Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), califică refuzul Austriei de a accepta România în spațiul Schengen drept ”un atac flagrant la solidaritatea, coerența și coeziunea unității europene”.

”Problema este una foarte simplă. Sigur este un atac care, pe români ca mine, îi umple de indignare și enervare. Se întâmplă la fel cu colegii noștri bulgari. Se întâmplă deci cu peste 30 de milioane de cetățeni ai UE, dar problema e alta. Indignarea ar trebui să fie a celor peste 500 de cetățeni europeni pentru că, de fapt, acesta este un atac flagrant la fundamentele instituțiilor europene. Este un atac flagrant la solidaritatea, coerența și coeziunea unității UE. Comisia nu poate sta indiferentă. Parlamentul a votat în mod clar și cert, altfel decât un cancelar și un ministru de interne”, a subliniat eurodeputatul într-o intervenție în cadrul Parlamentului European, care a inclus pe ordinea de zi rezultatul reuniunii Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, în cadrul căreia Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație.

În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Decizia a stârnit un val puternic de nemulțumiri din partea oficialilor europeni și ai statelor membre, evidențiindu-se în acest caz Germania și Franța, fiind așteptată o reiterare a revoltei, prilejuită de summitul Consiliului European, ce va avea loc la Bruxelles în această săptămână, unde Klaus Iohannis va ridica chestiunea blocării aderării României la Schengen și unde va prezenta ”două, trei acțiuni” pentru a avansa în acest dosar. 

De altfel, președintele s-a arătat nemulțumit de veto-ul din cadrul reuniunii JAI, atrăgând atenția că blocarea intrării României în Schengen de către Austria riscă să afecteze unitatea europeană și a subliniat că țara noastră nu se va opri până nu va îndeplini acest obiectiv.

La rândul său, prim-ministrul Nicolae Ciucă a dat asigurări că procesul de aderare va fi reluat și că țara noastră va continua să protejeze frontierele externe ale UE. 

În semn de protest, România a decis să diminueze relațiile diplomatice cu Austria, ambasadorul Emil Hurezeanu fiind chemat în țară pentru consultări, astfel că Ambasada de la Viena va fi asigurată de însărcinat cu afaceri ad interim.

Europarlamentarul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a luat cuvântul în plenul Legislativului European și a atenționat că atrocitățile și acțiunile teroriste ale regimului de la Teheran trebuie discutate în aceeași termeni precum acțiunile regimului de la Moscova. 

„Nu am să înșir atrocitățile pe care Teheranul le comite zilnic în Iran, astăzi. E o continuare, într-o formă aberantă și bolnavă, a unor realități pe care le cunoaștem deja de mult mai multă vreme. Dar am să întreb această onorabilă adunare de ce în cazul acesta, nu ne gândim și noi la o soluție concretă, cum o facem în alte cazuri. Zilele acestea am asistat cu interes și nu cu reținere la o dezbatere lungă legată de declararea Federației Ruse sau a regimului de la Moscova ca fiind teroriste. În cazul Iranului lucrurile sunt evidente. Acțiunile teroriste ale acestui regim sunt foarte clare. Aproape că multe din acțiunile lor se apropie de genocid. De ce nu discutăm în aceeași termeni lucrurile acestea oribile din Iran în Parlamentul European”, a susținut deputatul european în intervenția sa.

UE se așteaptă ca Iranul să înceteze imediat represiunea violentă împotriva protestatarilor pașnici, să îi elibereze pe cei reținuți și să asigure libera circulație a informațiilor, inclusiv accesul la internet. În plus, UE se așteaptă ca Iranul să clarifice numărul de morți și de arestați și să asigure un proces echitabil tuturor deținuților.

Citiți și: Iran: UE îi sancționează pe cei responsabili de moartea tinerei Mahsa Amini

Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), luni, în plenul Parlamentului European, cu ocazia unei dezbateri asupra situației drepturilor omului și a statului de drept în această țară. 

„Trăim într-o lume extrem de bizară, trăim într-o lume cu provocări enorme, trăim într-o lume în care Europa se confruntă după atâtea zeci de ani cu un adevărat război, iar guvernul de la Ankara știe să joace o carte politică și diplomatică bazându-se în mod esențial pe argumentele sale militare și economice, dar mai ales pe argumentele sale diplomatice. Toate acestea, însă, împreună cu calitatea de aliat al Republicii Turcia cu cele mai multe dintre țările noastre, ca membru al NATO nu exonerează guvernul de la Ankara din responsabilitatea încălcării atât de flagrante, repetate și agresive a drepturilor omului și a tuturor principiilor statului de drept. Iar ceea ce în ultima vreme guvernul de la Ankara face în raport cu Republica Cipru și în raport cu Grecia depășește cu totul imaginația cuiva spera să trăiască într-o lume a păcii”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor. 

Deși relațiile UE-Turcia s-au îmbunătățit ușor în ultima vreme, deputații europeni sunt îngrijorați de deteriorarea continuă a drepturilor fundamentale și a statului de drept în această țară.

În acest sens, în cadrul unei dezbateri, luni, cu comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Várhelyi, deputații europeni au avertizat Turcia că trebuie să își îmbunătățească situația drepturilor omului și a statului de drept dacă se dorește continuarea negocierilor de aderare.

Din cauza lipsei de eforturi pro-democratice, negocierile de aderare cu Turcia au fost efectiv în impas din 2018.

Plenul va vota marți asupra unei rezoluții în contextul raportului anual privind Turcia.