Connect with us

PPE

Vlad Nistor: UE trebuie să facă pași esențiali la nivel intern pentru a-și reafirma viziunea politică în raport cu Rusia, după erori precum vizita la Moscova a lui Josep Borrell

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

UE trebuie să facă pași esențiali la nivel intern pentru a-și reafirma viziunea politică în raport cu Rusia, după erori precum vizita la Moscova a lui Josep Borrell, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

Vorbind despre poziționarea UE față de Rusia în raport cu noile coordonate transatlantice stabilite de administrația Biden, eurodeputatul român, a declarat că vizita europeană a lui Joe Biden este „primul act de politică externă de mare magnitudine”, în timpul căruia „a ales Europa și aliații reali, democratici, de dincolo de Atlantic”, fără a proceda ca Donald Trump care a avut ca primă vizită în străinătate în Arabia Saudită. „Acest lucru arată clar spre ce direcție merge politica externă a administrației Biden”, a punctat Vlad Nistor. 

Totuși, politicianul este de părere că în ciuda contextului favorabil pentru revigorarea parteneriatului transatlantic, „UE va putea foarte rapid să-și recupereze rolul, pe care cred îl merită cu argumente economice, politice și militare foarte serioase”, motivul fiind că„ deja o parte a Înalților Reprezentanți, mai ales Josep Borrell, au avut reacții precedente care au slăbit poziția UE în raport cu puteri precum Rusia”. „Un episod precum cel al vizitei de la Moscova nu va fi foarte curând uitat de către opinia publică europeană, de către comentatorii politici, dar, mai ales, nu va fi uitat la Moscova. Ori erorile de acest tip pot costa luni sau chiar ani de poziționare a unei realități politice față în față cu o alta, precum cea din Federația Rusă”, a explicat Vlad Nistor. 

Astfel, eurodeputatul român este de părere că Uniunea Europeană este cea care va trebui în interiorul ei să facă câțiva pași esențiali, iar asta ține de restabilirea și reafirmarea reală a importanței realității ei politice. „Foarte multe dintre necazurile pe care Europa le are astăzi sunt provocate nu din afară, ci dinăuntru”, a mai spus Vlad Nistor. 

În opinia eurodeputatului român, Rusia și-a propus să umilească Uniunea Europeană și a făcut acest lucru chiar în timpul discuțiilor bilaterale cu Înaltul Reprezentant Borrell, din februarie, expulzând diplomați din trei state membre, dar fără a-i comunica decizia șefului diplomației europene. 

Potrivit declarațiilor ulterioare, Josep Borrell a aflat despre incident de pe rețelele sociale și nu a reușit să aibă o reacție.

Ca urmare, Vlad Nistor s-a alăturat demersului inițiat de colegul din PPE, Riho Terras, ca a cerut la acea dată Comisiei Europene demisia Înaltului Reprezentant al UE sau acțiuni ferme împotriva acestuia. De altfel, în scrisoarea inițiată de Riho Terras și semnată de eurodeputați din diferite grupui politice ale Parlamentului European, aceștia își exprimă stupoarea că Înaltul Reprezentant nu a încheiat vizita la Moscova de îndată ce Uniunea a primit acea palmă din partea Rusiei, prin expulzarea unor diplomați. 

Citiți și

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

În acest sens, Vlad Nistor a atras atenția că Înaltul Reprezentant nu a transmis cu fermitate dezaprobarea UE față de acțiunile agresive și în opoziție cu dreptul internațional ale Rusiei așa cum a făcut-o noul președinte american Joe Biden, într-o convorbire recentă cu omologul rus, Vladimir Putin.

Mai mult, eurodeputatul consideră că prestația reprezentanților politicii externe a UE a urmat o linie descendentă după mandatului lui Javier Solana, atingând un prag negativ cu vizita în Rusia a lui Josep Borrell, iar motivul pentru acest declin este identificat în incapacitatea diplomaților de vârf de a promova și menține reputația pozitivă a Uniunii pe plan extern.

Obiectivul central al vizitei șefului diplomației europene la Moscova, în februarie,  a fost de a exprima direct condamnarea puternică din partea UE a tentativei de otrăvire a opozantului rus Aleksei Navlanîi, precum și arestarea acestuia, urmată de proteste masive de stradă, reprimate în forță de autoritățile ruse, și de a aborda, prin diplomație principială, procesul de înrăutățire rapidă a relației Uniunii cu Rusia și de a ajuta la pregătirea viitoarelor discuții ale Consiliului European privind relațiile cu Kremlinul. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Eugen Tomac

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) solicită premierul României, Nicoale Ciucă, printr-o scrisoare deschisă să ”demareze procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos” cu privire la aderarea României la spațiul Schengen.

Acesta a explicat că ”un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu suspendă negocierile”, ci ”doar schimbă datele problemei și arată că România știe, în sfârșit, să se apere cu instrumentele oferite de UE”.

”Vă solicit ca, în numele Guvernului României, să faceți toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spațiul Schengen. Concret, să demarați procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022. În condițiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate și în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susține o acțiune la CJUE. Românii trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice alt cetățean european, conform Tratatelor constitutive ale UE. Încălcarea acestora este sancționabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acțiuni de succes din partea României”, a explicat Tomac în scrisoare.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

”Înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

  • Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, protocolul 1, art. 4 alin. (2);
  •  Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE);
  • Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE);
  • Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE);
  • Principiul nediscriminării (art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene).

În viziuna sa, nu trebuie uitate nici: ”declarațiile comune făcute de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, și premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, privind opoziția țărilor lor față de extinderea spațiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei la spațiul de liberă circulație europeană; declarațiile făcute de reprezentanții Suediei referitoare la faptul că nu vor include pe agenda Consiliului JAI din martie 2023 tema extinderii spațiului Schengen în lipsa unui acord prealabil între toate statele membre ale UE; eșecul Consiliului informal al JAI din 26 ianuarie 2023, acolo unde România nu a obținut un calendar concret privind dezbaterea acestui subiect; veto-ul nejustificat al Austriei și Țărilor de Jos față de extinderea Spațiului Schengen, în ciuda Comunicării Comisiei din 16 noiembrie 2022”.

Acestea fiind enunțate, Eugen Tomac este de părere că ”înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat. Prin urmare este datoria noastră să luptăm pentru dreptate!”, și-a încheiat eurodeputatul pledoaria.

Olanda și Austria și-au exprimat joi, în timpul unei întrevederi între premierul Mark Rutte și cancelarul Karl Nehammer, dorința de a solicita împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului special al UE din februarie, cele două state opunându-se în acest moment extinderii spațiului Schengen.

Dacă Austria nu dă semne că și-a reconsiderat poziția, Olanda parte să practice un dublu mesaj. În cadrul vizitei sale în România, ministrul batav de externe, Wopke Hoekstra, a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de la București, între care omologul Bogdan Aurescu, premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis, asigurându-i pe aceștia de sprijinul țării sale pentru aderarea României la Schengen.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

Published

on

© Daniel Buda/ Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a avut joi o întâlnire, la Bruxelles, cu ministrul agriculturii și industriei alimentare din Republica Moldova, Bolea Vladimir Iosif, întrevedere în cadrul căreia cei doi au avut ”discuții consistente și aplicate despre cele mai recente evoluții ale relației Uniunii Europene” cu această țară, cu accent pe situația fermierilor și a agriculturii.

”Seceta, criza energetică, lipsa inputurilor din agricultură şi conflictul din Ucraina reprezintă riscuri și provocări pentru fermieri, indiferent dacă vorbim despre cei din interiorul Uniunii Europene sau din Republica Moldova. Situația ne cere să acționăm si să venim cu soluții. Moldova urmează parcursul european. Domnul ministru și-a exprimat intenția de a alinia agricultura țării la standardele europene. Subiectele precum Farm to Fork sau reducerea îngrășămintelor au reprezentat de asemenea puncte importante ale agendei noastre”, a oferit detalii suplimentare Daniel Buda, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a punctat că ”UE, România și statele membre sunt unite în sprijinul lor pentru Republica Moldova, susținând atât procesul de aderare al acesteia, cât și economia în contextul actual și provocările din regiune. Printre mijloacele de sprijin acordate se numără: Mecanismul de Protecție Civilă al UE, Asistența Macrofinanciară Acordată sau liberalizarea temporară a comerțului în privința produselor care nu sunt deja complet liberalizate”.

Pentru ca ”solidaritatea să devină noua realitate”, Daniel Buda a evidențiat că ”relația Uniunii Europene cu Republica Moldova trebuie să treacă la următorul pas, iar sprijinul în redeschiderea discuțiilor privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană prin eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas”.

”Sunt convins că dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se va intensifica și mai mult, iar noi, de la nivelul instituțiilor europene trebuie să facem tot posibilul să facilităm dialogul și cooperarea”, i-a dat asigurări eurodeputatul oficialului moldovean.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac avertizează că în absența unei decizii pentru un calendar clar în Consiliul JAI privind aderarea României la Shengen, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) avertizează că în absența unei decizii privind un calendar clar și a unui compromis cu Austria și Olanda privind aderarea României la Shengen, la reuniunea informală a Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), de joi, de la Stockholm, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”.

Eurodeputatul mai precizează că în ultimele săptămâni a avut un schimb de opinii cu mai mulți miniștri de interne din Uniunea Europeană cărora le-a solicitat sprijinul pentru ședința de astăzi a Consiliului informal JAI din Suedia.

„Vreau în mod special să le mulțumesc vicepremierului și ministru de Interne al Croației, Davor Bozinovié și vice-ministrului de Interne din Lituania, domnul Arnoldas Abramavičius, care m-au asigurat că astăzi vor insista la Stockholm, la Consiliul JAI, ca România să fie acceptată în acest an în spațiul Schengen. Dacă astăzi nu se decide un calendar exact și nu se ajunge la un compromis cu Austria și Olanda, situația rămâne neschimbată pentru mult timp”, atrage atenția acesta. „Să sperăm că, la acest Consiliu, va învinge rațiunea politică, că interesul major european va fi pus deasupra tuturor mizelor mărunte de moment și că se va fixa un calendar de extindere a spațiului Schengen până la Marea Neagră”, adaugă politicianul.

Din păcate, Eugen Tomac mai precizează că, „din păcate, România nu a avut un plan B, iar președintele sau ministrul de interne nu ne comunică nimic, tac pentru că nu au fost în stare să facă absolut nimic în aceste două luni de la eșecul din 8 decembrie”.  „Noi trebuie, însă, să continuăm să ne batem pentru dreptul nostru legitim de a circula liber prin Europa, este esențial să facem acest lucru zi de zi pentru că România merită în Schengen!”, punctează eurodeputatul.

Miniștrii de justiție și de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, la Stockholm, pentru o întrunire informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Consiliului, fiind prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Ministrul român de interne Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.13 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO15 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.16 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.17 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO1 day ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending