Connect with us

Vlad Nistor

Vlad Nistor, discuție cu președintele Adunării Generale a ONU: Refuzul crescut al vaccinării în România, un efect al războiului hibrid purtat împotriva UE

Published

on

© captură de ecran/EbS

Rata ridicată de refuz a vaccinării împotriva COVID-19 în România este un efect al războiului hibrid care se poartă împotriva Uniunii Europene, este concluzia la care a ajuns președintele Adunării Generale a ONU, a declarat pentru caleaeuropeana.ro eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), în contextul vizitei la New York și Washington a Subcomisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) din Parlamentul European.

„La sediul ONU, instituție pe care foarte mulți dintre noi avem deja obiceiul de a o desconsidera, și de foarte multe ori fundamental nedrept pentru că acolo se pot întâmpla lucruri senzaționale, am avut o întâlnire cu oficiali de rang înalt ai Organizației Națiunilor Unite, inclusiv cu președintele celei de-a 76-a Adunări Generale a ONU, E.S. domnul Abdulla Shahid, și cu reprezentanți permanenți ai mai multor state membre ale organizației.

Am ajuns să discutăm cu președintele Adunării Generale a ONU chiar și problema ritmului vaccinării în unele țări ale lumii. Plecând de la exemplul statelor africane, unde ritmul vaccinării, din cauza absenței vaccinului este de 2-3% și unde tocmai acesta este pericolul perpetuării pandemiei globale, adică ritmul lent de vaccinare în unele țări sărace ale lumii sau de exemplu în India unde vaccinul se produce în cantități foarte mari, dar se vinde în afara Indiei. De acolo am ajuns foarte repede la situația a două țări care au fost menționate, pentru că întâmplător Bulgaria o și vizitase președintele Adunării Generale a ONU. Astfel,  cazul României și al Bulgariei, țări în care refuzul vaccinări este la o cotă foarte ridicată, ceea ce din perspectiva oricărui observator coerent are o realitate aberantă, fără sens. Justificarea care a fost găsită în discuție, lăsând la o parte prostia cu deprinderile culturale, era aceea a războiului hibrid care se poartă împotriva UE și care în unele țări a prins mai bine decât în altele, și nu în orice țări, ci în țările cele mai vizate de aceste atacuri, Bulgaria și România aflându-se printre ele”, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor.

Potrivit lui Vlad Nistor, discuțiile s-au axat pe parteneriatul UE-ONU în domeniul securității și apărării, pe cooperarea în domeniul menținerii păcii, pe dezarmarea multilaterală și neproliferarea nucleară, pe securitatea cibernetică și pe provocările de securitate actuale din diverse regiuni ale globului. De asemenea, au fost abordate schimbările tehnologice și pericolele aduse de războiul hibrid, dar mai ales de noile tehnologii, armele hipersonice, care „pot în termen foarte scurt reașeza întreaga strategie militară și politică globală”.

„Discuțiile avute cu președintele Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite au fost deosebit de productive”, a mai precizat eurodeputatul PPE.

Începând cu 1 noiembrie 2021, în calitate de membru al Subcomisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) din Parlamentul European, eurodeputatul Vlad Nistor a întreprins o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. Delegația formată din șase membri ai Subcomisiei SEDE, condusă de către președintele Nathalie Loiseau (grupul Renew), a efectuat vizite în Washington și New York. Din delegație au mai făcut parte deputații europeni Demetris Papadikis (Cipru), și Evin Incir (Suedia), ambii menbrii ai grupului S&D, Javier Nart din Spania (grupul Renew) și Witold WaszczykowskiI din Polonia, fost ministru al Afacerilor Externe (grupul ECR).

Eurodeputatul Vlad Nistor a fost singurul reprezentant al grupului PPE în misiunea din SUA a Subcomisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) din Parlamentul European.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), luni, în plenul Parlamentului European, cu ocazia unei dezbateri asupra situației drepturilor omului și a statului de drept în această țară. 

„Trăim într-o lume extrem de bizară, trăim într-o lume cu provocări enorme, trăim într-o lume în care Europa se confruntă după atâtea zeci de ani cu un adevărat război, iar guvernul de la Ankara știe să joace o carte politică și diplomatică bazându-se în mod esențial pe argumentele sale militare și economice, dar mai ales pe argumentele sale diplomatice. Toate acestea, însă, împreună cu calitatea de aliat al Republicii Turcia cu cele mai multe dintre țările noastre, ca membru al NATO nu exonerează guvernul de la Ankara din responsabilitatea încălcării atât de flagrante, repetate și agresive a drepturilor omului și a tuturor principiilor statului de drept. Iar ceea ce în ultima vreme guvernul de la Ankara face în raport cu Republica Cipru și în raport cu Grecia depășește cu totul imaginația cuiva spera să trăiască într-o lume a păcii”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor. 

Deși relațiile UE-Turcia s-au îmbunătățit ușor în ultima vreme, deputații europeni sunt îngrijorați de deteriorarea continuă a drepturilor fundamentale și a statului de drept în această țară.

În acest sens, în cadrul unei dezbateri, luni, cu comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Várhelyi, deputații europeni au avertizat Turcia că trebuie să își îmbunătățească situația drepturilor omului și a statului de drept dacă se dorește continuarea negocierilor de aderare.

Din cauza lipsei de eforturi pro-democratice, negocierile de aderare cu Turcia au fost efectiv în impas din 2018.

Plenul va vota marți asupra unei rezoluții în contextul raportului anual privind Turcia. 

 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Atenția acordată de NATO întregului Flanc Estic s-a schimbat odată cu realizarea importanței geostrategice a Mării Negre

Published

on

© vladnistor.ro

Atenția acordată de NATO întregului Flanc Estic s-a schimbat odată cu realizarea importanței geostrategice a Mării Negre pentru stabilitatea regională, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeană.ro. 

Întrebat despre preferința țărilor estice din Uniunea Europeană pentru opțiunea transatlantică în detrimentul motorului franco-german, eurodeputatul Vlad Nistor a arătat ca nu doar contextul regional, respectiv comportamentul agresiv al Federației Ruse, a justificat această înclinație, ci și reechilibrarea atenției NATO, în special a SUA, asupra statelor din partea de sud a Flancului Estic și asupra Mării Negre, o zonă a cărei importanță geostrategică a crescut odată cu exacerbarea tensiunilor din zonă.

„Contextul a făcut ca opțiunea transatlantică în partea aceasta a lumii să fie mult mai consistentă decât era înainte. Ceea ce s-a întâmplat foarte important este că și din partea cealaltă, de la Washington sau din marile capitale europene occidentale, atenția acordată Flancului Estic s-a schimbat. A fost aberant, însă, din prima clipă, faptul că Alianța se gândea la consolidarea părții de nord a Flancului Estic, țările baltice și Polonia, și abia acum și-au dat seama că de fapt, în afară de intervenții formale, cu excepția scutului de la Deveselu, mai există pe Flancul Estic și țări precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria și că acesta nu este complet decât până la capăt. Și importanța Turciei, care face parte tot din acest flanc, crește pentru NATO, înțelegându-se acum un lucru care se discută de la începutul acestui mileniu, adică creșterea importanței geostrategice a Mării Negre, pentru că multe tensiuni esențiale pentru lumea de astăzi și pentru lumea de mâine pot pleca din această zonă. Ori Alianța a înțeles în sfârșit importanța sa”, a explicat Vlad Nistor. 

Amintim că România a cerut în repetate rânduri, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. 

În acest sens, România găzduiește pe teritoriul său un Grup de Luptă al NATO cu prezență înaintată (Battle Group Forward Presence – BGFP), condus de Franța și mobilizat ca parte a Forței de Reacție Rapidă, declanșată pentru prima oară după summit-ul Alianței din 25 februarie, prin trimiterea în țara noastră a unui detașament de 500 de militari din partea națiunii din Hexagon, țara care asigură comanda militară a „vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați.

De asemenea, drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Astfel, pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, Portugalia a trimis 222 de militari, iar Olanda va trimite aproximativ 200 de militari.

Și SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre.

România este statul membru NATO de pe flancul estic care beneficiază de a treia cea mai mare prezență militară aliată pe teritoriul său în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, peste 3.000 de militari care provin din SUA, Franța, Belgia și Portugalia, în timp ce recent Marea Britanie a dislocat 150 de militari și patru avioane de luptă pentru conducerea misiunii de poliție aeriană întărită a Alianței.

Săptămâna trecută, România și Polonia au pledat  la Varșovia, pentru tranziția de la prezență înaintată la apărare înaintată NATO pe flancul estic, inclusiv cu prezență militară aliată permanentă, un pas considerat necesat pentru consolidarea substanțială pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic.

În total, NATO dispune de 40.000 de soldați sub comanda sa directă, la care se adaugă 100.000 de militari americani, 130 de avioane de luptă aliate plasate la alertă maximă și 140 de nave de luptă.

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Poziția centrală a PPE este esențială pentru echilibrul Parlamentului European și al Europei în contextul extremismelor de dreapta sau de stânga

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Poziția centrală a Partidului Popular European (PPE) este esențială pentru echilibrul Parlamentului European și al Europei în contextul apariției în ultima vreme a extremismelor de dreapta sau de stânga, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeană.ro, înaintea Congresului PPE de la Rotterdam. 

Întrebat despre viitorul PPE, în perspectiva influenței exercitate în Uniunea Europeană în contextul în care configurația guvernelor statelor membre nu mai arată în prezent predominanța popularilor europeni, ci o imagine destul de neomogenă, cu socialiști, conservatori sau alianțe de partide de diferite culori politice exercitând puterea, Vlad Nistor a evidențiat rolul pe care partidul transnațional îl poate juca în continuarea pentru echilibrarea diferitelor tendințe:

„(Viitorul este) complicat. Singurul lucru cert este că vom avea un nou președinte în persoana lui Manfred Weber. Dincolo de asta, (viitorul) depinde în mare măsură de felul în care decidenții politici din toate partidele PPE, din toate țările UE, vor ști să se compatibilizeze cu noile realități, pe de-o parte, iar pe de alta, depinde și de ce va face PPE. Pentru că nu este în momentul său de absolută glorie. Nu este în momentul în care să poată pune la masă pe șeful guvernului german, pe președintele Franței și pe președintele Italiei, cum se întâmpla cu 15 ani în urmă. PPE nu mai este în acel moment. Asta se vede și în numărul membrilor grupului PPE din Parlamentul European și, cu toate acestea, Partidul Popular European a dat, și sunt convins că și la următoarele alegeri (europene) va da din nou, cei mai mulți membri ai Parlamentului European. Este adevărat că de multe ori în Parlamentul European sunt tot felul de alianțe împotriva PPE, dar există și momente în care decide împreună cu alte partide, grupuri politice democratice. Pentru că până la urmă despre asta este vorba: vedem în ultima vreme tot felul de extremisme, fie că sunt de dreapta, fie că sunt de stânga, ori poziția centrală a PPE este esențială pentru echilibrul Parlamentului și al Europei.”

Congresul Partidului Popular European (PPE) va avea loc la 31 mai și 1 iunie 2022 la Rotterdam, în Olanda.

Co-găzduit de Christen-Democratisch Appèl (CDA), președintele PPE Donald TUSK și secretarul general al PPE Antonio LÓPEZ-ISTÚRIZ, Congresul se va concentra pe apărarea democrației și reafirmarea valorilor PPE.

Totodată, Congresul va alege președinția PPE, inclusiv președintele, vicepreședinții, trezorierul și secretarul general.

Manfred Weber (CSU, Germania), în prezent președintele grupului PPE din Parlamentul European, candidează pentru funcția de președinte al formațiunii transnaționale. Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează, politicieni din mai multe state membre, printre care și România: Esther de Lange, CDA, Țările de Jos; Mariya Gabriel, GERB, Bulgaria; Esteban Gonzalez Pons, Partido Popular, Spania; Johannes Hahn, Die Volkspartei, Austria; Andrzej Halicki, Platforma Civică, Polonia; David McAllister, CDU, Germania; Siegfried Mureșan, PNL, România, Petteri Orpo, Kokoomus, Finlanda;  Franck Proust, Les Républicains, Franța;  Dubravka Šuica, HDZ, Croația; și Antonio Tajani, Forza Italia, Italia.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE6 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE7 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA8 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO8 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.8 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA9 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending