarilor la 28 august 2013 şi la 25 februarie 2014, în cadrul cărora s-a ajuns la concluzia că este necesar să se conceapă un instrument pentru a se face faţă, la nivelul UE, ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept.

Noul cadru privind statul de drept va completa procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor – atunci când a fost încălcată legislaţia UE – şi aşa-numita “procedură de la articolul 7” din Tratatul de la Lisabona, care, fiind cea mai strictă sancţiune, permite suspendarea drepturilor de vot în cazul unei “încălcări grave şi persistente” a valorilor UE de către un stat membru, se arată într-un comunicat al CE.

Noul cadru instituie un instrument de “avertizare timpurie” care permite Comisiei să iniţieze un dialog cu statul membru în cauză pentru a preveni escaladarea ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept. Dacă nu se găseşte nicio soluţie bazată pe noul cadru al UE privind statul de drept, în ultimă instanţă se va aplica întotdeauna articolul 7 pentru soluţionarea unei crize şi pentru asigurarea conformităţii cu valorile Uniunii Europene. Noul cadru nu conferă şi nici nu prevede competenţe noi pentru Comisie, dar conferă transparenţă modului în care Comisia îşi exercită rolul în temeiul tratatelor.

Obiectivul cadrului este de a permite Comisiei să identifice o soluţie împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariţia unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un “risc clar de încălcare gravă” ce ar putea declanşa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE. În cazul în care există indicii clare ale unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru, Comisia poate lansa o “procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7”, iniţiind un dialog cu statul membru respectiv.

Acest procesul are trei etape. În prima etapă, Comisia Europeană va colecta şi va examina toate informaţiile relevante şi va stabili dacă există indicii clare ale unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situaţie de ameninţare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniţia un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea “avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, şi justificarea motivelor sale de îngrijorare.

În a doua etapă, cu excepţia cazului în care chestiunea a fost deja soluţionată în mod satisfăcător, Comisia va emite o “recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. CE va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate şi să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop.

În cea de-a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE.
“Întregul proces se bazează pe un dialog continuu între Comisie şi statul membru vizat. Comisia va informa Parlamentul European şi Consiliul cu regularitate şi în detaliu”, se arată în comunicatul CE.

Potrivit comunicatului, din 2009, Comisia Europeană “s-a confruntat în mai multe ocazii, în unele state membre, cu situaţii de criză care au evidenţiat probleme specifice legate de statul de drept”.

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Programul InvestEU va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi

Published

on

Comisia Europeană a salutat votul de joi al Parlamentului European privind programul InvestEU, care are drept scop stimularea investițiilor în Europa în cadrul următorului buget multianual al Uniunii Europene. Acest vot reprezintă un pas către crearea InvestEU, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

InvestEU va face ca finanţările UE pentru proiectele de investiţii să fie mai uşor de accesat şi mai eficiente. Pornind de la succesul Planului Juncker, el va reuni într-un cadru unic şi sub un singur nume Fondul european pentru investiţii strategice şi alte 13 instrumente financiare ale UE care sprijină în prezent investiţiile în UE.

”Planul de investiţii a relansat Europa şi contribuie la realizarea priorităţii numărul unu a Comisiei, şi anume: crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Dar putem face mai mult şi acesta este rolul InvestEU. Prin utilizarea inteligentă a bugetului UE, InvestEU va menţine atractivitatea Europei pentru investitorii din întreaga lume. În următorul deceniu, programul va debloca cel puţin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


”Suntem pe cale să creăm următoarea generaţie de sprijin pentru investiţii în UE. În curând, întreprinderile şi antreprenorii vor avea acces mai uşor la finanţare din partea UE pentru a-şi transforma ideile în proiecte concrete. InvestEU va contribui la menţinerea poziţiei de lider a UE în ceea ce priveşte inovarea şi politicile climatice, creând în acelaşi timp locuri de muncă şi asigurând un model de creştere durabilă din punct de vedere social, ecologic şi economic”, a fost poziția vicepreședintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, comisarul pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

InvestEU va continua abordarea inovatoare privind investiţiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanţii din bugetul UE pentru mobilizarea de fonduri publice şi private substanţiale. Garanţia de 38 de miliarde de euro va viza investiţii în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare şi digitalizare, întreprinderile mici şi mijlocii şi investiţiile sociale şi competenţele. Programul ar trebui să atragă investiţii suplimentare de cel puţin 650 de miliarde de euro în Europa.

În mod similar cu Planul Juncker, fondul InvestEU va fi însoţit de Platformă de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – şi de portalul InvestEU – o rezervă de proiecte mature uşor accesibilă, destinată potenţialilor investitori. De asemenea, ca şi în Planul Juncker, InvestEU va face parte din ansamblul de politici economice al Comisiei privind investiţiile, reformele structurale şi responsabilitatea bugetară, pentru a se asigura că Europa rămâne un loc atractiv pentru stabilirea şi dezvoltarea companiilor.

InvestEU este un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis şi altor parteneri de implementare. Aspectele bugetare ale InvestEU sunt condiţionate încă de acordul global privind următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Ultimele cifre furnizate de Banca Europeană de Investiţii – partenerul strategic al Comisiei în cadrul Planului Juncker – arată că, până în aprilie 2019, Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a mobilizat investiţii în valoare de aproape 393 de miliarde de euro. Operaţiunile aprobate până în prezent în cadrul FEIS reprezintă un volum total de finanţare de 72,8 miliarde de euro la nivelul celor 28 de state membre. BEI a aprobat 524 de proiecte de infrastructură sprijinite de FEIS, în valoare de 53,8 miliarde de euro, în timp ce Fondul european de investiţii a aprobat 554 de acorduri de finanţare pentru IMM-uri, în valoare de 19 miliarde de euro, de care ar trebui să beneficieze 945.000 de întreprinderi.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Viziunea candidaților principalelor forțe politice din PE la funcția de președinte al CE asupra Brexit. Frans Timmermans: Sper foarte mult că Marea Britanie ar putea rămâne în UE | Manfred Weber: Am o problemă cu faptul că ei participă acum la alegeri, că decid viitorul UE

Published

on

Regatul Unit ar trebui să folosească următoarele câteva luni pentru ”a se calma și a regândi” decizia sa de a părăsi Uniunea Europeană, a declarat miercuri candidatul socialiștilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, în cadrul primei dezbateri televizate cu principalul său contracandidat, cel al popularilor europeni, Manfred Weber, informează Agerpres.

”Sper foarte mult că Marea Britanie ar putea rămâne în UE”, a spus Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, în dezbaterea televizată cu Manfred Weber, din partea Partidului Popular European (PPE).

Amintim faptul că șefii de stat și de guvern au decis la 11 aprilie, în urma unui summit extraordinar care s-a prelungit târziu în noapte, să prelungească articolul 50 până la 31 octombrie, cu posibilitatea de a părăsi Uniunea Europeană mai devreme de această dată în eventualitatea în care acordul de retragere, respins deja de trei ori de Camera Comunelor, va fi fost adoptat.

În cazul în care acest acord nu primește avizul Parlamentului britanic până la 22 mai, atunci Regatul Unit este obligat să organizeze alegerile europarlamentare, în caz contrar vor părăsi Uniunea Europeană fără un acord la 1 iunie.

”Sper că această perioadă de amânare va fi folosită de britanici pentru a se calma şi a regândi lucrurile puţin, pentru ca politicienii să fie poate mai responsabili cu promisiunile pe care le fac, iar apoi să analizeze din nou chestiunea mai târziu în acest an”, a spus olandez afiliat Partidului Socialiştilor Europeni (PSE).

”Cine ştie ce s-ar putea schimba între timp?”, a adăugat el.

Pe de altă parte, contracandidatul său, Manfred Weber, a declarat că are ”o problemă cu faptul că ei participă acum la agerile UE, că decid privind viitorul Uniunii noastre”, a spus Weber în cadrul dezbaterii televizate cu Timmermans.

”Nu este un lucru uşor de înţeles. Respect rezultatul şi ei fac parte din UE, au dreptul de a vota, nu mă înţelegeţi greşit”, a adăugat politicianul german.

Este lesne de înțeles poziția candidatului popularilor europeni.

Partidul Laburist din Marea Britanie, aflat în opoziție, care susține organizarea unui al doilea referendum, i-ar putea ajuta pe social-democrații lui Timmermans să câștige mai multe locuri în Parlamentul European, format din 751 de locuri.

Mafred Weber ar fi perdantul acestei conjucturi pentru că niciun partid britanic nu face parte din PPE, în prezent cel mai mare grup din Parlament.

Potrivit alineatului 7 al articolului 17 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene ”Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun. Dacă acesta nu obține majoritatea necesară, Consiliul European hotărăște cu majoritate calificată în termen de o lună să propună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în urma aceleiași proceduri”.

Ultimele sondaje – care iau în calcul participarea Marii Britanii la alegeri – estimează că PPE va obţine 180 de locuri în noul legislativ, S&D 149 de locuri, iar ALDE 76.

În acest caz, obținerea unei majorități pro-europene ar putea fi formată din principalele trei grupuri politice (PPE, S&D și ALDE), spre deosebire de actualul legislativ, unde PPE și S&D alcătuiesc o majoritate fără să fi fost nevoie de atragerea altor voturi.

Modificările de forță politică vin și pe fondul ascensiunii partidelor populiste, eurosceptice, ce prefigurează un viitor Parlament European pestriț.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În ultimul său discurs susținut în Parlamentul European în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker îndeamnă cetățenii să iubească Europa: Altfel este imposibil să mergem mai departe. Trăiască Europa

Published

on

© Mina Andreeva/ Twitter

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut miercuri ultimul său discurs în plenul reunit al Parlamentului European, care încheie joi ultima sesiune înainte de alegerile europarlamentare, unde a lansat un apel ”să iubim Europa”, anunță agenția EFE, citată de Agerpres.

”Vreau să spun ce am spus din prima zi: trebuie să iubim Europa, altfel este imposibil să mergem mai departe. Trăiască Europa!”, au fost ultimele cuvinte ale lui Juncker în faţa Parlamentului European, care îşi desfăşoară ultima sesiune plenară de dinaintea alegerilor europarlamentare din luna mai.

Şeful executivului comunitar va rămâne în funcţie până pe 31 octombrie, dar nu este prevăzută vreo nouă intervenţie a sa în hemiciclul de la Strasbourg, deşi primele sesiuni plenare ulterioare scrutinului din 26 mai vor fi dedicate alegerii preşedinţilor viitorului Parlament European şi viitoarei Comisii Europene.

”Aceasta este ultima mea intervenţie în faţa acestei camere, apoi mă voi retrage. O să mă doară, dar mi-a plăcut mult munca depusă aici şi sunt mulţumit de ceea ce am realizat”, a mai spus Juncker la finalul intervenţiei sale, în cadrul unei dezbateri cu premierul leton Krisjanis Karins.

Citiți și: INTERVIU SPECIAL. Ce declara Jean-Claude Juncker înainte de a deveni președintele Comisiei Europene. Planul său, soluția unui viitor fără datorii

Parlamentul European s-a renit în această săptămână la Strasbourg, pentru ultima sesiune parlamentară înainte de alegerile europene, având pe agendă, printre altele, adoptarea de noi măsuri de consolidare a poliţiei de frontieră şi gărzii de coastă la nivel european şi respectiv pentru asigurarea unei mai bune protecţii a avertizorilor de integritate.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliu European, Parlamentul European).

Miza acestora este mai mare ca niciodată.

Potrivit unui studiu al European Council on Foreign Relations (ECFR) publicat în februarie, partidele anti-europene se îndreaptă către un drum sigur în câștigarea unui număr cât mai mare de locuri în Parlamentul European, în urma alegerilor europarlamentare din 2019, mai mult de o treime din numărul total de locuri, acest lucru ar putea ”submina și provoca daune ireparabile” în domenii precum comerțul, securitatea și apărarea, potrivit unui studiu publicat luni.

European Council on Foreign Relations (ECFR), a avertizat că alegerile ar putea să se confrunte ”cu un grup de partide politice naționaliste anti-europene care susțin o revenire la o Europă a națiunilor” în Parlamentul European.

Mișcări în acestă direcție pot fi deja observate.

Formațiunea naționalistă austriacă Partidul Libertății (FPOe), care guvernează alături de conservatorii din Partidul Popular Austriac (OeVP) anunța la 10 aprilie adeziunea la alianța partidelor eurosceptice lansată de liderul Ligii din Italia, vicepremierul Matteo Salvini.

Noul grup parlamentar se va numi Alianţa Europeană a Popoarelor şi Naţiunilor (EAPN) – a precizat Joerg Meuthen, într-o conferinţă de presă alături de Matteo Salvini.

Noua mișcare a lui Salvini urmărește să aducă împreună eurosceptici din trei grupuri din Parlamentul European: Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) și Grupul Națiunilor și Libertăților (ENF).

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending