Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Republica Moldova poate să devină un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE, care este un spațiu de importanță strategică pentru Uniune, și un exemplu concret al puterii de transformare pozitivă a acesteia, a declarat ministrul de externe Bogdan Aurescu, cu ocazia întrevederii sale cu președintele Maia Sandu, vineri, 23 iulie, la Chișinău.

Bogdan Aurescu este primul oficial din Uniunea Europeană care efectuează o vizită în Republica Moldova după alegerile anticipate din 11 iulie 2021, în urma cărora șeful diplomației române a mers la Chișinău pentru a exprima „mesajul ferm de deschidere și disponibilitate crescute din partea României, care este pregătită să își consolideze sprijinul în toate domeniile de interes major pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova și pentru apropierea sa de Europa”.

 

„România a susținut ferm și continuă să susțină aspirațiile cetățenilor Republicii Moldova, care se regăsesc în amplul program de reformă propus de doamna președinte Maia Sandu și pe care noul guvern îl va duce la îndeplinire. Ne bucură să vedem că opțiunea clar exprimată pentru cetățenii Republicii Moldova este una pentru dezvoltare în spiritul valorilor europene. Rezultatele de la alegerile parlamentare creează premisele și pentru o relansare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova dintre țările noastre, o relansare și aprofundare a cooperării bilaterale între România și Republica Moldova, pentru care vom depune toate eforturile atât în plan bilateral, cât și la nivel european pentru a răspunde cu succes aspirațiilor cetățenilor”, a declarat Bogdan Aurescu. 

Pentru Aurescu, următorii ani vor arăta că Republica Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană și de transformare pozitivă și a precizat că se află la Chișinău pentru a transmite asigurările sale, ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Florin Cîțu, că România este pregătită pentru o accelerare și multiplicare a colaborării în toate domeniile. În plus, acesta a reiterat sprijinul de la București pentru Maia Sandu și viitorul său guvern.

„Am fost mereu și vom fi și în viitor alături de domnia sa (președintele Maia Sandu, n.r.) și de guvernul care-și va începe în curând mandatul în eforturile de avansare a acestor reforme care sunt de natură să consolideze poziția Republicii Moldova ca partener solid în relația cu Uniunea Europeană. Avem încredere că va fi învestit rapid un guvern profesionist, care să gestioneze responsabil situația din Republica Moldova, să implementeze în ritm alert reformele care sunt atât de necesare și să ducă Republica Moldova mai aproape de Europa. Republica Moldova poate să devină un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE, care este un spațiu de importanță strategică pentru Uniune și un exemplu concret al puterii de transformare pozitivă a Uniunii”, a mai transmis ministrul de externe.

Sprijinul substanțial al României pentru Republica Moldova de-a lungul timpului s-a tradus prin susținere pentru reforme, transformare și apropiere de Europa, în consonanță cu prioritățile promovate de forțele pro-reformiste de la Chișinău, în direcții precum reformarea statului, consolidarea instituțiilor, accelerarea și eficientizarea luptei anticorupție, respectiv consolidarea statului de drept.  Astfel, Bogdan Aurescu a anunțat că printre principalele priorități ale României în relația cu Republica Moldova se află un nou program de asistență nerambursabilă, cum a fost cel de 100 de milioane de euro care a ieșit din vigoare din motive care nu ar fi imputabile părții române, și prin care au fost susținute proiecte emblematice timp de 10 ani.

Acordul privind programul de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova a ieșit din vigoare, în martie 2021. România a depus eforturi susținute pentru extinderea perioadei de valabilitate a Acordului prin încheierea unui al șaselea Protocol adițional, însă Guvernul de la Chișinău a reacționat foarte târziu în raport cu data ieșirii din vigoare a Acordului, 28 martie 2021, dată până la care Protocolul adițional trebuia semnat și ratificat de cele două părți.

Cu toate acestea, România și-a exprimat disponibilitatea pentru încheierea unui nou Acord, care să îndeplinească funcțiile Acordului din 2010, cu obiectivul de a impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său european și implementarea reformelor democratice, de îndată ce la Chișinău se va instala un Guvern cu puteri depline.

De-a lungul celor 10 ani, proiectele de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova au dus la îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova prin finanțarea renovării a peste 1100 de grădinițe; donația a 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ; burse de studii; programe de pregătire pentru profesori; tabere de vară pentru elevi și profesori; renovarea de edificii culturale; operaționalizarea SMURD pe teritoriul țării; programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale ș.a.

De asemenea, ministrul de externe a decis, în numele României, acordarea unei noi contribuții voluntare de 300.000 euro, prin intermediul European Endowment for Democracy, în scopul implementării de proiecte pentru susținerea societății civile și a presei independente din Republica Moldova. Finanțarea este în acord cu pachetul de sprijin anunțat de președintele Iohannis cu ocazia vizitei sale la Chișinău, în decembrie, această sumă venind în continuarea sumei de 250 000 de euro acordați pe aceleași principii în luna noiembrie a anului trecut.

„Am plecat de la premisa, în acordarea acestei asistențe că susținerea societății civile și a presei independente din Republica Moldova reprezintă elemente centrale pentru dezvoltarea unei societăți democratice, reziliente și incluzive”, a punctat șeful diplomației române.

Nu în ultimul rând, ministrul de externe a anunțat înființarea unui grup informal de lucru care se va întâlni în perioada imediat următoare pentru a discuta posibilitățile de cooperare în vederea unui parcurs european ireversibil prin proiecte care să genereze rezultate palpabile.

La finalul declarațiilor de presă, Maia Sandu a salutat colaborarea foarte buna dintre Republica Moldova și România și a apreciat deschiderea autorităților de la București pentru a aprofunda această relație.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, a obținut majoritate parlamentară cu 52,8% din voturi – cel mai mare scor înregistrat de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova, precum și 63 de mandate din cele 101 disponibile în Parlamentul de la Chișinău. Formațiunea a fost succedată în preferințele alegătorilor de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), cu 27,1% din voturi și Partidul “Șor” (PPȘ), cu 5,7% din voturi.

România și-a afirmat public în mod repetat sprijinul pentru Maia Sandu și pentru agenda sa reformatoare și europeană, încă din momentul anunțării candidaturii la funcția de președinte al Republicii Moldova și pe tot parcursul de atunci, urmărind, astfel, atragerea susținerii actualului președinte de la Chișinău de cât mai multe state membre ale UE.

Menționăm, în context, contribuția voluntară în valoare de 250.000 de euro a Guvernului, din bugetul de cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară, către European Endowment for Democracy, în noiembrie 2020 (înființată în 2013 de Uniunea Europeană și statele membre, ca entitate independentă cu expertiză în promovarea proiectelor destinate consolidării democrației și drepturilor omului în Vecinătatea UE), pentru susținerea societății civile și a mass media independente de peste Prut. România și-a propus, astfel, să impulsioneze conectarea Republicii Moldova la valorile europene și principiile democratice, prin susținerea concretă acordată societății civile și mass-mediei în calitate de promotori principali ai acestor valori. 

De altfel, România și-a asumat un rol principal în ceea ce privește definirea relației Uniunii Europene și a partenerilor occidentali cu Republica Moldova – la Bruxelles și în capitalele statelor membre, folosindu-se de fiecare discuție și contact relevant pentru a evidenția importanța menținerii Republicii Moldova pe Agenda UE și pentru a susține agenda reformatoare a Maiei Sandu și a forțelor democratice pro-europene pe care le reprezintă. 

Citiți și

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

Charles Michel, prima vizită în Republica Moldova: Europa este de partea voastră. Puteți conta pe noi

Maia Sandu, mesaj pentru președintele Consiliului European: „Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european”

Amintim că în iulie 2019, în timpul negocierilor complicate de la Bruxelles privind numirea șefilor instituțiilor UE, șeful statului s-a întors la București pentru a o primi pe Maia Sandu la Palatul Cotroceni, aceasta efectuând o vizită oficială în România în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova. Atunci, Klaus Iohannis a fost primul lider european cu care Maia Sandu s-a întâlnit după preluarea funcției de șef al guvernului de la Chișinău.

Mai mult, România s-a racordat la toate evenimentele importante la nivel politic pentru Republica Moldova astfel încât să devină/reprezinte primul contact/prima vizită a Președintelui ales Maia Sandu.

În acest sens, amintim că eforturile de susținere la nivel bilateral au fost încununate cu organizarea vizitei Președintelui României la Chișinău, la 29 decembrie 2020, când a anunțat un pachet consistent de sprijin pentru Republica Moldova, în special pe dimensiunea de luptă împotriva COVID-19. Tot atunci, președinții României și Republicii Moldova au adoptat o Declarație comună destinată consolidării parteneriatului strategic bilateralliderii de ambele maluri ale Prutului reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum și angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european și de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

Citiți și

Klaus Iohannis, primul lider internațional primit la Chișinău de Maia Sandu: Cei doi președinți vor semna marți o Declarație pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Republica Moldova

De la Chișinău, Klaus Iohannis anunță un nou pachet de sprijin pentru cetățenii Republicii Moldova: România va furniza până la 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 și va sprijini în continuare societatea civilă și lupta anti-corupție

De asemenea, în aprilie a avut loc o a doua întrevedere Iohannis – Sandu, la București pe fondul situației politice de la Chișinău, dar și a susținerii pe care România o acordă Republicii Moldova pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru parcursul său european și pentru combaterea corupției.

Aceeași abordare a fost aplicată de România și în cazul alegerilor anticipate parlamentare din 11 iulie 2021, când Bucureștiul a fost printre primele state care au felicitat partenerul de peste Prut pentru rezultatele majoritar în favoarea forțelor reformiste și pro-europene reprezentate de formațiunea PAS, condusă de Maia Sandu, precum și țara care și-a transmis public susținerea pentru reformele și integrarea europeană a Republicii Moldova. 

Citiți și 

Klaus Iohannis: România susține agenda de reforme a președintelui Republicii Moldova; Maia Sandu apreciază “sprijinul României pentru calea europeană a Republicii Moldova

Klaus Iohannis o felicită pe Maia Sandu după victoria forțelor pro-europene la alegerile de peste Prut: România va fi alături de R. Moldova în susținerea parcursului european

România salută victoria forțelor pro-europene la alegerile de peste Prut: Vom fi alături de Republica Moldova pe drumul pro-european și al reformelor

Pe lângă susținerea politică arătată de România conducerii Maiei Sandu, autoritățile române au continuat sprijinul pentru cetățenii Republicii Moldova, inclusiv prin multiple ajutoare umanitare pe parcursul lui 2020 și 2021 în contextul pandemiei COVID-19, constând în echipamente medicale și sanitare, asistență medicală, șase tranșe de vaccinuri anti-COVID însumând peste jumătate de milion de doze, precum și 6000 de tone de motorină destinate sprijinirii agricultorilor afectați de secetă.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Zelenski îi promite Maiei Sandu sprijin în contextul încercărilor Rusiei de a folosi energia împotriva R. Moldova: Sarcina urgentă este stabilitatea pentru poporul moldovean

Published

on

© presedinte.md

Ucraina este pregătită să sprijine Republica Moldova, sarcina urgentă fiind aceea de a menține stabilitatea pentru ca poporul moldovean să susțină în continuare aderarea la Uniunea Europeană, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Într-o postare ulterioară pe X, Zelenski a precizat că o “sarcină importantă la etapa actuală este să ajutăm Moldova să depășească provocările energetice și să împiedicăm Moscova să stârnească tensiuni sociale”.

El a apreciat că situația energetică actuală din Moldova, în special pe malul stâng al Nistrului, este “o încercare evidentă a Rusiei de a manipula și de a folosi resursele energetice împotriva autorităților din Republica Moldova”.

“Suntem pregătiți să sprijinim statul vecin. Sarcina urgentă este de a menține stabilitatea și de a crea condiții pentru poporul moldovean, astfel încât acesta să poată trăi în pace, să muncească pentru țara sa și să sprijine mișcarea noastră comună către Uniunea Europeană”, a mai afirmat liderul ucrainean.

La rândul ei, Maia Sandu a punctat că a vorbit cu Zelenski despre criza umanitară din regiunea transnistreană cauzată de întreruperea de către Gazprom a furnizării gazelor.

Liderii de la Chișinău și Kiev au convenit să lucreze împreună cu privire la soluții care să protejeze oamenii de înarmarea energetică a Rusiei.

Citiți și Șefa diplomației UE acuză Rusia că “utilizează gazul ca armă” și reafirmă “solidaritatea de neclintit” a UE cu R. Moldova

Gigantul rus Gazprom a anunţat în decembrie suspendarea livrărilor sale de gaze către Republica Moldova în contextul unui diferend financiar cu această republică ex-sovietică cu aspiraţii europene. 

Astfel, de la 1 ianuarie, Gazprom a închis robinetul la gaze, pretinzând o datorie de peste 700 milioane de dolari, estimată de Chişinău la numai circa nouă milioane.

Teritoriul Republicii Moldova controlat de Chişinău este ferit pentru moment de întreruperi de curent, dar depinde în mare parte pentru nevoile sale de electricitate de centrala termică Cuciurgan, situată în Transnistria.

Citiți și Confruntată cu o criză de securitate ca urmare a întreruperii gazului rusesc, R. Moldova se bazează pe importul de energie electrică din România

Această importantă infrastructură, care asigură până la 80% din producţia electrică a Republicii Moldova, nu aprovizionează decât Transnistria de la 1 ianuarie şi funcţionează în prezent pe bază de cărbune, rezervele urmând să se epuizeze la sfârşitul lunii ianuarie sau cel târziu la mijlocul lunii februarie.

“Rusia are un singur scop: să provoace instabilitate în regiune şi mai ales să influenţeze rezultatele alegerilor legislative preconizate să aibă loc în toamnă”, a denunţat premierul moldovean Dorin Recean în faţa presei străine.

Închiderea robinetului la 1 ianuarie corespunde încheierii livrărilor de gaze ruseşti prin Ucraina, decizie luată de Kiev din cauza războiului.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Confruntată cu o criză de securitate ca urmare a întreruperii gazului rusesc, R. Moldova se bazează pe importul de energie electrică din România

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Republica Moldova se confruntă cu o criză de securitate energetică după ce enclava separatistă Transnistria a fost întreruptă de la aprovizionarea cu gaz rusesc, a declarat vineri prim-ministrul Dorin Recean, subliniind că întreg volumul necesar de energie electrică a fost acoperit din surse interne și importul din România.

Fluxurile de gaz rusesc prin Ucraina către Europa Centrală și de Est au fost oprite în ziua de Anul Nou, după ce un acord de tranzit între țările aflate în război a expirat, iar Kievul a respins continuarea acordului cu Moscova.

Recean a declarat că Moldova își va acoperi propriile nevoi energetice prin producția internă și importuri, dar a menționat că regiunea separatistă Transnistria a suferit o lovitură dureroasă, în ciuda legăturilor sale cu Moscova.

Locuitorii din regiune au rămas fără apă caldă și încălzire centrală, iar toate fabricile, cu excepția producătorilor de alimente, au fost forțate să oprească producția.

Punând în pericol viitorul protectoratului pe care l-a susținut timp de trei decenii într-un efort de a destabiliza Moldova, Rusia dezvăluie rezultatul inevitabil pentru toți aliații săi – trădarea și izolarea. Tratăm acest lucru ca pe o criză de securitate menită să permită revenirea forțelor pro-ruse la putere în Moldova și înarmarea teritoriului nostru împotriva Ucrainei, cu care împărțim o frontieră de 1 200 km”, a afirmat Recean într-o declarație.

Rusia neagă utilizarea gazului ca armă pentru a constrânge Moldova și acuză Kievul că refuză să reînnoiască acordul de tranzit al gazului.

Dar gigantul rus Gazprom a declarat separat, la 28 decembrie, că va suspenda exporturile către Republica Moldova la 1 ianuarie din cauza a ceea ce Moscova consideră a fi datorii moldovenești neplătite de 709 milioane de dolari. Moldova contestă această afirmație.

Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chișinău, consumul de energie electrică al Republicii Moldova pentru ziua de 2 ianuarie a fost acoperit în deplină măsură. Pentru ziua de 3 ianuarie, de asemenea, este asigurat volumul necesar de curent pentru malul drept, chiar dacă se estimează o creștere cu 10% a consumului.

Pentru 2 ianuarie, întreg volumul necesar de energie electrică a fost acoperit din surse interne și importul din România, după ce, începând cu 1 ianuarie, Republica Moldova nu mai primește energie de la Centrala de la Cuciurgan. O creștere de peste 6 ori este înregistrată în cazul producției de energie din surse regenerabile.

În particular, sursele de energie utilizate pe 2 ianuarie au fost următoarele:

– Import al energiei electrice (RO) – 48,22%

– SA „Termoelectrica” – 30,88%

– Energie regenerabilă –15,31 %

– SA „CET-Nord”– 4,43%

– Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 1,16 %

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul R. Moldova acuză Rusia de utilizarea energiei ca „armă politică” după decizia Gazprom de a sista livrarea de gaze naturale în Transnistria

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a transmis sâmbătă dupa-amiaza, pe Facebook, un mesaj dur pe fondul anunțului Gazprom de a sista tranzitul de gaze naturale către regiunea transnistreană începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia Kremlinului este considerată o nouă dovadă a folosirii energiei ca armă politică.

„Gazprom a notificat astăzi compania fiică pe care o controlează, Moldovagaz, că nu va mai livra gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei), invocând pretextul că Moldovagaz «nu-și onorează constant obligațiile de plată»”, a scris Recean. Premierul moldovean a subliniat că această decizie „confirmă încă o dată intenția Kremlinului de a lăsa locuitorii din regiunea transnistreană fără lumină și căldură în mijlocul iernii”.

Șeful guvernului de la Chișinău a acuzat Rusia că folosește energia ca armă politcă, într-un context mai larg de presiuni asupra regiunii transnistrene. „Rusia transformă oamenii din regiunea transnistreană, pe care o controlează prin armata staționată ilegal, în ostatici”, a mai afirmat Recean.

Guvernul Republicii Moldova a condamnat aceste tactici opresive și a reiterat că nu va recunoaște vreo pretinsă datorie față de Gazprom, premierul Dorin Recean subliniind că auditul internațional a invalidat astfel de datorii pretinse.

Într-un context de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, Republica Moldova este pregătită să facă față acestei situații. „Țara noastră este pregătită să gestioneze orice situație apărută în urma deciziei Kremlinului. Noi vom continua să asigurăm aprovizionarea cu gaze naturale din alte surse și să protejăm consumatorii vulnerabili”, a explicat Dorin Recean.

De asemenea, Guvernul Republicii Moldova analizează opțiunile legale pentru a-și proteja interesele naționale. „Guvernul va analiza cu atenție opțiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri în urma deciziilor Kremlinului, care cauzează pierderi economice și afectează siguranța și securitatea cetățenilor Republicii Moldova”, a concluzionat premierul moldovean.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA12 minutes ago

România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2024 (Eurostat)

SUA30 minutes ago

Șeful diplomației daneze admite că Statele Unite au interese de securitate legitime în Arctica: „Suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte”

ENERGIE54 minutes ago

Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice

NATO60 minutes ago

Polonia, singurul aliat NATO care și-a asumat un buget al apărării de 5% din PIB, susține apelul lui Trump în acest sens: Putem fi “legătura transatlantică” între Europa și SUA

MAREA BRITANIE1 hour ago

Keir Starmer îl numește pe Michael Ellam pentru a conduce negocierile de resetare a relațiilor dintre Marea Britanie și UE

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Nivelul de încredere a ucrainenilor în Volodimir Zelenski a scăzut cu 25% în decursul lui 2024 (sondaj KIIS)

INTERNAȚIONAL3 hours ago

UE are în vedere o atenuare a sancțiunilor pentru Siria, care se află în tranziție după răsturnarea Regimului al-Assad

SUA3 hours ago

Șeful Pentagonului propune creșterea cheltuielilor militare cu 50 mld. de dolari, ceea ce ar împinge bugetul pentru apărare la peste 1 trilion de dolari în următorii cinci ani

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Donald Trump și Vladimir Putin vor avea o convorbire telefonică „în următoarele zile sau săptămâni”, spune consilierul pentru securitate națională al președintelui ales al SUA

INTERNAȚIONAL6 days ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.1 week ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.1 week ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

CONSILIUL UE1 week ago

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”

ROMÂNIA2 weeks ago

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni

U.E.3 weeks ago

După 200 de reuniuni de negociere, UE și Elveția au ajuns la un ”acord istoric” de modernizare a cooperării dintre cele două părți

Trending