Connect with us

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Rezoluția privind drepturile persoanelor LGBTIQ amintește României că hotărârile Curții de Justiție a UE nu sunt discutabile, ci că trebuie recunoscute

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Corespondență din Strasbourg. Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Alexandra Loy

Rezoluția privind drepturile persoanelor LGBTIQ nu face altceva decât să amintească României că hotărârile Curții de Justiție a UE nu sunt discutabile, ci că trebuie recunoscute, în contextul în care statul român a acceptat precedența legislației europene asupra celei naționale în momentul în care a devenit membru al UE, a precizat marți eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

Potrivit unei rezoluții referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE, adoptate marți de Parlamentul European, UE ar trebui să elimine toate obstacolele cu care se confruntă persoanele LGBTIQ atunci când își exercită drepturile fundamentale, afirmă eurodeputații, subliniind că căsătoriile și parteneriatele între persoane de același sex ar trebui recunoscute în întreaga UE. Conform documentului, care a trecut fără amendamente, Parlamentul European subliniază că acești cetățeni ar trebui să își poată exercita pe deplin drepturile, inclusiv dreptul la liberă circulație, oriunde în Uniune.

 

Textul a fost adoptat cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri.

Întrebat ce înseamnă votarea acestei rezoluții pentru România, Vlad Nistor a declarat că „nu înseamnă nimic concret și imediat pentru că, repet, nu are putere legislativă”, însă „atrage atenția statului român că la 1 ianuarie 2017, atunci când a devenit membru al Uniunii Europene, a acceptat prioritatea legislației acesteia față de de legislația națională, pe de-o parte, și, pe de altă parte, că hotărârile Curții de Justiție a UE nu sunt de discutat”. „Pentru că de fapt asta se cere statului român, să recunoască o hotărâre a curții. Este vorba despre un cuplu, de nimic mai mult decât atât”, a explicat eurodeputatul. 

Majoritatea eurodeputaților din Parlamentul European au solicitat Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României, în cazul în care guvernul nu actualizează legislația națională pentru a reflecta hotărârea Curții Europene de Justiție în cazul „Coman & Hamilton”, care a constatat că dispozițiile referitoare la „soț/soție” din Directiva privind libera circulație se aplică și cuplurilor de același sex.

Vlad Nistor a explicat de ce doar șase eurodeputați români au votat în favoarea rezoluției, în timp ce ceilalți fie au votat împotriva, fie s-au abținut, cum a fost și cazul său.

„Nu am convingerea că toți colegii mei de toate culorile politice au citit cu atenție textul. Ieri dupa-amiază am citit de patru sau cinci ori textul, urmărind toate pasajele în engleză și în română și am ajuns la concluzia că textul nu se referă decât la recunoașterea unor acte civile produse în alte state membre ale Uniunii Europene, iar solicitarea rezoluției este ca toate țările membre să recunoască validitatea acestor documente, ceea ce mi se pare foarte logic. Nimeni nu a obligat România sau nu insinuează că ar trebui obligată la schimbarea unei legi care să se refere la căsătoria între persoane de același sex sau la adoptarea copiilor de către aceste persoane. Colegii mei nu au înțeles cu atenție și nu știau acest detaliu. Rezoluția nu are obligativitate juridică”, a subliniat eurodeputatul PPE. 

Citiți și Cum au votat europarlamentarii români rezoluția LGBTIQ care solicită măsuri împotriva României pentru încălcarea valorilor UE

„Pentru că era menționat un caz referitor la România, mie și altora din grupul nostru (PPE, n.r.) ni s-a părut normal să ne abținem de la vot. Dacă nu ar fi fost precedentul juridic românesc invocat acolo, pentru că situația României din rezoluție este fundamental diferită spre deosebire de Polonia și Ungaria, care sunt condamnate pe bună dreptate, atunci, din punct de vedere logic și legal, cred că rezoluția trebuia votată pentru. Oricum va fi adoptată pentru că majoritatea este alta decât a celor se opun”, a mai spus Vlad Nistor. 

Dintre cele 387 de voturi pentru, șase au fost acordate de eurodeputați români. Toți cei șase români care au votat în favoarea rezoluției sunt eurodeputați USR PLUS & Renew Europe: Dacian Cioloș, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Nicu Ştefănuță, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache.

La capitolul voturi împotrivă, singurii eurodeputați din partea grupului Socialiștilor și Democraților Europeni care au votat contra sunt opt europarlamentari PSD: Carmen Avram, Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Maria Grapini, Claudiu Manda, Dan Nica, Rovana Plumb și Mihai Tudose.

Deși inițiată de grupul PPE, rezoluția s-a lovit de opoziția a nouă eurodeputați români din grupul popularilor europeni: doi de la PMP (Traian Băsescu și Eugen Tomac), șase de la PNL (Vasile Blaga, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu) și unul de la UDMR (Lorant Vincze).

