Connect with us

JAPONIA

Vizita premierului japonez la București, fructificată la întrevederea Klaus Iohannis – Shinzo Abe: România și Japonia vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și premierul japonez Shinzo Abe au decis, cu ocazia primei vizite a unui lider nipon la București, ridicarea relației bilaterale dintre România și Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, a anunțat șeful statului într-o conferință comună de presă cu Shinzo Abe.

 

”Astăzi, am fost de acord că împărtășim aceleași valori și obiective strategice, avem evaluări similare în domeniul de securitate, precum și interese economice comune. Am decis să lansăm demersurile necesare pentru ca în viitorul nu foarte îndepărtat să ridicăm relația România – Japonia la nivel de parteneriat strategic”, a declarat Iohannis.

”Astăzi am convenit că vom avea o strânsă cooperare pentru a menține și consolida ordinea legii la nivel internațional. Am discutat despre cooperare în diferite domenii, inclusiv în cel al securității”, a spus, la rândul său, și premierul japonez, Shinzo Abe.

Actualmente, relația bilaterală dintre București și Tokyo este situată la nivelul relațiilor speciale, potrivit clasificării prezentate de Ministerul Afacerilor Externe. Primul și singurul stat asiatic cu care România a încheiat până în prezent un parteneriat strategic este cel cu Coreea de Sud, semnat la Seul în anul 2008.

România are, în prezent, relații de parteneriat strategic cu 11 țări: Statele Unite ale Americii, Franța, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, Italia, Ungaria, Spania și Republica Moldova.

Urmăriți și LIVE VIDEO&TEXT Conferința comună de presă Klaus Iohannis – Shinzo Abe

Vizita la București a lui Shinzo Abe, prima a unui lider nipon, are loc la aniversarea a 5 ani de la de la convenirea, în 2013, a Parteneriatului Reînnoit dintre România şi Japonia la nivel politic, economic, cultural, al securităţii şi al relaţiilor inter-umane. 

Prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, liderul celei de-a treia economii globale cu un PIB de aproximativ 4.4 trilioane de dolari și cu o pondere de 5.9% din economia lumii, a fost prezent marți la București, însoțit de peste 30 de companii.

Agenda convorbirilor a inclus stadiul și perspectivele de consolidare a relațiilor foarte bune de Parteneriat Reînnoit dintre România și Japonia, la nivel politic, economic, cultural, al securităţii şi al relaţiilor inter-umane. De asemenea, au fost abordate subiecte precum cooperarea Japoniei cu Uniunea Europeană, inclusiv în contextul Acordului de Parteneriat Economic dintre Japonia și Uniune, evoluțiile la nivel regional, cu accent asupra dosarului nord-coreean, respectiv cooperarea româno-japoneză în plan multilateral.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Delegația Camerei de Comerț și Industrie a României, în misiune economică în Japonia. Președintele CCIR: Prin acordul UE-Japonia, piața japoneză se va deschide pentru mediul de business din UE, deci, implicit, și pentru cel din România, generând o creștere a oportunităților

Published

on

Prin poziția cheie de la Marea Neagră, Portul Constanța reprezintă o oportunitate care trebuie exploatată la maximum. Acest obiectiv poate deveni o platformă logistică importantă în mișcarea și stocarea bunurilor aduse din Japonia pentru piața românească și către Europa, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), aflat, alături de alți oficiali ai istituției și cei ai ambasadei României în Japonia într-o misiune economică în această țară.

Misiunea economică în Japonia, organizată de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în perioada 10-17 noiembrie 2019, a continuat miercuri cu o vizită a oficialilor CCIR, alături de cei ai ambasadei României în Japonia, la sediul Japan Extrenal Trade Organization (JETRO), precum și la cel al EU – Japan Industrial Cooperation, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul întalnirii cu vice-președintele executiv al JETRO, Yoshitaka Hoshino, președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat, de asemenea, importanța dezvoltării relațiilor bilaterale dintre cele două state, prin identificarea de noi soluții de intensificare a schimburilor comerciale între mediiile de afaceri din România și Japonia.

Oficialul român a adus în discuție și avantajele Portului Constanța pentru instria auto. ”Această regiune oferă toate facilitățile necesare pentru dezvoltarea unei unități de producție din industria auto, asigurând deschiderea către Europa Centrală și de Est și nu numai”, a mai spus Daraban.

În plus, în cadrul întrevederii cu Phillipe de Taxi du Poet, președintele EU -Japan Industrial Cooperation Centre, a fost reafirmat interesul mediului de business din România de a beneficia de oportunitățile de afaceri apărute odată cu intrarea în vigoare a acordului comercial UE-Japonia.

”Acordul de cooperare UE-Japonia va avea implicații deosebite la toate nivelurile societății. Chiar dacă vorbim de un acord eminamente comercial, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că reprezintă, în același timp, o alianță strategică între spațiul comunitar european și Japonia, entități care împărtășesc valori comune, precum democrația și statul de drept. Din punct de vedere commercial, acordul va duce la eliminarea majorității taxelor vamale pe care companiile din Uniunea Europeană, care exportă în Japonia, le plătesc în fiecare an, calculate la aproximativ 1 miliard de euro. Totodată, piața japoneză, estimată la 127 de milioane de consumatori, se va deschide pentru mediul de business din UE, deci, implicit, cel din România, generând o creștere a oportunităților de export și în aproape toate sectoarele economice”, a subliniat președintele CCIR, Mihai Daraban.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care creează o zonă de comerț cu o populație de 600 de milioane de locuitori și care produce o treime din PIB-ul global și aproximativ 40% din comerțul global, a intrat în vigoare la 1 februarie 2019, la distanță de aproximativ o lună și jumătate după ce UE și Japonia și-au notificat reciproc, la 21 decembrie 2019, încheierea proceudrilor lor de ratificare.

Pentru a facilita oamenilor de afaceri accesul la informare și dialog pe acest subiect, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a lansat în premieră, la 22 aprilie, o platformă dedicată mediului de business pe tema implementării Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (APE).

Antreprenorii români nu numai că pot găsi informații utile pe această temă dar și au posibilitatea de a adresa întrebări.

CCIR s-a angajat să intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această platformă, cu organele abilitate.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul lunii septembrie 2019, Japonia se regăsește pe locul 23 în clasamentul top 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. În 2018, valoarea schimburilor comerciale bilaterale România – Japonia, a fost aproape 600 de milioane de euro, iar până în luna iulie 2019 s-a înregistrat o valoare de 340,29 milioane de euro. Numărul total al companiilor cu capital japonez în România, la nivelul lunii septembrie 2019, era de 378, cu un total al capitalului social subscris japonez de 239,06 mil. Euro.

Continue Reading

JAPONIA

GALERIE FOTO Klaus Iohannis, alături de împăratul Japoniei Naruhito la banchetul imperial dedicat ceremoniei de întronare a acestuia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako au urcat pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat la Palatul Imperial din Tokyo și la care au participat peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent alături de soţia sa, Carmen Iohannis. Șeful statului român a fost îmbrăcat în frac, iar soţia sa a purtat o rochie lungă albastră. Klaus Iohannis s-a aflat în vizită în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

Printre personalitățile importante ale lumii care au luat parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu a lipsit nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Galerie FOTO

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

VIDEO Moment istoric în Japonia: Împăratul Naruhito a urcat pe Tronul Crizantemei într-o ceremonie la care România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako au urcat pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat la Palatul Imperial din Tokyo și la care au participat peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent alături de soţia sa, Carmen Iohannis, informează Agerpres, care precizează că șeful statului român a fost îmbrăcat în frac, iar soţia sa a purtat o rochie lungă albastră. Șeful statului a început vizita în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

 

View this post on Instagram

 

Sosire la ceremonia de întronare a Împăratului Japoniei

A post shared by Presedintele Romaniei (@klausiohannis) on


Împăratul Naruhito şi-a proclamat oficial ascensiunea la tron în prezenţa a peste 180 de demnitari străini.

Printre personalitățile importante ale lumii care au luat parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu a lipsit nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Printre invitați se află și secretarul pentru transport al SUA, Elaine Chao, vicepreședintele chinez Wang Qishan sau prim-ministrul din Coreea de Sud, Lee Nak-yon.

Au mai participat, de asemenea, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și Aung San Suu Kyi, liderul statului Myanmar și câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace și a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire. 

Toți liderii prezenți participă la finalul zilei de marți la Banchetul Imperial organizat cu ocazia ceremoniei de întronare.

Jur că voi acţiona conform Constituţiei şi că îmi voi îndeplini responsabilitatea mea ca simbol al statului şi pentru unitatea oamenilor“, a spus împăratul Naruhito, potrivit BBC.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.


Cum a decurs ceremonia marcată de un ritual solemn?

Proclamarea s-a desfășurat în Sala Pinilor (Matsu no ma), cea mai elegantă din Palatul Imperial din Tokyo, în prezenţa unui grup restrâns de doar 30 de persoane, ceilalţi invitaţi rămânând în sălile anexe.

Ceremonia a durat în total 30 de minute, s-a desfăşurat în baza unei coregrafii stabilite la milimetru şi fără nicio instrucţiune verbală, fiind însoţită doar de ritmurile date de tobe şi de gonguri.

Mai întâi, împăratul a urcat, în sens propriu, pe tronul ţării, denumit Takamikura, o înaltă structură octogonală, cu bogate decoraţiuni aurii şi negre, plasată pe o estradă şi drapată cu perdele violet. În interior se află un jilţ pe care suveranul nipon nu se va aşeza însă în niciun moment al acestui ceremonial.

Imediat alături s-a aflat tronul împărătesei Masako, de dimensiuni puţin mai mici.

În timp ce a stat în picioare pe acea estradă, împăratul și-a proclamat urcarea pe tron şi va primi apoi felicitări din partea prim-ministrului ţării.

Shinzo Abe a strigat de trei ori “banzai” (“10.000 de ani”, urare echivalentă cu tradiţionalul “trăiască împăratul!”), ridicându-şi de fiecare dată braţele în aer.

Invitaţii au trebuit la rândul lor să repete acel cuvânt, cu excepţia oaspeţilor străini, care sunt scutiţi de această sarcină.


Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending