Connect with us

NEWS

Vladimir Putin a semnat un decret prin care se stabileşte distrugerea alimentelor venite din Europa

Published

on

vladimir-putinPreşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care cere distrugerea tuturor alimentelor venite din Europa în ciuda interdicţiilor puse pe importul de produse occidentale.

Vladimir Putin a semnat săptămâna aceasta un decret prin care se cere “distrugerea” tuturor alimentelor aduse în ţară în ciuda interdicţiilor puse pe importurile de produse occidentale, scrie Business Insider, citat de Gândul.info.

Aceste interdicţii au făcut parte dintr-o serie de măsuri instituite în anul 2014 ca răspuns la sancţiunile statelor vestice impuse asupra Rusiei în urma crizei din Ucraina. Ele au avut un impact major asupra vieţilor cetăţenilor ruşi care obişnuiau să fie mari consumatori de bunuri europene.

Decretul lui Putin va intra în vigoare pe data de 6 august. “Bunurile agricole, materiile prime şi alimentele provenite dintr-un stat care a luat decizia de a introduce sancţiuni economice împotriva entităţilor ruse şi/sau a indivizilor sau care s-a alăturat unei astfel de decizii, şi care au fost interzise pentru importul în Federaţia Rusă,…trebuie distruse”, se explică în acest decret potrivit Moscow Times.

Sancţiunile împotriva Rusiei şi cele impuse de Rusia statelor occidentele nu au afectat doar locuitorii acestei ţări. Multe dintre ţările europene care erau mari exportatoare pe piaţa rusească au fost afectate.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

Published

on

© Annalena Baerbock/ Twitter

În cadrul reuniunii de vineri, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite, precum și Înaltul Reprezentant al UE, au condamnat în termenii cei mai fermi războiului Rusiei împotriva Ucrainei și au cerut Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente, informează comunicatul oficial

Întâlnirea s-a axat pe vinovăția Rusiei pentru agravarea crizei alimentare mondiale ca urmare a războiului. Miniștrii de externe ai G7 au precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează insecuritatea alimentară, inclusiv prin blocarea Mării Negre, bombardarea silozurilor de cereale și a porturilor și prin deteriorarea infrastructurii agricole ucrainene.

Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri pentru a permite produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale.

Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile Organizației Națiunilor Unite de a redeschide urgent o rută a Mării Negre pentru cereale și față de Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale pe cale rutieră, feroviară și pe șlepuri către piețele mondiale, la care țările G7 contribuie în mod activ.

Mai mult, miniștrii de externe ai G7 au subliniat din nou sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina, inclusiv asistența militară și de apărare, atât timp cât va fi necesar. Aceștia au promis asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și stabilizare pentru Ucraina, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a țărilor învecinate, în special a Republicii Moldova, care este afectată în mod deosebit de afluxul de refugiați ucraineni.

În plus, aceștia au salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Miniștrii de externe ai G7 au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al pregătirilor pentru summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie, cu accent pe prioritățile liderilor G7 în materie de politică externă și de securitate.

Summitul G7, care va începe mâine în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a arăta sprijinul colectiv pentru Ucraina”, a declarat  un înalt oficial de la Casa Albă.

Continue Reading

NEWS

Primul tur al alegerilor legislative în Franța: Coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron rămâne prima forţă politică din Adunarea Naţională (proiecții)

Published

on

© Emmanuel Macron avec vous/ Facebook

Coaliția președintelui francez, Emmanuel Macron, are un avans strâns în blocului NUPES (Noua Uniune Populară Ecologică și Socială), arată proiecțiile după primul tur al alegerilor legislative ce a avut loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres, și Euronews, Deutsche Welle și The Guardian.

În materie de voturi, coaliția lui Macron, constituită la scurt timp după câștigarea unui nou mandat de președinte, se află umăr la umăr cu alianța stângii, cu proiecții de 25,8% pentru Ensemble și de 25,7% pentru NUPES.

Aceste procente nu sunt convertite în locuri în Adunarea Națională, unde tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate.

Proiecțiile actuale prevăd o majoritate clară pentru Ensemble în repartizarea mandatelor după al doilea tur de scrutin, care va avea loc peste o săptămână.

Potrivit presei franceze, un procent record de 52,8% dintre alegătorii francezi nu s-au prezentat la vot.

Primul tur al alegerilor parlamentare reprezintă un test major pentru Macron, care tocmai se impusese în fața candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen la alegerile prezidențiale din aprilie.

Noul președinte ales speră să păstreze o majoritate pentru a îndeplini agenda de transformare pe care a promis-o în campania electorală, în special pe frontul economic.

În ciuda faptului că deține un avans în sondajele de astăzi, majoritatea parlamentară va fi probabil decisă într-un al doilea tur de scrutin la sfârșitul săptămânii viitoare.

Cum funcționează alegerile legislative?

Din 2002, când francezii au trecut de la un mandat prezidențial de șapte ani la unul de cinci ani, alegerile legislative au loc în săptămânile care urmează alegerilor prezidențiale.

Ca urmare a acestei structuri, acestea au fost umbrite de alegerile prezidențiale.

Alegerile legislative sunt unice în sensul că, deși au loc la nivel național, în cele din urmă, circumscripția electorală de la nivel local este cea care organizează votul.

Candidații nu sunt aleși de pe o listă, ci direct de către circumscripțiile lor, ca în cazul alegerilor din SUA.

Sunt 577 de locuri puse la bătaie, dintre care 11 pentru cetățenii francezi din străinătate. Partidul lui Macron, împreună cu aliații din coaliție, deține în prezent o majoritate absolută de 345 de locuri.

Multe locuri urmează să fie decise în urma unui nou tur de scrutin

În primul tur de scrutin, o circumscripție este câștigată dacă un candidat are majoritatea absolută a voturilor și, în același timp, cel puțin 25% din alegătorii cu drept de vot.

Istoria arată că acest lucru se întâmplă doar în câteva din cele 577 de circumscripții. După primul tur al alegerilor generale din 2017, au fost stabilite doar patru mandate.

În acest an, se așteaptă ca majoritatea competițiilor să fie decise în turul al doilea între cei mai buni doi performeri din fiecare zonă de vot, unde singura cerință este să câștigi mai multe voturi decât adversarul tău.

Macron și aliații săi vor trebui să aștepte până la 19 iunie, când vor avea loc alegeri în turul doi în circumscripțiile care nu au fost încă stabilite.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski evocă Revoluția Garoafelor pentru a cere sprijinul Portugaliei în fața ”invaziei brutale a Rusiei, care a provocat la fel de mult rău ca invazia nazistă”

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a solicitat parlamentarilor portughezi să îi sprijine țara cu armament greu precum ”tancuri Leopard, transportatoare blindate de trupe și rachete anti-navă Harpoon” pentru ”a proteja libertatea și civilizația Europei” de ”invazia brutală a Rusiei, care provocat poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani”.

”Când ne adresăm națiunilor lumii libere pentru ajutor, spunem lucruri simple și clare. Avem nevoie de arme pentru a ne proteja de invazia brutală a Rusiei, care a adus poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani. Tancuri Leopard, transportoare blindate de trupe, rachete anti-navă Harpoon – le aveți și puteți contribui la protejarea libertății și civilizației Europei cu ele. Prin urmare, fac apel la statul dumneavoastră să ne ofere acest ajutor”, a solicitat președintele ucrainean în Parlamentul Portugaliei.

În contextul în care se apropie data de 25 aprilie, moment al debutului schimbării regimului în Portugalia, Volodimir Zelenski a amintit de Revoluția Garoafelor, care a eliberat țara din Peninsula Iberică de dictatură.

”Ucraina a fost și rămâne principalul pilon al proceselor democratice din regiunea noastră. Cele două revoluții din 2004 și 2014, care au pus capăt dictaturii din Ucraina, au apărat, de fapt, democrația nu numai pentru națiunea noastră, ci și pentru toate națiunile din regiunea noastră care doresc să își aleagă liber viitorul, fără nicio constrângere – internă sau externă. Iar poporul dumneavoastră, care va sărbători în curând aniversarea Revoluției Garoafelor, care v-a eliberat de dictatură, înțelege clar sentimentele noastre. Înțelege exact sentimentele tuturor celorlalte națiuni din regiunea noastră care caută libertatea”, a subliniat președintele ucrainean, evocând evenimentul din 1974.

Acesta a atras atenția că Rusia nu se va opri la Ucraina, unde a adus ”moarte și dictatură”, ci se va îndrepta spre ”Moldova, Polonia, Georgia, statele baltice, Kazahstan și în toate celelalte țări pe care le poate atinge”, dacă țara sa cade.

”Rusia poate fi oprită. Crimele în masă, deportările și dictatura pot și oprite”, s-a arătat convins Zelenski.

Pentru a fi posibil acest lucru, liderul de la Kiev consideră că este nevoie de ”o presiune sporită a sancțiunilor împotriva Rusiei pentru că doar acestea pot forța Rusia să caute pacea, privând mașina militară rusă de resurse. Avem nevoie de o poziție de principiu a companiilor europene, astfel încât toate să părăsească piața rusă, deoarece taxele lor, accizele pe care le plătesc la bugetul rusesc susțin acest rău. De ce a început Rusia războiul? Capturarea Ucrainei este primul său pas spre a obține controlul asupra Europei de Est, pentru a distruge democrația în regiunea noastră”, a fost semnalul de alarmă tras de președintele ucrainean, evocând astfel o dublă abordare pentru a pune capăt ororilor provocate de Moscova în Ucraina, pe de o parte, măsuri punitive împotriva acesteia, pe de altă parte sprijinirea Kievului în fața invadatorului.

Într-o recentă discuție, liderii Statelor Unite, G7, NATO, României și Poloniei au ajuns la un consens cu privire la nevoie de a crește presiunea asupra Moscovei, cu precădere prin adoptarea de sancțiuni.

Anterior acestui moment, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a dat asigurări că următoarele sancțiuni ale Uniunii Europene care vor fi impuse Rusiei vor viza băncile, cu precădere Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus, dar și petrolul.

Într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag, citat de Reuters, aceasta a subliniat că ”ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”.

Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că UE lucrează la ”mecanisme inteligente”, astfel încât şi petrolul să poată fi inclus în următoarele sancţiuni.

”Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Putin să obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care altfel ar merge către UE. Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin”, a precizat aceasta. 

Statele membre UE au dat undă verde celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care include, printre altele, o interdicție asupra cărbunelui rusesc, dar nu și asupra petrolului sau gazului din Rusia, tocmai pentru că nu există încă un acord între țările membre UE. 

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending