Vladimir Putin a depus luni, 7 mai, jurământul pentru un nou mandat de președinte al Rusiei, cel de-al patrulea, care va dura până în 2024, informează Agerpres.
În cadrul unei ceremonii solemne organizate în sala Andreevski din Marea Palat al Kremlinului, cu mâna pe o copie în relief auriu a Constituției, Vladimir Putin a jurat să servească poporul rus, să protejeze drepturile și libertățile acestuia și să apere suveranitatea Rusiei, anunță Reuters.
”Consider că este datoria mea şi sensul vieţii mele să fac tot ce pot pentru Rusia, pentru prezent şi pentru viitorul ei”, a declarat el, după ce a depus jurământul .
”Sunt în mod special conştient de responsabilitatea mea enormă în faţa fiecăruia dintre voi, în faţa Rusiei”, a declarat Putin în cursul ceremoniei de învestire. ”Voi face totul pentru a creşte puterea, prosperitatea şi gloria Rusiei”, a asigurat preşedintele rus.
La finalul primei părţi a ceremoniei, au fost trase 30 de salve de tun, iar după aceasta preşedintele a ieşit în Piaţa Catedralei (din interiorul Kremlinului) pentru a primi parada regimentului prezidenţial, unde s-au adunat circa 2.000 de invitaţi, în principal voluntari care au participat la campania lui Vladimir Putin. De fapt, întreaga ceremonie a fost prevăzută să aibă loc la adăpostul zidurilor Kremlinului.
Se așteaptă ca noul mandat de președinte al Rusiei se fie caracterizat de un singur termen: continuitate.
Plan intern: o ascensiune a autoritarismului
Restricțiile privind libertatea de exprimare, intimidarea societății civile, un control sporit asupra rețelelor de socializare și asupra internetului (a se vedea, de exemplu, interzicerea seviciului de mesagerie Telegram) sunt doar câteva aspecte care evidențiază impactul unei conduceri autoritate asupra politicii interne.
”Mi-e teamă că distrugerea democrației va continua”, a precizat Martin Schulze Wessel, profesor de istorie est-europeană la Universitatea Ludwig Maximilian, cu sediul în Munich, anunță Deutsche Welle.
”Sistemul va deveni din ce în ce mai autoritar, fără a atinge însă pragul dictaturii. Putin vrea să arate lumii o umbră de democrație”, a declarat Manfred Hildermeier, un profesor pensionat, care a predat la Universitatea din Göttingen.
Menținerea distanței față de Occident și demonizarea acestuia
Rusia va încerca în continuare să câștige titulatura de putere mondială, beneficiind de inacțiunea Statelor Unite și a Uniunii Europene.
Prin blamarea Occidentului și scoaterea în eviență a problemelor cu care acesta se confruntă ( o ascensiune a populismului, disensiuni între statele membre UE pe diferite teme, divergențe și poziționări antitetice transatlantice privind comerțul) Vladimir Putin își va justifica măsurile adoptate la nivel intern și de ce este necesară o menținere a distanței față de Occident.
De cealaltă parte, o posibilă apropiere de China nu reprezintă o alternativă, având în vedere că Rusia va fi nevoită să se mulțumească cu rolul de partener junior al Beijingului.
Ultimul mandat de președinte după 2024?
Una dintre întrebările pe care le ridică cel de-al patrulea mandat de președinte al Rusiei este aceea dacă acesta este ultimul pe care Vladimir Putin îl va deține.
Constituția Rusiei stipulează că o persoană are dreptul de a deține două mandate consecutive în cea mai înaltă fucție în stat.
Putin a reușit să se mențină la putere, devenind în perioada 2008-2012 prim-ministru, întorcându-se ulterior la Kremlin, făcând rocadă cu președintele din acea vreme, Dmitri Medvedev.
Acum, Vladimir Putin se află în fața unei alegeri: de a ieși din politică, după finalizarea celui de-al patrulea mandat, sau de a schimba Constituția.
Însuși el a precizat că, după victoria obținută în cadrul alegerilor prezidențiale din luna martie, o reformă constituțională ”nu a fost încă” luată în calcul. Într-o declarație anterioară, acesta a menționat că nu dorește să fie un președinte ”etern”.
Astfel, se proiectează două scenarii: după cei șase ani ai actualului mandat, Putin ar putea numi ”un membru loial din rândul elitei politice a partidului aflat la conducere” care să se înscrie în cursa pentru alegerile prezindențiale din 2024, urmând ulterior să candideze din nou, în 2030, când va avea atunci 78 de ani. Problema care se ridică în acest caz este cea legată de vivacitate, la vârsta respectivă neamaiavând energia necesară pentru eforturile pe care le implică funcția de președinte.
O altă măsură la care ar puta recurge este aceea de a schimba Constituția, modificând astfel alineatul trei al Articolului 81, Capitolul IV, care precizează că ”o persoană nu poate fi aleasă președinte al Federeației Ruse mai mult de două termene consecutive”.
Cu toate acestea, probabil va fi supus unei presiuni puternice pentru a rămâne la putere.
