Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, semnalează că ”securitatea europeană s-a deteriorat dramatic în urma războiului de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel că ”UE trebuie să sporească ajutorul militar acordat statului ucrainean și să îmbunătățească funcționarea politicii sale de apărare, continuând și consolidând cooperarea cu NATO”.

”Securitatea UE este strâns legată de accelerarea procesului de extindere, respectând în același timp criteriile de aderare și reformând politica de vecinătate. UE trebuie să devină mai puțin dependentă de resursele energetice și orice alte materiale esențiale care sunt importate din țări terțe – în special cele care nu împărtășesc valorile Uniunii Europene sau cu care UE se află într-o stare de rivalitate sistemică. Consider că pentru a ajunge la maturitate ca actor geopolitic autentic, Uniunea Europeană trebuie să-și extindă instrumentarul de politică externă și să consolideze structura sa instituțională pe direcția relațiilor externe. Votul în unanimitate, de exemplu, limitează în mod clar capacitatea UE de reacție rapidă”, a menționat europarlamentarul într-un material de opinie postat pe pagina sa.

Amintim că la mijlocul lunii ianuarie Parlamentul European a adoptat raportul lor anual privind politica externă și de securitate comună în care semnala că răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este urmărit îndeaproape de autocrațiile din întreaga lume și va influența în mare măsură modul în care acestea se vor comporta pe scena internațională, avertizează europarlamentarii.

UE trebuie să flexibilizeze și să eficientizeze procesul decizional

Parlamentul European a cerut atunci Uniunii Europene să utilizeze dispozițiile Tratatului privind UE care ar permite Consiliului să ia anumite decizii, fără implicații militare, în special cele referitoare la sancțiuni și la drepturile omului, prin majoritate calificată și nu în unanimitate.

De asemenea, raportul solicită instituțiilor UE să prezinte propuneri solide cu privire la modul în care se poate obține și garanta un loc propriu și permanent pentru Uniune în toate forurile multilaterale, inclusiv la Consiliul de Securitate al ONU, pentru a consolida acțiunea, coerența și credibilitatea UE în lume.

Reducerea dependenței UE de resursele energetice

Securitatea UE este strâns legată de accelerarea procesului de extindere, respectând în același timp criteriile de aderare și reformarea politicii de vecinătate a UE, susțin europarlamentarii. De asemenea, ei îndeamnă UE să devină mai puțin dependentă de resursele energetice și de alte materiale esențiale pentru infrastructura noastră, care sunt importate din țări terțe – în special cele care nu împărtășesc valorile Uniunii Europene sau cu care UE se află într-o stare de rivalitate sistemică.

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), califică refuzul Austriei de a accepta România în spațiul Schengen drept ”un atac flagrant la solidaritatea, coerența și coeziunea unității europene”.

”Problema este una foarte simplă. Sigur este un atac care, pe români ca mine, îi umple de indignare și enervare. Se întâmplă la fel cu colegii noștri bulgari. Se întâmplă deci cu peste 30 de milioane de cetățeni ai UE, dar problema e alta. Indignarea ar trebui să fie a celor peste 500 de cetățeni europeni pentru că, de fapt, acesta este un atac flagrant la fundamentele instituțiilor europene. Este un atac flagrant la solidaritatea, coerența și coeziunea unității UE. Comisia nu poate sta indiferentă. Parlamentul a votat în mod clar și cert, altfel decât un cancelar și un ministru de interne”, a subliniat eurodeputatul într-o intervenție în cadrul Parlamentului European, care a inclus pe ordinea de zi rezultatul reuniunii Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, în cadrul căreia Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație.

În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Decizia a stârnit un val puternic de nemulțumiri din partea oficialilor europeni și ai statelor membre, evidențiindu-se în acest caz Germania și Franța, fiind așteptată o reiterare a revoltei, prilejuită de summitul Consiliului European, ce va avea loc la Bruxelles în această săptămână, unde Klaus Iohannis va ridica chestiunea blocării aderării României la Schengen și unde va prezenta ”două, trei acțiuni” pentru a avansa în acest dosar. 

De altfel, președintele s-a arătat nemulțumit de veto-ul din cadrul reuniunii JAI, atrăgând atenția că blocarea intrării României în Schengen de către Austria riscă să afecteze unitatea europeană și a subliniat că țara noastră nu se va opri până nu va îndeplini acest obiectiv.

La rândul său, prim-ministrul Nicolae Ciucă a dat asigurări că procesul de aderare va fi reluat și că țara noastră va continua să protejeze frontierele externe ale UE. 

În semn de protest, România a decis să diminueze relațiile diplomatice cu Austria, ambasadorul Emil Hurezeanu fiind chemat în țară pentru consultări, astfel că Ambasada de la Viena va fi asigurată de însărcinat cu afaceri ad interim.

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) le-a transmis parlamentarilor georgieni, prezenți la o întâlnire în Parlamentul European, că viitorul Georgiei trebuie să fie unul pe deplin european, UE fiind singurul partener natural al oamenilor politici de la Tbilisi, care poate asista fără rezerva la dezvoltarea statului și societății georgiene.

„În cadrul întâlnirilor recente avute cu parlamentari și reprezentanți ai statelor din Caucazul de sud și zona Mării Negre, în calitatea mea de membru al comisiei de politică externă din Parlamentul European, dar și al Adunării Parlamentare EuroNest și al Comisiei parlamentare de asociere UE-Georgia, am discutat, în sediul PE din Strasbourg, cu un număr de membri ai adunării unicamerale de la Tbilisi, reprezentanți atât ai partidelor aflate la guvernare cât și a celor din opoziție. Convorbirea a fost una constructivă și deosebit de plăcută, din care a reieșit, ca punct principal, interesul crescut al întregului spectru politic georgian de a dezvolta și întări cooperarea cu Uniunea Europeană și cu structurile transatlantice. Țările Caucazului de sud reprezintă pentru mine un punct geografic și cultural care îmi este familiar, și am transmis omologilor mei convingerea că o cooperare adâncită este benefică atât pentru Georgia, cât și pentru UE”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor, într-o postare pe Facebook.

Acesta a adăugat, însă, că „atât guvernul cât și opoziția de la Tbilisi au datoria de a consolida democrația și statul de drept, de a legifera și implementa norme care să asigure protecția drepturilor omului și a minorităților de orice fel, și de a fi onești și consecvenți pe parcursul lor european”.

Vlad Nistor a subliniat că, în situația politică actuală extrem de volatilă, în special în zona respectivă, „Uniunea reprezintă singurul partener natural al oamenilor politici de la Tbilisi, ce poate asista fără rezerve în dezvoltarea statului și a societății georgiene”. „La finalul schimbului de idei, cu toții am agreat că viitorul Georgiei trebuie sa fie unul pe deplin european”, a mai spus eurodeputatul român.