De asemenea, a votat împotrivă și Cristian Terheș, care face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

S-au abținut de la vot trei eurodeputați PNL (Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Vlad Nistor), doi de la USR PLUS (Vlad Botoș și Vlad Gheorghe) și unul de la UDMR (Iuliu Winkler).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Vlad Nistor

INTERVIU Eurodeputatul Vlad Nistor: După 16 ani de guvernare neîntreruptă, Angela Merkel a mărturisit că se aștepta la o diminuare a alianței CDU-CSU în Germania

Published

on

© captură de ecran/EbS

Corespondență din Strasbourg. Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Andreea Radu

După 16 ani de guvernare neîntreruptă, Angela Merkel a mărturisit că se aștepta la o diminuare a poziției partidului, a alianței CDU-CSU în Germania, a transmis eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe și membru în Subcomisia pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vlad Nistor a explicat contextul european cu privire la poziționarea familiei popularilor europeni la nivel european, formațiune politică ce începe să își piardă din influență: „Din acest motiv, mai ales din contextul în care popularii europeni își cam pierd pozițiile dominante, vom vedea ce se va mai întâmpla cu ocazia alegerilor din Germania. Dar plecarea Angelei Merkel este un semnal extrem de prost pentru întreaga Europă populară”. 

În cadrul interviului, Vlad Nistor a amintit că a fost prezent la întâlnirea Grupului PPE de la Berlin, unde Angela Merkel a ținut un discurs din care „reieșea că nu ar fi vorba de o schimbare de raporturi între cele două partide ale unei mari coaliții, ci, de fapt, s-ar putea pregăti o alianță a partidului Social Democrat German cu Verzii și cu Die Linke, foștii comuniști din Germania de Est”.

„Acest lucru ar fi foarte rău pentru Europa, pentru că una ar fi prima soluție și alta ar fi cea de-a doua soluție”, a punctat deputatul european. 

În final, Vlad Nistor a subliniat că toate țările nordice au guverne socialiste în acest moment.

„Totuși, stânga a crescut în părțile cele mai echilibrate și cele mai funcționale, inclusiv politic ale Europei. Realitatea politică ne ia de foarte multe ori înainte”, a conchis europarlamentarul liberal.

Reamintim că Angela Merkel, cancelarul german aflat la final de mandat și lider longeviv al Partidului Popular European, a fost aclamată de membrii celui mai mare grup politic din Parlamentul European în cadrul unei întâlniri pe care șefa guvernului federal a avut-o, la Berlin, cu reprezentanții celei mai vechi familii politice din Europa.

Candidatul social-democrat la funcţia de cancelar, Olaf Scholz, a anunţat săptămâna trecută că este pregătit să conducă guvernul într-o coaliţie cu Verzii. 

Cu toate acestea, Angela Merkel, a lansat  un atatac la adresa lui Olaf Scholz,  căruia i-a reproșat că nu exclude o eventuală coaliţie cu partidul Die Linke (stânga radicală) după scrutinul de pe 26 septembrie.

Germanii sunt chemaţi la urne pe 26 septembrie, când Angela Merkel se va retrage din funcţia de cancelar federal după 16 ani şi după patru victorii în alegeri naţionale.

Favoriți în cursa pentru viitorul Bundestag par a fi social-democrații germani conduși de vice-cancelarul Olaf Scholz, care este preferat de cetățeni pentru funcția de cancelar federal în detrimentul aliatului lui Merkel, creștin-democratul Armin Laschet. Mai mult, Olaf Scholz s-a arătat înclinat să formeze o coaliție guvernamentală fără CDU.

Plecarea iminentă a Angelei Merkel a slăbit sprijinul pentru alianţa sa conservatoare, fapt ce ar putea însemna revendicarea poziției de cancelar al Germaniei de către social-democrați după 16 ani, când Merkel l-a înlocuit pe social-democratul Gerhard Schröder.

Citiți și: Vlad Nistor: Rezoluția privind drepturile persoanelor LGBTIQ amintește României că hotărârile Curții de Justiție a UE nu sunt discutabile, ci că trebuie recunoscute

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Published

on

© captură de ecran/EP TV

Corespondență din Strasbourg. Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Alexandra Loy

În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia, însemnând că primele două ar trebui tratate ca niște competitori, iar cea din urmă precum un partener și aliat în cadrul NATO, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeană. ro. 

„La începutul pandemiei, a existat o reacție destul de furioasă a multor lideri politici față de China. Cu toate că instinctul era acesta, cred că nu aceasta este și soluția. China ar trebui percepută de SUA și de către UE,  ca un competitor și atât, nu ca pe un inamic sau adversar, un competitor în relație cu care să foloseșți metode coerente și să joci fair play, cerându-i și lui să joace la fel”, a afirmat eurodeputatul PPE. 

În ceea ce privește Federația Rusă, cu care au existat tensiuni, Vlad Nistor este de părere că provocarea este aceeași. Rusia este în fața unor alegeri, vom vedea cum va arăta după acele alegeri. Chiar și acolo, cred că măsura corectă este de a-i privi ca pe niște competitori și, la limită, ca pe niște parteneri”, a mai spus acesta. 

Citiți și Eurodeputatul Vlad Nistor: Relațiile UE cu Rusia rămân complicate. Soluția nu este la Bruxelles, ci la Moscova

De asemenea, Vlad Nistor consideră că UE trebuie să fie conștientă că Turcia „este un jucător important pentru UE, nu numai în contextul celor 4 milioane de posibili migranți asupra Europei, ci și pentru că este un lider regional, pentru că este o țară mare și pentru că este aliat NATO”. 

Citiți și

Deputatul european Vlad Nistor: Într-o lume reală, cu mize reale, Turcia nu poate fi ignorată

Eurodeputatul Vlad Nistor, privind viitorul relațiilor UE-Turcia: Este un vecin vital pentru UE și un partener strategic, în ciuda depășirii limitelor democratice

Astfel, eurodeputatul s-a declarat în favoarea unei „politici înțelepte, absolut necesare”, dar care să nu însemne ca UE să cedeze la principiile sale constitutive sau să accepte să fie supusă unei „forme de umilire, cum s-a mai întâmplat în ultimii ani”. „Sper să nu mai avem niciun fel de Sofagate și niciun fel de expulzare a unor diplomați europeni în timpul conferinței șefului diplomației UE, de la Moscova”, a subliniat Vlad Nistor. 

Citiți și

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Vlad Nistor: UE trebuie să facă pași esențiali la nivel intern pentru a-și reafirma viziunea politică în raport cu Rusia, după erori precum vizita la Moscova a lui Josep Borrell

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

INTERVIU Eurodeputatul Vlad Nistor: Ursula von der Leyen nu are o viață ușoară, iar discursul ei din plenul PE va reflecta această realitate

Published

on

 

Corespondență din Strasbourg. Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Zaim Diana

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) a precizat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro principalele provocări pe care continuă să le confrunte președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și importanța discursului anual pe care aceasta îl va susține pentru a doua oară în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.

„Ursula von der Leyen este într-o situație foarte bizară. A coordonat Comisia probabil în cel mai dificil moment de după Război, în perioada cu cele mai crunte, dramatice chiar tragice provocări și acesta este un lucru pe care nu trebuie să îl scăpăm din vedere. Pe de altă parte i s-a mai întâmplat ceva foarte bizar și asta e de reținut, de asemenea. Ursula von der Leyen se află în situația de a nu avea majoritate în Comisie. Familiile politice europene, membre ale Parlamentului, sunt reprezentate și în Comisie. Nu întotdeauna, înțelegerea și dragostea și respectul reciproc sunt elementele fundamentale”, a menționat deputatul european, care este membru în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European. 


 

De asemenea, europarlamentarul liberal subliniază că pe președinta Comisiei Europene nu o așteaptă o „viață ușoară”: „Dacă peste pandemie și criza economica inerentă se adaugă și problemele de gestionare a deciziei, Ursula von der Leyen nu are o viață ușoară, iar discursul ei de mâine, va reflecta această realitate. Problemele fundamentale la care se va referi vor fi criza sanitară, care nu s-a terminat deloc, ba din contră, datorită relaxărilor riscă să ia o turnură dramatică și criza economică. UE se află în fața unor provocări esențiale, nu la fel de mari ca ale celor care au ieșit din UE. Pentru că provocări cu adevărat dure sunt provocările cu care are Boris Johnson a se confrunta.”

Vlad Nistor a explicat și contextul european cu privire la poziționarea familiei popularilor europeni la nivel european, formațiune politică ce începe să își piardă din influență: „Din acest motiv, mai ales din contextul în care popularii europeni își cam pierd pozițiile dominante, vom vedea ce se va mai întâmpla cu ocazia alegerilor din Germania. Dar plecarea Angelei Merkel este un semnal extrem de prost pentru întreaga Europă populară. În acest context, sarcina Ursulei von der Leyen, e încă și mai complicată decât a fost până acum. Pentru că deciziile CE au în spate și deciziile familiilor politice reprezentate acolo.”

Miercuri, 15 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va susține discursul său anual în plenul Parlamentului European.

Image edited. © European Union, 2021
Source: EC – Audiovisual Service & Zaim Diana-CaleaEuropeană

În mod tradițional, discursul privind Starea Uniunii Europene, inaugurat în 2010 și consemnat în colaborarea instituțională Comisie – Parlament – Consiliu după Tratatul de la Lisabona, este momentul în care șeful executivului european prezintă bilanțul precedentului an de mandat și prefațează prioritățile strategice pentru anul următor. Cea de-a doua astfel de cuvântare din partea Ursulei von der Leyen va fi prima pe care șefa Comisiei o va rosti în hemiciclul de la Strasbourg. Organizat, conform cutumei, la Strasbourg, primul discurs SOTEU al lui von der Leyen a fost găzduit de sediul Parlamentului European de la Bruxelles, din cauza pandemiei.

Citiți și: #SOTEU2021: Ursula von der Leyen susține săptămâna viitoare discursul privind Starea Uniunii Europene – moment de bilanț și ce urmează pentru Europa unită

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA24 seconds ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA10 mins ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL17 mins ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.47 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.2 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending